Page 65 - Drumul_socialismului_1981_09
P. 65
1
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE,UNIŢI-VĂ!
li intlmpinarea Zilei metalurgistului
8 SIDERURGIŞTH ÎN giu, care materializează, tul anului, aici au fost
ÎNTRECERE CU EI ÎN în ultimă instanţă, şi e- realizate şi aplicate 10
ŞIŞI. în toate secţiile cu forturile cocsarilor, aglo- teme din planul de crea
foc continuu ale marelui lor şi oţelarilor: 2 000 to ţie tehnică adoptat de
meraloriştilbr,
furnalişti-
combinat hunedorean zi
consiliul oamenilor mun- ţ
CIALISMIIL lele şi decadele record în ne blumuri obţinute su cii. Dintre cele mai re- l
producţie ale siderurgiş-
plimentar
de
sarcinilor
cente realizări care con- ?
tilor sînt într-adevăr ge
plan.
tribuie substanţial la re- 1
neratoare
de recorduri,
ducerea efortului fizic, I
Mobilizîndu-se
@
exemplar,
TEHNI
CREAŢIA
utilizînd cu randament CĂ IN SPRIJINUL PRO economisirea de combus- i
tibil şi creşterea produc- i
ORGAN At COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C maxim utilajele de pro DUCŢIEI. Muncitorii, tivităţii muncii sînt: i
ducţie, organizîndu-şl te maiştrii, inginerii şi teh „Procedeu de curăţare a i
PULAR JUDEŢEAN meinic munca, colective nicienii de la uzina nr. închizătoarelor hidrauli- 1
le celor două secţii de 1 cocsochimică îşi con ce de la colectoarele de )
furnale au furnizat supli centrează atenţia în di gaz prin spălare hidrau- l
mentar oţelăriilor numai recţia promovării noului lică sub presiune“ şi „Sis- ?
Anul XXXIII, nr. 7423 S1MBĂTÂ, 19 SEPTEMBRIE 1981 4 pagini - 30 bani în aceste zile record pe în procesul de producţie, tem de etanşare a ţevi- )
ste 450 tone de fontă. La lor suitoare de la bate- i
laminorul bluining-semi- îmbunătăţirii acesteia, riile de cocs". Autorii ? /
fabricate, secţie-cheie pen creşterii randamentelor Un colectiv format din )
tru întregul flux de pro utilajelor şi agregatelor, inginerii Cornel Gherghel, |
prin realizarea şi aplica
Şedinţa Comitetului Politic Executiv ducţie al uzinei nr. 4 la rea în fluxurile tehnolo Ioan Brad, maistrul prin- l
minoare, munca lamina-
cipal Andrei Spunei şi J
torilor este încununată gice a unor raţionalizări şeful de echipă Daniel \
de alte succese de presti şi inovaţii. De la îneepu- Grcifensteln. i
al C.C. al P.GJR.
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae balerii şi apoi înaintat spre adoptare Ma
i eauşescu, secretar general al Partidului rii Adunări Naţionale.
Comunist Român, vineri, 18 septembrie, în cadrul şedinţei, Comitetul Politic
a avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv a aprobat directivele privind
Executiv al C.C. ai P.C.R. participarea României la lucrările celei
In cadrul şedinţei, Comitetul Politic de-a XXXVI-a sesiuni a Adunării Gene
Executiv a examinat şi adoptat proiectul rale a O.N.U. şi propunerile care urmează
decretului privind aprobarea Regulamen a fi făcute de ţara noastră.
tului vamal, care reglementează în mod Comitelui Politic Executiv a stabilit ca
unitar procedurile de vămuire a mărfuri întreaga activitate a delegaţiei române să
lor la export şi import, precum şi cele fie orientată în direcţia promovării prin
lalte aspecte ale activităţii vamale în Re cipiilor, tezelor şi obiectivelor de politică
publică Socialistă România.
