Page 61 - Drumul_socialismului_1981_09

Timpul este bun d© lucru

r« TOATE FORfELE LA

^o>

Deoarece timpul s-a ameliorat, se impune mobilizarea generală a tuluror locuitori­
lor satelor la efectuarea cu operativitate şi la un nivel calitativ corespunzător a lucră­
rilor agricole. Acţionînd în spirit ferm, de ordine şi disciplină, cooperatorii, mecanizatorii
şi cadrele tehnice au datoria să folosească din plin fiecare oră bună de lucru în cîmp
pentru intensificarea ritmului la toate acţiunile aflate la ordinea zilei pe ogoare, lată
principalele lucrări care trebuie realizate în această perioadă.

JUD
■ si AL C 0IV S 1 LI U LUI POPULAR EŢEAN I Strîngerea şi înmagazinarea ţarea orzului şi să se treacă la semănatul
griului,
grabnică a recoltei » Un accent deosebit se va pune pe
calitatea lucrărilor, urmărind asigurarea
Anul XXXIII, nr. 7422 VINERI, 18 SEPTEMBRIE 1981 ! t, pagini - 30 bani
• în prim-planul preocupărilor se află densităţii corespunzătoare, nivelarea tere­
recoltarea şi depozitarea, potrivit desti­ nului şi încheierea tarlalelor.
naţiilor stabilite, a întregii recolte de car­ • în mod obligatoriu însăminţarea se
Cînd mereu se aşteaptă după cîte ceva, tofi, va face numai în terenuri fertilizate.
• Atenţie deosebită se va acorda recol­
tării şi valorificării producţiei de legume, În domeniul zootehniei
inclusiv a rădăcinoaselor.
pianul se realizează cu eforturi mari strîngerea fără pierderi a recoltei de fruc­ • Prioritar se va acţiona pentru strîn-
•
Se impun măsuri hotărîte pentru
te, urmărind livrarea cu operativitate a gerea şi depozitarea tuturor resurselor do
15 septembrie, după ore­ întrerupsese orice mişcare cu de ce, în abatajele 714, 717 acestora la fondul de stat. furaje, inclusiv a otăvil.
le 23, E, M. Ghelari, mina colivia. în abataje formaţiile şi 719 se stătea tot din cau­ • Să fie mobilizate forţe sporite la re­ • Odată cu impulsionarea însilozării
centrală. Ieşeau minerii de lucru aşteptau vagoneţii. za insuficienţei parcului de coltatul porumbului, eliberînd cu priori­ furajelor din cultură dublă se va acorda
schimbului de dupâ-amiază, Mecanicul de la puţ şi sem- vagoane, cu toate că front tate suprafeţele destinate însămînţărilor maximă atenţie calităţii nutreţului obţi­
schimb condus de inginerul naiiştii aşteptau să-şi termi­ de lucru exista. Aici trebuie de toamnă. Pentru elevii repartizaţi în nut, folosind în amestec furaje grosiere.
Viorel Giura. . Si-au realizat ne sudorul intervenţia, iar să facem o precizare: pe sprijinul unităţilor agricole se va asigura • Unităţile cu deficit în balanţă să-şi
planul. Ba, au dat şi ceva sudorul aştepta după Ioan primele opt luni, brigăzile de front separat de lucru la recoltări. procure neîntârziat fînurile necesare.
plus. Vreo 9 tone. Cam pu­ Tămăşesc (singurul electri­ la aceste abataje, conduse • S-a stabilit ca orarul de funcţionare 9 Animalele întreţinute pînă acum în
ţine faţă de 14 septembrie, cian de pe schimb), care o de Ştefan Bîrlădeanu, Vasile a magazinelor săteşti să fie zilnic intre tabere, vor fi adăpostite peste noapte în
cînd au realizat peste plan suna întruna ia telefon pe Busuioc, Constantin Tofan în­ orele 18—22, iar sîmbăta între 15—22. grajduri, deoarece răcirea vremii poate
103 tone de minereu de fier, registrează numai minusuri influenţa starea de sănătate a acestora,
Dar... la planul de producţie. între Semănatul — efectuat ia timp precum şi producţia.
