Page 6 - Drumul_socialismului_1981_09
P. 6
Ptuj 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
P© agenda consiliilor popular© Nici un obiectiv in restantă! (Urmare din pag. 1) = rm
reuşit să ne depăşim pla
FEO
nul pe opt luni cu aproa
Investiţiile proprii pe 1981 - realizate integral (Urmare din pag. 1) riaşi, organizatori fermi ai pe 6 la sută la deschideri, l.î.OO Fotbal:
nici la lucru, buni mese
asigurînd ortacilor de la
prob] etnie, aveam să le con
statăm direct la punctele lucrului, cu realizări nota producţie front de lucru. — F.C
bile. Aşa sînt membrii for
A). Tr
Lucrările de interes ob lei) si în comuna Şoimuş strucţia căminului cultu de lucru pe la care am maţiei de zidari a lui Stein- O mare atenţie se dă la rectă <
ştesc prevăzute a se reali (27 000 lei). ral, începută în 1975. în trecut, aveau să fie repe binder Francisc şi loan A- mina Deva creşterii pro in pat
za în acest an in judeţul Sînt însă şi unele con ritm de melc se lucrează tate de alţi interlocutori. dascălu, de montori prefa ductivităţii muncii — cale clin t*ai
dialc c
nostru — aşa cum s-a sta silii populare care, tără- si în comuna Luncoiu de Muncitorii Nicolae Dobran sigură dc sporire a pro Brno
bilit în adunările populare gănînd executarea lucrări Jos, unde, la şcoala înce şi Kurti Alexandru, din e- bricate ai lui Nicolae Far- ducţiei fizice, de uşurare 1C,50 Träger*
ale locuitorilor: cămine lor, au întîrziat realizarea pută în 1973 şi la cămi chipa de fieraribetonişti a cău. „Treaba ar merge mai a eforturilor şi de econo 17,00 Imagin
17,25 Avan pi
culturale, şcoli şi anexe şi punerea în funcţiune a nul cultural, căruia i s-a lui Ion Preg, lucrau la bine, dar S.U.T.-ul nu ne misire a unor materiale, valului
trimite la timp şi suficien
gospodăreşti, reparaţii şi unor obiective de larg in pus piatra de temelie în confecţionarea de armături „în acest sens depunem e- cu“ (I)
întreţineri de drumuri, teres cetăţenesc. Unele 1977, nu sînt încă termina pentru elevaţia blocului te planşee şi grinzi“ — sem forturi pentru aplicarea u- 13,00Inscrip
al ţar
construcţia şi amenajarea dintre acestea au fost În te toate dotările şi ane 18. „Din cauza noastră, lu nala şi şeful echipei de nor tehnologii de lucru 18,25Mult c
de străzi şi trotuare, tere cepute cu mulţi ani în ur xele. Aici trebuie făcute crările nu întîrzie nicioda dulgheri, Gheorghe Chere- înaintate şi de mare ran moaşă
nuri de joacă pentru co mă. Aşa de exemplu, con în acest an lucrări în va tă— argumenta Kurti A- ches, de la blocul „C" şi dament, cum sînt aplica bim...