Noul act normativ precizează, totodată, externă cuprinse în documentele de partid
regimul aplicabil persoanelor fizice, sta şi de stat, în expunerile tovarăşului
bilind limitele valorice sau cantitative Nicolae Ceauşescu, in documentele pre
pentru bunurile care pol fi introduse sau zentate de România la Organizaţia Naţiu G|chiria Siemens Martin nr. 2 din cadrul Combinatului sMerurg Hunedoara. Ecinpa
condusă de prim-topii om 1 Ioan Furcă a elaborat o nouă şarjă de oţel, ca întotdeauna, de
scoase din ţară, precum şi regimul de nilor Unite. în dezbaterile asupra pro bună calitate. Otelarii zîmbcsc mulţumit» de rezultatele muncii lor. (
taxe vamale pentru aceste bunuri. Sint blemelor înscrise pe ordinea de zi, de Foto: VIRGIL ONOIU ţ
prevăzute sancţiuni pentru abaterile de legaţia va exprima profunda îngrijorare
la reglementările vamale, urmărindu-se pe care o provoacă în întreaga Iunie ac
respectarea legislaţiei vamale, precum şi centuarea încordării internaţionale şi in EXEOTEA LA TIMP S! W CULITATE '
creşterea răspunderii importatorilor, ex tensificarea cursei înarmărilor, va pre
portatorilor şi transportatorilor în acest zenta preocupările şi acţiunile României,
domeniu. ale preşedintelui ei, pentru oprirea agra A LUCRĂM AGRICOLE DE TOAMNĂ NUNE
Prin Regulamentul vamal se creează un vării situaţiei şi continuarea politicii de
cadru legislativ complet şi detaliat, de na pacc^ destindere, colaborare şi indepen
tură să permită buna desfăşurare a în denţa naţională, pentru soluţionarea pe MOBILIZAREA GENERALĂ A TUTUROR PORTELOR UMANE
tregii activităţi vamale. cale paşnică a tuturor problemelor liti
Comitetul Politic Executiv a examinat gioase dintre state. Delegaţia va acţiona ® ORGANIZAREA TEMEINICĂ A MUNCÎ1 ® FOLOSIREA DIN
în continuare proiectul de lege privind pentru ca cesiunea Adunării Generale a
impozitele şi taxele locale şi proiectul de O.N.U. să adopte rezoluţii în direcţia în PLIN A MIJLOACELOR TEHNICE DIN DOTARE Şi A TIMPULUI
decret pentru aplicarea Legii privind im cetării politicii de înarmare şi a trecerii
pozitele şi taxele locale. DE LUCRU
la dezarmare, a instaurării unei noi or
Pornindix-se de Ia faptul că statul alocă dini economice internaţionale, întăririi
an de an importante fonduri pentru dez colaborării dintre state pe baze echita riucăi, sub conducerea in Toată atenţia recoltării
voltarea echilibrată, în ritm susţinut, a bile, lichidării discriminărilor, barierelor, La semănat — ritm ginerului şef Otilia Rusan,
tuturor localităţilor urbane şi rurale, în sistemului dobînzilor exagerate percepute de lucru susţinut a realizat însămînţarea or şi livrării legumelor
vederea asigurării pentru toţi cetăţenii a zului în bune condiţii agro şi cartofilor
unor condiţii tot mai bune de muncă, de de cercurile imperialiste, eliminării poli Ancheta întreprinsă prin tehnice. Aici s-au însă-
locuit şi de viaţă, se perfecţionează ca ticii de forţă şi de ameninţare cu forţa şi mai multe unităţi coopera mînţât şi spanacul şi cul
drul juridic privind stabilirea şi încasa generalizării în relaţiile dintre state a tiste ale Consiliului unic turile furajere. Tot cu re Grădina C.A.P. Orăştie.
rea impozitelor şi taxelor locale, avîndu-se principiilor independenţei şi suveranităţii Orăştie ne-a permis să zultate bune se înscrie şi E aproape ora 11. La mun
in vedere participarea populaţiei şi a uni naţionale, egalităţii în drepturi, neames constatăm la faţa locului C.A.P. Orăştioara de Sus, că sînt doar trei femei :
tăţilor socialiste la constituirea fondurilor tecului în treburile interne, avantajului că acolo unde există inte care a însămînţat 20 ha Floricâ Ocolişan, Gheor-
in conformitate cu principiile eticii şi reciproc, dreptului fiecărui popor de a-şi res şi preocupare, iar ac cu orz din cele 50 stabi ghiţa Lupşa şi Olivia Pli-
echităţii socialiste. Se asigură întărirea alege în mod liber calea dezvoltării so tivitatea este condusă cu lite în plan. La C.A.P. Be- tea. Trebuiau să vină la
răspunderii cetăţeneşti faţă de nevoile cial-politico. pricepere si răspundere, riu sînt arate 130 ha, din cules — aşa cum prevede
societăţii, cheltuirea cu simţ gospodăresc Delegaţia română va înfăţişa poziţia rezultatele nu se lasă aş tre care peste 70 ha sînt graficul întocmit de comi
a banului public, înlăturarea oricăror ţării noastre în vederea sc'uţionării juste teptate. Aşa de exemplu, fertilizate si pregătite pen tetul orăşenesc de partid
forme de risipă în acest domeniu. si echitabile a marilor probleme care pre ieri s-a încheiat semănatul tru a primi sămînţa de si consiliul popular — cîte
Comitetul Politic Executiv a hotărit ca ocupă in prezent omenirea, va milita orzului pe cele 40 ha pla orz si grîu. Plantele fura 20 de oameni de la T.C.O.