întoarcem acele ceasorni­ 1000 şi 2000 de tone. Unele
O preocupare deosebită să existe
•
cului cu vreo opt ore îna­ Reporter dintre echipele respective au şi de calitate pentru realizarea fondului de stat la lapte,
poi. Asistăm la o discuţie lipsă de efectiv. Dar la a- carne şi alte produse,
între Viorel Giura şi mais- in schimburile ceastă lipsă se mai adaugă • încheierea grabnică a însămînţării
-î, v Micalae Spanache, care şi absenţele nemotivate şi plantelor furajere şi legumelor-verdeţuri ® Să fie încheiate acţiunile de moder­
tocmai ieşea din mină. concediile medicale mai mult ocupă locul principal pe agendă. nizare şi pregătire a adăposturilor pentru
— Tovarăşe Spanache, aţi II şi Hi sau mai puţin justificate. In • Trebuie urgentat ritmul la însămîn- iernarea animalelor.
sudat conducta de ia puţ ? ziua raidului nostru pe
- Sint grăbit acum. Mă schimb, 21 de posturi n-au
duc sus, m-a chemat tova­ Doina Sima, dispecerul de fost ocupate. ICI 0
răşul director. Vin eu jos. la sector, care nu se prea Chiar şi la cel mai bun
Peste o jumătate de oră. Ime­ ştia pe unde umbla şi ha­ schimb (schimbul C — sin­
diat vin cu cel mai bun su­
bar n-avea că postul de gurul care are depăşiri ale
dor.
transformare principal (PA 1) pianului în primele 15 zile în Consiliul unic agro­ ginerul şef al consiliului depozitarea furajelor, pre­
Dar maistrul n-a mai ve­ a decuplat. De fapt decu­ industrial Totoşti centrul unic agroindustrial, lovă- cum şi la însilozări. De­
nit. A coborît la puţ sudo­ plările acestea se ţin lanţ de a!e lunii septembrie) s-au de greutate al activităţii nescu Rîmpu Ştefan, apre­ oarece în cîmp se mai gă­
rul Petru Tat. Era tirziu. Se vreo trei zile. In sfirşit, pe la semnalat o serie de neajun­ pe ogoare îl reprezintă cia eforturile depuse la sesc cantităţi mari de fin
La
schimbu­
suri.
începutul
17,30, totul era gata pentru lui staţia de compresoare nu strîngerea şi înmagazina­ C.A.P. Sarmizegetusa şi şi de otavă, îndeosebi la
pornire. S-a făcut cuplajul a furnizat presiune suficien­ rea grabnică a recoltei de Densuş, unităţi care au în­ C.A.P. Clopotiva, Rîu de
pentru orizontul XIV. S-au tă (6,5—7 atmosfere), iar în cartofi, cultură care ocu­ sămânţat cite 75 şi, respec­ Mori, Unirea şi altele, este
Eurnaliştii hunedoreni introdus doi-trei vagoneţi şi... abatajele mai îndepărtate (şi pă 660 hectare. Pînă ieri, tiv, 50 hectare cu orz. Re­ necesar ca la acţiunile de
întîmpină „Ziua meta­ Stop ! La „XIV" s-a rupt tija cu pierderile de pe traseu), producţia a fost strînsă de zultatele pe ansamblul strîngere a furajelor să fie
lurgistului“ cu realizări de la împingătorul de vago­ perforatoarele nu dădeau ran­ pe mai mult de 130 hec­ consiliului atestă însă fap­ mobilizate toate forţele
deosebite în producţie. neţi. Alt cuplaj, ait timp damentul necesar. Rezultatul: tare, acţiunea fiind reali­ tul că trebuie intensificat disponibile în fiecare din
Utilizînd la capacitate pierdut. „Plinele" (vagoneţii aşa cum ne spunea maistrul zată pe suprafeţe mai mari ritmul la însămînţări, sem- localităţile amintite.