pii ş.a. — sînt investiţii siliul popular Rîu de Mori, loare de 120 000 lei. Fon- lexandru. Avem tot inte şeful de schimb Ion Nistor, rea perforajului eu găuri 18,301001 dc
19,00 Tclejui
pentru care titulare de plan deşi dispune de mijloace cifuri sînt suficiente — resul să muncim mai mult de la blocul 22, deşi aici lungi şi a exploatării cu 19,25Actuali
sînt consiliile populare. în băneşti şi materiale, de 245 000 lei — daf nu se şi mai bine, pentru că sîn- echipele lui Petre Onciu- 19,15 Univcr
virtutea legii acestea poar forţa de muncă necesară, depun eforturile necesare tem retribuiţi în acord lescu — dulgheri, Vasile 20,20 Telccin
Anna'
tă direct răspunderea fi n-a finalizat nici acum lu pentru utilizarea lor. între global“. „Nici noi nu dăm Tiberiu Negru — zidari şi Cantităţi sporite de ţară. 1
nalizării lor. crările de construcţie la consiliile populare care vreodată probleme — sub Nistor Duha — montori Ievizim
b.c.a. lucrau de zor, cu bu
Acţionînd cu perseve căminul cultural din satul n-au realizat programul linia şeful de echipă mo ne randamente, dovadă că minereuri complexe î'i,10 Tclejui
renţă şi mobilizind cetăţe Ostrov — obiectiv început de investiţii pe 8 luni, se zaicari, Dumitru Constan
nii la executarea lucrări în 1977. Tot pe loc bate numără şi cele ale comu tin. Dacă avem front de angajamentul de a termi
lor, consiliile populare ale pasul şi construcţia cămi nelor Ribiţa, Sîntămăria- lucru muncim cît putem, na blocul cu cinci zile mai subetaje — menţiona şeful mm
municipiilor Deva şi Pe nului cultural din centrul Orlea, Rapoltu Mare, Criş- nu pierdem timpul“. „Noi devreme va fi îndeplinit. de schimb Anton Biceac,
troşani au reuşit să înde civic al comunei, începută cior şi altele. însă mai facem unele lu în general am întîlnit din brigada lui Iulian Do-
plinească şi să depăşească anul trecut şi care — aşa Consiliile populare clin lucruri bune, angajare la ţa —, extrăgînd lună de
prevederile de plan pe a- cum prevede planul — tre localităţile respective tre cruri de două ori — rele muncă, hotărîre de reali lună cantităţi sporite de dioprogrami
Radiojurnal
cest an la investiţii pro buie terminată în acest an. buie să înţeleagă că e im va şeful do echipă zidari, zare integrală a planului minereuri“. „De asemenea, presei ; 8,10
prii. Importante lucrări e- Cred cumva tovarăşii din perios necesară intensifica Ion Lăpujan —, pentru că anual, dar — pe alocuri — avem grijă de instalaţiile, diilor; 9,00
9,05 Ităspiu
dilitar-gospodăresti s-au conducerea primăriei că rea eforturilor pentru rea cei de Ia şantierul 6 — in şi oameni în relaş prelun echipamentele şi dispozi rilor; 10,00
realizat în afara sarcini vor realiza în patru luni lizarea integrală a lucră stalatorii electrici şi sani git, lucru cu încetinitorul, tivele cu care lucrăm, să 10,05 MU2
lor de plan si cu partici ceea ce n-au reuşit să fa rilor de investiţii care au tari — vin. în urma noas plimbări fără rost, absen nu le defectăm, să fie re 10,30 Din ţ
parea directă a cetăţenilor că în opt ? Nici Consiliul termen scadent sfîrşitul tră şi sparg unde am lu ţe nemotivate, ca şi ima parate la timp, ca şi de 10,45 Cînt
în oraşele Petrila (în va popular comunal Orăştioa- acestui an, că tărăgănarea crat noi, pentru a monta gini obscure de gospodări materialele ce le folosim, Popescu; 1
ştiri; 11,05
loare de 168 000 lei), Vul ra de Sus nu şi-a realizat lor înseamnă imobilizare conductele şi cablurile, în re a materialelor — ţevi, să nu le consumăm fără nierilor; 11
can (112 000 lei), Simeria planul de investiţii în va do fonduri şi că aceasta loc să vină înainte şi noi conducte, manşoane, vată rost“ — afirma şeful . dij •*ă Radio-T
(61 000 lei), Haţeg (20 000 loare de 50 000 lei, la con- este în detrimentul locali să finisăm după ei. Este o minerală, cărămidă, plan schimb Constantin Apreo- tin de ştiri
moara
foii
tăţii .şi a] cetăţenilor ei. treabă veche şi neplăcută“. şee, cofraje etc. — aşezate tesei. Despre aceleaşi pre 12,20 Orizon
N. BADIU Intîlnim alţi oameni vred- în neorînduială, expuse a- ocupări ne-au vorbit şi Cîntece pi oi
Sprijin direct şi eficient pentru străinării. Şi aceasta aproa şeful de schimb Kovacs vitaţijor; 1(
genţilor climatici şi în
la 1 la 3;
pe la fiecare obiectiv. Koloman, minerii Gheor 16,15 Forma
16,30 Fot ba
ghe Sabău, Szabo Geza,
creşterea roiului comisiilor de judecată mari şi importante. Mai Cornel Toşa, care, îm mit; 19,00 A
în investiţii sînt sarcini
zică;
20,00
există greutăţi şi neajun preună cu formaţiile în tul legii;
rapsozilor;
Comisiile de judecată consiliilor populare ale co suri de natură obiectivă, care lucrează, înregistrea sonore; 2
expresie a democraţiei so munelor Beriu, Dobra, Bră- cum sînt lipsa unor mate ză constant depăşiri de oră; 23,00 1
cialiste — organe obşteşti nişca, Gurasada, Vaţa de riale şi accesorii de con plan. le ; 23,30—5,
zieal noetu.
