Page 62 - Drumul_socialismului_1981_09
P. 62
î’ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI I
TG
16.00 Teii
.16,05 Teii
16,30 Emi
geri
Calitatea de educator 18,15 Age
— iată menirea dă ma MM despre: „Cíe
re- răspundere a femeii.. 18,50 1001
19.00 Tele
Această răspundere- tre o La sugestitr cititoa 19,25 Acti
buie să- fie- prezentă în relor noastre, citawa sfa 19,45 Fap
cii :
orice împrejurare — a-
turi, privind sterilizarea 20,05 Din
casă, în şcoală,. în co conservelor,: După ce şi (
Fesl
lectivul de maincăţ. în, borcanele: şi sticlele au nai
societate. Sfatul bun, e- fost astupate se aşează 20,43 Fi In
xemplul personal sînt in vasul pentru fiert (in lui
Pro«
întotdeauna „la ele aca care am pus un grăta riloi
să-“ ut educaţie. La re/ de lemn sau cirpe), 22,10 Tclc
I.F.A. Vîscoza Lupeni, despărţite intre ele ca să
unitate în care majori nu se spargă (cu . cirpe
tatea colectivului o for sau ghemotoace de ziare).
iZg&Ldfâ
mează. femeile; gestul Se toarnă, la o margine
pedagogiei muncitoreşti apă călduţă (ca să nu se BUCUI
a fost surprins şi în fo ude celofanul). Se fierbe dioprogr
tografia de faţă- între descoperit. Apa din vas Radiojur
presei;
sub inginerul Taţi ana trebuie să fie> tot timpul lo tliilor;
Zamă şi un grup de ti la acelaşi nivel cu zeama ştiri; 9.
cultători
nere clin cadrul secţiei din borcane, dacă scade ele ştiri
filatură. se înlocuieşte cu altă doric;
apă: caldă. Sterilizarea-, viaţa; lf
păstrează. însuşirile na- siv TIVI.
ştiri; îl.
păstrăm neştirbită calitatea de educatoare turale, valoarea alimen reşti — i
11.20 At
tară- a legumelor sau fruc
telor. Timpul de sterili Tv.; 12,0
12,05 R-
zare (in funcţie de re artistulu
ţetă)’ se stabileşte din la 1 la
club;
In orice împrejurare şi în Ci gestul simplu al pedagogiei muncitoreşti : rul borcanelor sau al sti 16,40 Şla Coo
clipa'. în care, în interio-
16.20
orice clipă o zilei — Să» ai 24 de ani de secţia a. Il-a .mase plas jung la 15—16 ani se clelor, începe să se ri interpreţ
mediculc
dice- spre suprafaţă băşi-
muncă La o vîrstă de nu tice ■ de la L.C.. Orăştie, uită în oglindă şi văd cute' mici de aer, şi nu ştiri;
17,50 For
JEducaţia începe din- ceea ce realizez în orele mai 39' de ani, este, cu greu. şi-a slăpînit emoţia., că-s drăgălaşe, părintele din momentul in care 18.00 Ore
primii ani de viaţă. în de curs.. Şi, fiind local adevărat, o performanţă! — Eu,, cum să- vă spun, trebuie să fie mai atent, clocoteşte baia de ap?’ tru patr
creţia C
familie,. în grădiniţă, apoi nică. şi avînd funcţii ob — Viaţa mi-a cerut, să încerc să-mi fac datoria*. chiar -mai aspru;. Aşa sînt După-. fierbere bbrc-irî nale * u
la şcoală. La noi, aici şteşti, printre cai-e şi cea J intru. în cîmp.ul muncii Am în echipă 54 de oa acasă, aşa am încercat şi sticlele se scot din vas denţe sc
la Topliţa, e- puţin mai de deputat comunal, fac la 15 ani.. ŞL m-am. stră meni-. Cu e-î. lucrez din să l'iu şi aici. Omul nu cind apa: nu mai: frige la Sntr-o oi
greu pentru că n-avem educaţie în orice îm duit să nu-mi fie ruşine 1973 încoace. S-a primenit trebuie să aibă două mină. Nu se lasă in apa muzicale
grădiniţă. De aceea copiii prejurare. Mereu tre de anii munciţi. Adică, mereu echipa;, că unii au* firi in comportare — una t caldă pentru a le feri"> de 3.00 N
nocturn.