agregatele şi instalaţii­ încărcaţi) nu puteau fi trans­ la C.A.P. Toteşti, Ostrov, nalîndu-se încă restanţe în privinţa organizării
le din dotare, respec- portate la silozul colector. Nicolae Cazan, „dacă pierzi Sarmizegetusa, Peşteana şi însemnate la însăminţarea muncii la recoltatul carto­
un atac este foarte greu să-i
tînd riguros' tehnologii­ S-au pierdut peste 100 tone Unirea. Concomitent, im­ culturilor furajere şi a or­ filor un bun exemplu de
mai r e c u p e r e z i intr-un
le de elaborare şi gos­ minereu cu aceste opriri, can­ portante forţe sînt mobili­ zului pentru boabe. Impor­ urmat oferă Cooperativa
podărind cu grijă ma- titate ce nu a mai putut fi schimb". zate la recoltarea şi valo­ tant de remarcat este că agricolă din Ostrov. Pre­
Perforatoarele au fost su­ şedintele unităţii, Cornel
recuperată pînă la > sfîrşitul biect de discuţie şi în aba­ rificarea fructelor, pînă a- s-a pus un accent sporit Lăpădătoni, ne spunea că.
schimbului. „Pline" au fost cum livrîndu-se la fondul pe calitatea lucrărilor si
ECONOM1I tajul 805. Mai precis, calita­ pe fertilizarea terenurilor, pînă ieri, recolta s-a strîns
LA COSTURILE şl la maistrul Nicolae Cazan, tea slabă a reparaţiilor ce se do stat mai mult de 50 to­ de pe 25 de hectare din
la „XIII". 40 de vagoneţi. aplicîndu-so îngrăşăminte
DE PRODUCŢIE execută de către atelierele ne mere şi prune, în spe­ cele 120' planificate. Prin
Blocaţi cu bolovani mari, cial din livezile asociaţiei pe toate suprafeţele care folosirea judicioasă a for­
care n-au putut fi descăr­ DORIN CORPADE pomicole. au fost semănate. în con­ ţelor — zilnic participă la
terme prime şi mate­
caţi la schip, iar pe puţ nu în ceea cc priveşte în- tinuare, se urmăreşte cu
rialele, colectivul sec­ puteau fi scoşi - am văzut (Continuare în pag. a 3-a) i sămînţările de toamnă, in­ insistenţă folosirea stocu­ recoltat cîte 130—140 oa­
ţiei I furnale a realizat meni — şi a mijloacelor
suplimentar de Ia înce­ rilor de îngrăşăminte orga­ mecanizate este posibil ea
putul anului aproape nice şi chimice, inclusiv a- acţiunea să fie încheiată
5 000 tone de fontă, ceea plicarea lor pe suprafeţele în cel mult 12 zile bune
I ce dă garanţia că an­ destinate culturii griului, de lucru în cîmp. Deoare­
gajamentul anual de pregătindu-se astfel o ba­ ce unitatea este specializa-
G 000 tone va fi îndeplinit ză trainică recoltei vii­
toare. N. TÎRCOS
înainte de termen. Prin
încadrarea în consumu­ în ultima perioadă, s-au
rile specifice planifica­ amplificat şi acţiunile la (Continuare în pag. a 3-a)
te şi economisind în­
semnate cantităţi de e- Geoagiu
nergie şi combustibil,
între care 1,9 milioane
metrj, cubi gaz metan,
furnaliştii secţiei I au campanie
înregistrat economii la
costurile de producţie O Consiliul popular co- © Cornel Igna din satul
de peste 5 milioane lei. munol a demarat o vastă Homorod a livrat pînă acum
Intre muncitorii cei mai acţiune pentru a atrage la la fondul de stat trei bo-
destoinici, care se evi­ fondul de stat noi cantităţi vine, iar pînă la sfîrşitul a-
denţiază lună de lună de came, lapte etc. Loca- nului, conform contractelor
în producţie, se numă­ litatea oferă numeroase po- încheiate, va mai livra încă
ră IYXiliai Timotei. Ioan sibilităţi in acest sens. lată trei.