de influenţare şi jurisdicţie Jos, Şantierul de Construc strucţii, insuficienţa anve Departe de a-şi manifes
— au un rol tot mai mare ţii nr, 5 Orăstie al T.C.H. lopelor şi carburanţilor ta automulţumirea pentru TIMIŞOAl
în respectarea legalităţii, De asemenea, în cursul u- pentru mijloacele auto, în- rezultatele obţinute de la maţiilc zile
tatea in in
sancţionarea şi reeducarea nor litigii de muncă, con tîrzierea unor proiecte, dar începutul anului, interlo rea produc
persoanelor care comit stituirea comisiilor nu s-a aceste probleme pot fi cutorii ne-au spus că ele biectiv pri
abateri şi încălcări ale nor făcut conform articolului 7 compensate in oarecare puteau fi mai bune dacă hana!“) ; C
lare in pr;
melor de convieţuire so din lege (3+2 membrii de măsură prin organizarea n-ar fi existat unele ne de învăţăn
cială si a legilor ţării. în legaţi) : unul din partea temeinică a lucrului, res ajunsuri . în compartimen rad) ; 18,20
cei 12 ani care au trecut conducerii organizaţiei so pectarea riguroasă a disci tul aprovizionării tehnico- şi de azi •
de la înfiinţare, comisiile cialiste şi celălalt din par plinei muncii, folosirea in materiale şi al asigurării ră; 18,45 I
iumna ţării
de judecată şi-au adus din tea comitetului sindicatu tegrală şi efectivă a tim de către I.T.A. Deva a mij stat al der
plin contribuţia la înfăp lui. Astfel s-a procedat în pului de lucru, întrajuto loacelor de transport al toreşti; 19,(
tuirea legalităţii şi la edu 8 cazuri la I.J.T.L. Deva şi rarea între şantiere, loturi, minereului de la exploatări Iară român
Emisiunea
carea socialistă a cetăţeni intr-un caz la Spitalul din formaţii, între constructor- la preparaţie, ca şi unele fia cârţiloj
lor în spiritul promovării Tlia. S-a constatat că une pj'oiectant-benei'iciar, con carenţe de disciplină şi or Dan cin. R<
unei atitudini corecte faţă le comisii de judecată, ducerea fermă, ştiinţifică ganizare a muncii, pe care gen import
ţii.
de muncă, întăririi şi dez contrar dispoziţiilor art. T.C.H. — Şantierul nr. 4 Brad. Echipa de dulgheri con a întregii activităţi. le vor lichida „cu forţe
voltării avutului obştesc, 56, al. III din Legea 59/1968. dusă de comunistul Petru Hercules se numără printre cele proprii“, după cum se ex
precum şi al asigurării ri în cazul animării judecării mai harnice de pe şantier. Foto: VIRGIL ONOIU DUMITRU GHEONEA prima Niţă Serghei.
nei bune comportări in so cauzelor nu încheie pro « «*■ o « CjN
cietate. ces verbal din care să re
zulte motivele amînării. A-
Mandatele membrilor co indicaţiile secretarului generai al partidului, tovarăşul üieoiae Ceauşescu,
D jl\) v : .
misiilor durează după cum semenea nereguli s-au Pentru pri
se ştie — doi ani. Cu eîte- constatat la O.J.T., S.U.T. z\;tâ (Arta)
va Juni în urmă, în adună Deva şi Şantierul nr. 5 O- vinsă (Gră
HUNEDOAJ
rile generale ale sindicate răştie ale T.C.H. etc. De CUVÎNT DE ORDINE ÎN AGRICULTURĂ granatelor
lor .şi în cadrul sesiunilor subliniat şi faptul cu in iepure pen
consiliilor populare au fost cazul sustragerilor din a- derurgistul)
alese comisiile de judecată vutul obştesc, unele comi (Urmare din pag. 1) cartofilor reclamă inter Semănatul plantelor însă întîrzie. O situaţie ne- găsit (Art
alcătuite clin oameni ai sii de judecată au aplicat Ioviţfi Puiţ. Ieri nu am venţia competentă, opera furajere nu mai satisfăcătoare am remarcat Taiga (Con
TROŞANI:
muncii, care aproape peste măsuri blînde, needucati găsit nici un tractor la lu tivă a factorilor din uni poate aştepta şi în ceea ce priveşte îm da (Unirea
tăţi, pentru ca întreaga
tot au fost temeinic instrui ve, deşi frecvenţa lor în cru, acestea fiind comasa inginera Iuliana Balaşi, prăştiatul îngrăşămintelor seriile I-JJ.