de 5 ani vin la şcoală buie să fii un bun să-mi respect munca. ieşit la pensie, alţii, ti acasă şi una aici. Cred urmările■ unei fierberi TIMIŞC
de două ori pe săptămâ exemplu. Şi am simţit — Acest respect v-a neri, au venit şi a- tre că. aşa am reuşit să-mi îndelungate. mafiile
nă şi fac cu ei activi ridicat în ochii oame- buit să Ie- ţină locul şi alătur colectivul, să a- li Lat ea îi
tăţi. îi antrenez şi lăi ac întotdeauna stima oame . nilor, ai colectivului, v-a profesional,, şi în compor vem împreună rezultatele o Murături asortate. şi imper
ţiunile pioniereşti, îi cu nilor pentru că am ştiut dat titlul de comunist, tare. En cunóse preţul bune. Că şi în ultimele Amestecul de legume tiv prior
de zahăr
prind în programele artis- cum să mă port cu ei, v-a adus „Ordinul Mun Guvîntului simplu, bun,, trei luni: schimbul nostru se poate alcătui după contribui
’ tice al'e elevilor claselor cum să. le vorbesc. Cea: cii“,. v-a, conferit sta cu care. iţi. poţi: apropia; se află printre cele- mai plac — din castraveţi,, bazei de
I—IV, la care sînt învă mai grea parte a muncii tutul de şef de. echipă. oamenii. Cred că-L cu bune.. pătlăg.el.e necoapte, ardei (Intrcpri
ţiuni geo
ţătoare. Aşa îi pregătesc mele de educare- o con D.asprn angajarea şl res nosc,, pot spune despre Să-ţi apropii lucrătorii graşi lungi şi pepeni mici 18.20 Cîi
pentru şcoală.. Odată cu stituie- ipostaza de- învă ponsabilitatea cu. care fiecare, cum e şi la mun din subordine cu: proto verzi. Dacă se adaugă şu, Iovi
intrarea copiilor la şcoa ţătoare şi mamă a celor vă. îndepliniţi, obligaţiile că şi, acasă.. Că încercăm colul cuvîntu-Lui bun,, să. păstăi de fasole şi mor lan la
rum cct
lă, educarea şi formarea doi gemeni, acum elevi si despre modul părin să fim. împreună şi la ai întotdeauna respectuL covi, cele dinţii trebuie muri r
lor îmbracă o formă ini clasa a FV-a; cu care tesc în. care vă ocupaţi bucurii şi' la necazuri.. omului, pentru om,, să gă opărite, iar morcov//, tăiaţi dv. ; 19,3
artele:
nouă, mai : organizată. am- fost întotdeauna de. oamenii din echipă, Aşa ne cunoaştem. M-am seşti da fiecare dată mij în. felii subţiri. Pentru a nes cu.