Vasilache, Mihai ăîădă- doar un exemplu: satul Ren- © La C.A.P. Cigmău a
raş, Constantin Savu, ghet livrează 1000 litri lap- început coasa a doua pe
Toadcr Cristureanu, Pe­ Din cultura dublă de porumb furajer in amestec cu floarea-soarelui, la C.A.P. De­ te lunar; or, după numărul fineţe. Lucrarea merge însă
tru Iştoc şi alţii. va se obţbie o producţie de peste 30 tone de siloz la hectar. în fotografie: mecanizato­
rul vasile Bob recoltează cultura de pe o tarla de 35 hectare. Foto: VIRGIL ONOIU de animale de care dlspu- foarte încet,
ne, ar putea livra peste © Ioan Josan din Homo-
3 000 litri lapte. rod are in curtea sa multe
dentelor de muncă, gt PICĂ­ dilitar-gospodăreşti şi de în­ mijloc de popularizare a © Asociaţia economică animale, dar nu livrează
nmic
a
TURĂ DE VIAŢA. La acţiu­ frumuseţare in valoare dc drepturilor şi îndatoririlor intercooperatlstă a conţi- ' J fondul de stat. De
nea dc recoltare a singelui, 2 250 «00 lei, constfnd in: a- oamenilor muncii“. Celor in­
ce
organizată de centrele dc menajarea şi întreţinerea zo­ teresaţi li s-a creat astfel nuat Ieri recoltarea roşiilor ? Zice ca, pur şi simplu
profil din Deva şl Hune­ nelor verzi, construcţii şi re­ posibilitatea să solicite cu si gogonelelor. La lucrare nu vrea - determi-
doara in localităţile cerleju paraţii de drumuri, podeţe, uşurinţă cartea dorită, r» au luat parte şi un număr na * sa-şi schimbe atitudi-
8 FILME PE TEME DE de Sus şl BSrsău, au răspuns trotuare şl străzi, reparaţia, FRUCTE DE PĂDURE. Cen­
ree
PROTECŢIA MUNCII. In fa­ «8 dc cetăţeni. Printre cei întreţinerea şi pregătirea trul dc colectare a fructelor de 120 de elevi de la li- L _ , ....
ta personalului muncitor de 38 de donatori din satul Bîr- pentru iarnă a instituţiilor dc pădure din Dobra, orga- cea/ din localitate. © d n A re, V,ai '
i “ .
x
la „Marmura“ Simerla se său se numără Gheorghe Fă- da invăţămint, cultură şi să­ nizîndu-şi bine activitatea, a © C.A.P. Geoagiu a con- j f I A.S. Oraştie livrea-
c,
prezintă un elclu do filme nătate. rn „LA POARTA VII­ reuşit, să siringă pînă acum
pe teme de protecţia mun­ ieran, Doina Rudcami, Vio­ TORULUI“. Aşa se intitulea­ tinuat recoltarea sfeclei de fiecare zi aproape
cii şl anume: „Explozia*, rel Rudeanu, Terezia Var­ 32 000 kg zmeură, 9 600 kg zahăr. Ieri au ieşit fa cimp 2 500 I lapte. Pioducţia
„S-a născut a doua oară“, ga, Eugenia Aîbu şi alţii, a ză noul spectacol pe care ii coarne, 9 200 kg mure In circa 25 de oameni. creşte continuu
căror generozitate faţă do pregăteşte tu prezent briga­ stare proaspătă şl 13 ooo kg
„Urmări ireparabile“, „lu­ da artistică a întreprinderii © Peste 300 de elevi de O losif Abrudan din
struire sau superficialitate", picătura de viaţă este exem­ putoă de mure. Acum conţi-
plară. a lucrări kdili- „Marmura“ Simeria. Acest nu& recoltarea altor fructe. la liceul agricol au partl- Renghet a livrat la stat un
„Primul ajutor în caz de T AR-GOSPODĂREŞTI ŞI DE spectacol va fl prezentat i»
rc
fracturi“. Acestea au scopul ÎNFRUMUSEŢARE. Locuitorii faţa colectivului întreprinde­ cipat la recoltarea a 30 to- P° ?' doi v/(e/. Iar coa­
să ajute la instruirea şi e- rii la sfîrsitul acestei luni ne mere şi la plantarea săteanul său losif Ştefan
dticarea personalului munci­ satelor comunei Ilia — mo­ 9 EXPOZIŢIE. In sala dc lip stolonilor de căpşuni pe are contract cu statul pen-
bilizaţi de consiliul' popular
tor privind respectarea nor­ tru 2 000 I lapte de vacă.
şl consiliul comunal al lectură a Bibliotecii judeţe­ terenurile staţiunii expert
melor de tehnica 1 securităţi! F.D.U.S. — au realizat prin ne s-a amenajat expoziţia cn mentale. TRAIAN BONDOR
muncii şi prevenirea acci­ munci patriotică lucrări e- titlul „Cartea de drept —