te eu prevederile Legii diferite unităţi impunea te la transportul gunoiului cantitate de recoltă să a- şefa fermei vegetale de la organice, mai cu seamă în Libera, dra
publica) ;
59/1968, precum şi cu unele intransigenţă pentru asi jungă la timp şi fără pier C.A.P. Şoimuş consemnase zonele deluroase din Cui orificiul clir
dispoziţii ale Codului pe gurarea caracterului de la C.A.P. Leşnic. S-au pri deri în depozite. în acest ultimele cifre în situaţia nei, Bejan si Boholt. lumi); o
mit. certificatele de cali
nal, Codului de procedură prevenire generală şi au tate pentru seminţele de sens merită evidenţiată bu operativă şi se pregătea dineuri (Mu
na organizare» a recoltării
CAN : Spa
penală şl Codului muncii. omis să oblige pe cei în gnu si orz, dar orzul încă cartofilor la C.A.P. Sime- să meargă pe teren. O în Se cere rinduială nouă (L
Se constată însă că sînt şi cauză ia plata despăgubi n-a l'osl condiţionat. Con ría — în contrast cu ceea soţim. şi în zootehnie constelaţia
cazuri unde instruirii nu i rilor pentru faptele săvîr- ducerea C.A.P. a stabilii La cultura de castraveţi, La C.A.P. Brănişca s-a citoresc) ;
s-a acordat atenţia cuve şite. Cazuri de această na să se înceapă recoltatul ce s-a întîlnit la o unitate - doar eîţiva cooperatori muncit ieri la arături şi tivul — se
rul) ; PETE
nita. Datorită necunoaşterii tură s-au constatat la cartofilor, dar numai du vecină. prăşeau manual o supra pregătirea terenului pen — seriile I-,
temeinice a normelor lega C.A.P. Pui şi Ţesătorin do pă strîngerea resturilor ve La brigada Totia a faţă de 5 ha. Cam puţini, tru semănat, la recoltarea URICANi :
le aplicabile, s-au săvîr.şit mutase Deva. getale de pe cultură. C.A.P. Timpa, unde ieri a dar şefa fermei ne asi verzei şi castraveţilor, la grului 0
BRAD : Mi
greşeli, unele răsfrîngîn- S-ar putea releva şi alto Este bună iniţiativa lua început recoltatul cartofi gură că după-amiaza se transportul şi depozitarea (Steaua roş
du-se asupra drepturilor si aspecte negative ce-şi fac tă privind formarea unei lor, o zi întreagă nici pre lucrează cu mai multe finului, modernizarea şi ZA : Antic!