Dar munca d'e das severă şi în acelaşi timp preşedinta comisiei de străduit să fiu ca a ma loacele fireşti de a-i. an da: gust plăcut şi, pentru
căl presupune nu- mi obiectivă. A fi învăţă femeia inginerul chimist mă mai tîn-ără pentru ei trena (şi aici exemplul
mai educarea- copiilor tor intr-un sat. presu Lucia Cblhon, ne-a. vor şi nu cred că am greşit. cel. mai adevărat; e să fii j: a. ajuta< conservarea —
ci şi a părinţilor- aees- pune multă răspundere. bit numai' cu cuvinte Vedeţi sînt momente în; tu însuţi) — iată gestul ţ se adaugă frunze de
\ vişin, de: stejar sau de
| tora.. Prin lectorate, alte alese. care:- trebuie să te ocupi atent al pedagogiei mun coacăze. Saramura, cu o
activităţi comune şcoală- RODICA BOCŞIŢAN Auzind aprecierile, o- mai atent,, ba să. fii; şi citoarei Maria Samonid; concentraţie de 7 la sută, DEVA
familie, părinţii trebuie învăţătoare, peratoarea- Maria- Să- aspru- dacă se- cere;. Ca să (Pat)
învăţaţi cum să continue Şcoala generală Topliţa monid,. şefă de echipă în şi acasă. Cînd fetele- a~ LUCIA LICIU 1 ; trebuie pregătită cu 24 de- seriile 1
Vetrov
\ ore înainte (se poate
j încerca tăria saramurii cu Tenessee
(Grădina
\ ajutorul unui ou. Pus in DOARA:
• ÎN LEGUMICULTURA din legumele realizate. în cultivate- succesiv în so tabilă, este pe pianul dor Talentul încărcat de • saramură- — el se ridică cordia (
ţandăra
solarii sau. în grădinile lar, cam 6 000 lei în acest între preocupările Măriei candoare al artistei a- ; la suprafaţa soluţiei). t o a m n
— în legumicultura, lu- proprii ? Numai prin. an. Nendrean. Marea sa pa matoare Dorina. Itul \ După’ umplerea cu- sara- Pruncul,
i crează mai ales femei valorificarea răsadurilor, Ferma legumicolă Hă siune o constituie cele Crâng, profesor Ia Şcoa ; mură, borcanele- ' nii (Art
(Constru
De pildă, la ferma de Ana Ocolişan a câştigat rău a livrat în acest an 22 de vaci, pe care le la- generală din; Călan, ; toaiele trebuie să stea. ŞANI ;
legume Hărău a Asocia 5:—6 000 lei, iar pe piaţă însemnate- cantităţi- de îngrijeşte împreună cu nu mai are. nevoie de o, zi-două la tempera- Serpico
ţiei horticole Deva — a vândut castraveţi de spanac, ceapă verde, gu- soţul. „Ca să ai produc prezentări. Autoarea şi-l 1 tura de. 20 grade C„ In. Noiembr
cenariloi
ne spune Aurelia Lug.o- vreo- 500.- lei; O; cantitate lioare, fasole, castraveţi ţii mari cel mai mult prezintă singură — ca J acest timp, saramura care. PENI :
; jan, preşedinta comitetu- apreciabilă de usturoi şi ardei. Pe piaţă le contează îngrijitul şi mul şi în desenul de faţă. : scade, se completează: cui (Cu
j Iui comunal al femeilor — îşi aştepta valorificarea, gumicultoarele din Hă sul Ia aceeaşi oră. Dar bunica (
CAN :
munceşte o echipă per- în timp ce în cele două rău — o parte dintre ele contează şi cum te porţi farul);
; manentă formată din 20 solarii crizantemele- îşi- şi lucrătoare în. cadrul eu- animalele, că dacă le Jianu ;
de femei. Dintre ele şi lbveşti şi zbieri; la- ele. PETRILz
riile I—
avînd o participare mai nu slobod laptele“ (la ANINO A
bună sînt şi cîteva mem muls nu dau. întreaga la Vene
bre ale comitetului co Agricufta - feral onde cantitate de lapte). Şi URICAN
munal sau în comisiile de vacile Măriei Nendrean dăra (R'
şi cei 40