intereselor legale ale cetă încă ioc in activitatea co echipe de cosaşi pentru re şedinta cooperativei, Vio forţe. punerea la punct a incin ORAŞTIE :
tria): Zboai
ţenilor implicaţi, cit şi a- misiilor de judecată. Pen coltarea finului de Io Mun- rica Bucur, nici inginera La tarlaua „Poligon“, un telor zootehnice, ia alte lu ră (Flacăra
supra avutului obştesc. Alte tru creşterea rolului comi cel, din zona necooperati- Maria Baciu, după cum utilaj C.S.U., condus de crări specifice acestei pe BAI : Zbo:
comisii ca cele de pe lin siilor de judecată în viaţa vizată. De asemenea, azi nici preşedintele C.U.A.S.C. mecanizatorul Racz loan, rioade. Se lucra eu două cultură); B
tul
(Popi
gă birourile executive ale socială se impune ca juris toţi oamenii muncii de la Simeria nu şi-au găsit timp recolta vegetaţia de pe car tractoare la arat şi cu u- Pumni în
consiliilor populare ale co consulţii din toate orga instituţiile din comună. în pentru a se deplasa la tar tofi, care în amestec cu nul la discuit, cu trei mij Vizită la
munelor Vaţa de Jos, Pui. nizaţiile socialiste, precum frunte cu primarul, parti laua de pe care se recol porumbul siloz ce se re loace mecanice la însiloza- de cultul-
Ziua mult \
Beriu şi Baru, C.A.P. Pui şi ceilalţi membrii ai aso cipă la strîngerea linului tau cartofii. Aşa se face colta concomitent la Bo- rea porumbului şi cu o că ILIA : Poai
etc.. şi-au depăşit compe ciaţiei juriştilor, cu spri de pe 20 ha. Lăudabilă că ieri, la orele 17,30, coo holt, vor mări cantitatea ruţe la transportul finu caşilor (Lu
tenţa, încadrînd greşit li jinul organizaţiilor sindica este şi activitatea pentru peratorii aflaţi Ia strînsul însilozată pînu acum cu lui. Pină la ora actuală
nele fapte. în alte situaţii, le, să îndrume direct şi modernizarea fermei zoo cartofilor şi brigadierul I. încă 100 tone. La trans s-au arat 135 ha şi s-au
unele comisii de judecată cit mai eficient comisiile tehnice. Meseriaşii conduşi Dara nu ştiau ce să facă portul silozului se lucra cu pregătit încă 40. Uni
nu au procedat la judeca de judecată în aplicarea de Ştefan Molnar. de la cu cartofii recoltaţi: cu ce trei utilaje conduse de di tatea însă nu dispune
rea unor cauze deşi obiec consecventă şi corectă a Energoconstrueţia Mintia, să-i transporte din eîmp; vid iu Pîs, Andacs Martin de suficient grîu de să-
tul acestora îl constituiau legii. Dar mai înainte de lucrează la instalaţia de unde să-i depoziteze ! în mînţă. Recoltarea cartofi Timpul |
abateri, sau nu au respec orice, trebuie să asigure apă in adăposturi. plus, la această importan şi Ion Bugă. lor începe azi, dar maga 2 scptembi
Inginerul şef al unităţii,
tat termenele legale pre cunoaşterea Legii nr. 59/ tă operaţiune, cu maşina Nicolae Gheorghiu, îm zia în care se va depozita în general :
văzute pentru judecarea a- 1968, care • reglementează Organizare de recoltat, a fost trimis preună cu Adam Jurcă, producţia n-a fost curăţa rul variabil
fia slab Îs
baterilor (30 de zile), ori competenţa comisiilor de cum nu trebuie un mecanizator începător, activist al Comitetului mu tă încă. Din cele opt ate sectorul su
pentru realizarea procedu judecată, ştiind că mem fără experienţă, care avea nicipal ele partid Deva, ur laje ale C.A.P., trei nu e- rile minimi
rii de împăciuire în căzu! brii acestora se bucură de să se mai repete ! dificultăţi în executarea măreau lucrările ce se e- rau folosite fiindcă nu a- se intre 9
cele maxirr
infracţiunii pentru care protecţia legii ca şi per în unele unităţi agrico lucrării. fectuau în cîmp. vea cine le conduce. în grade. Iz»l
este obligatorie această fa soanele care îndeplinesc le ale judeţului a început Socotim că o asemenea sectoarele zootehnice din neaţa, pe '
Din suprafaţa totală de
ză prealabilă sesizării in funcţii ce implică exerci recoltarea cartofilor, acţiu organizare nu face cinste 131 ha teren arat şi ferti Brănişca şi Boz am con La munţi
stanţei de judecată — 30 ţiul autorităţii de stat. ne deosebit de importantă, tovarăşilor de la C.A.P. lizat cu superfosfat, desti statat mare neorînduială. neral frum
de zile de la sesizare. Ast Procuror IOÂN RETEGAN căreia trebuie să i se a- Tîmpa şi situaţii ea cea nat culturilor de toamnă, împrejmuirea celor două schimbător,
fel au procedat comisiile preşedintele organizaţiei corde o atenţie cuveni descrisă n-ar trebui să mai o parte este pregătită pen incinte nu este făcută. dea averse
ţite do dc:
de judecare de pe lingă judeţene a Asociaţiei tă. Organizarea recoltării, fie întîlnîte în unităţile a- tru a fi însămînţată cu Grajdurile au fost văruite, ce. (Meteor
birourile executive ale juriştilor transportului si depozitării gricole ale judeţului. plante furajere. Semănatul dar superficial. Liana ţiiţu