femei: Eugenia Şerban, simt că îngrijitoarea lor brie) ; 1
Ana Preda, Silvia Josan, noastră poate aice le iubeşte şi ei îi „slo din draf
(Steaua
Doina Rudeanu. Desigur bod“ cel mai mult lapte, Omul şi
mai sînt şi alte legumi în cadrul fermei. „Am (Patria):
cultoare harnice, ca de mari venituri pian de 45 000 litri pe mortal
pildă Elisabeta Jibetean, an, dar sper să trec de GIU-BA]
marilor
Maria Giurcă, Dora Bîra 50 000 litri. Anul trecut cultură) ;
ş.a. - am realizat 56 000 litri tru un
(Popular
Ideal ar fi ca prir ,e pregătesc răbdătoare în fermei — au valorificat lapte. Acum obţin zilnic (Cinema'
evidenţiate să se num re florirea. surplusul de legume din cîte 180—220 litri, în me în flăcă
cit mai multe femei. în La. cei 78 de ani ai solarii şi grădinile pro die cîte • 10 litri de vacă. tură) ;
(11 lunii
acest scop se impune o săi, pe Irina Vinţi am prii, contribuind atît la Dar în vară, cînd le pă- darmul
mai intensă muncă edu găsit-o culeg în d castra buna noastră aprovizio şunam şi noaptea, mul (Mureşul
cativă din partea comi veţi (în grădină,, 8 ari nare cit şi ia creşterea geam mai mult de la o (Lumina
curi de
siilor de femei, a celor cultivaţi cu castraveţi), bunăstării familiilor lor. vacă“. Cu realizări ase rcsc).
lalţi factori educaţionali în acest an, din cartofi Iată că înţelegerea justă a mănătoare se pot lăuda
locali. Deocamdată cele timpurii a obţinut vreo imperativelor ce stau în. şi. Maria şi Olimpia. Stin
două cumnate Maria Iş- 3 000 iei, din- castraveţi faţa iegumicuiturii con gă (soacră şi noră); în
toc (au acelaşi nume şi peste 3 500 Iei şi va cîş- stituie o sursă de abun grijitoare la aceeaşi fer ESboteâSS
aceeaşi... „boală în fa tiga bani frumoşi şi prin denţă pentru piaţă, un mă; Desigur, aceste re
milie“), Sofia Dineu, valorificarea crizanteme cîştig evident atît pen zultate presupun hrănirea Timpii!
Maria- Pisanu. Viorica lor. Ana Preda n-are tru consumatori cit şi la timp şi în raţiile star 18 septe
mea se
Sînzian merg la muncă solar, în schimb are o pentru producători. bilite, respectarea pro cerul m
doar „cînd au vreme“. grădină cu de toate, aşa gramului de muls,, asigu cal vor
Exemplul consâteuelor incit nici cei doi copii, O ÎN ZOOTEHNIE rarea curăţeniei animale re vor <
lor, a căror contribuţie la căsătoriţi la Deva. „nu lor şi a grajdului. Pro averse. 1
derat, ci
producţia de- legume a trebuie să meargă să Maria Nendrean. îngri ducţiile obţinute dove porare
fermei este recunoscută cumpere din piaţă“. Deşi jitoare la ferma zooteh desc că aceste cerinţe din norc
şi apreciată, nu le spune nu era. in grafic zi de nică a C.A.P. Silvaş, era sînt cunoscute şi apli minimă
tre 6 şi
nimic 7 Să nu fi auzit recoltare la legume. Sil la holdă. „Când vacile cate în fermă. Iar şirele xima în
de veniturile frumoase via Josan era ia grădină. sînt ia păscut, lucrez în de fin şi paie garantează Pentru
obţinute de Ana. Ocoli - Fiică sa ne-a mărturisit grădină. Pe castraveţi am producţii bune si pe brie : Vi
meliorar
şan. Agneta Vişchi. Va- că mama a cîştigat, prin cîştigat mal; bine de timpul iernii; şoară, ci
leria Malea. Maria Vasel- vinderea răsadurilor, fa 20 00(1 lei“. Dar legumi lat va i
(Melc orc
ciuc şl Ciuca Ionco — solei timpurii şi florilor. cultura, altfel foarte ren VIORICA ROMAN Oana Dg