proiectul de lege privind impozitele şi ta nificate la C.A.P. Orăştie. jere — 50 ha — au fost şi „Vidra“, 10 de la ocolul
xele locale să fie publicai şi supus dez- {Continuare în pag. a 4-a) i Mecanizatorul Vasile Amă- semănate, iar acum se în- silvic şi o clasă de elevi
sămînţează orzul. ..In două- de la Liceul „Aurel Vlai-
A'l'"" trei zile — spunea ingine cu“. N-au venit. Asa cum
rul şef al C.A.P., .Petru nu venise nimeni de la or
OtréÁNlZAT*Ám BAZA A PARTtDUll» Luca. însâmînţăm toate ganele de partid si de stat
cele 50 ha cu orz. şi de locale. Şi de lucru este be
róspumlttr» «funcţionoîitale « sprijin «eficienţă săptămîna viitoare înce rechet. Sînt de recoltat 2
pem si la grîu“. La Cas hă' gogoşari, 2 ha ardei
tan, Orăştioara de Jos şi gras. 3 ha tomate. 2 ha
Hotărârea proprie — punctul Sibişel — unde s-au însă varză. 4 ha morcovi şi 4
mînţat plantele de nutreţ
— nu a început încă se ha pătrunjel. Dar nu-i cu
de concentrare a mănatul orzului. Motivul cine. Producţia este bună.
— ploaia. Acum, acest mo Trebuie luate măsuri să
tuturor comuniştilor tiv a căzut. Trebuie să se N. ZAMFIR
treacă cu toate forţele la
semănat asigurîndu-se front
I-am propus tovarăşului le stabilim în adunare să de lucru corespunzător. (Continuare in pag. a 2-ci)
Viorel Susan, secretarul nu fie destul de cuprinză
biroului organizaţiei de toare, să nu poată preve
bază din sectorul meeano- dea totul. Biroul organiza Geoagju Radiografie
energetic al I.M.M.R. Si- ţiei de bază a înţeles că
meria, să luăm spre ana este necesar să întocmim de campanie
liză modul în care a fost
transpusă în viaţă o ho- cît mai bine măsurile şi o La C.A.P. Aurel Vlai- ceasta cultură a ajuns la
tărîre adoptată de aduna să urmărim pas cu pas cu a început Ieri recoltarea 30 ha.
rea generală. Reacţia a modul în care se înfăp porumbului in tarlaua numi- - © Ioan Rob, inginerul
fost promptă : tuiesc. în acest fel apar tă „Intre dealuri“. S-a ac şef al A.E.I., ne-a spus că
— S-o luăm pe cea cu propuneri şi sugestii noi, ţionat insă timid — au ve ieri, tot cu sprijinul a peste
privire la reeondiţionare, venite de obicei de la nit la lucru doar vreo 10 100 de elevi de la liceul
pentru că este de mare oamenii direct implicaţi. cooperatori. Aurel Mariş, din localitate, s-au recoltat
actualitate şi pentru că Adunarea a stabilit ca preşedintele unităţii, ne-a circa 5 000 kg gogonele şl
obţinem rezultate reale. trei tovarăşi să întocmeas spus că Incepind de astăzi 10 tone de mere. S-au re
A fost adoptată către, sfîr- numărul participanţilor va fi coltat încă 30 tone mere
că o listă a pieselor şi Din cîmp, spre fabricile ele zahăr, peste 1400 tone de mult mal mare. Ar fi cazul, şi in livezile staţiunii expe-
şltul anului trecut, iar de reperelor, care să • intre în sfeclă. Activitatea de recoltare a sfeeiei de zahăr se des fiindcă unitatea are o ma- rimentale.
atunci, deşi stabilisem li făşoară din plin, conform graficelor. Piuă ieri s-au recep re suprafaţă de cules. © Ferma din satul Aurel
ţionat şi preluat peste X 500 tone şi au fost expediate Fa
nele măsuri, o tot îmbu procesul recuperării şi re- bricii de zahăr din Luduş mai mult de 1 400 tone. C.A.P. © Mecanizatorii Ioan Bu- V laicu a I.A.S. Orăştie a
na tăţim. eondiţionării. Pe parcurs, Deva a recoltat şi livrat 708 tone, Pricaz 305 tone, Sintan- da şi Ioan Rusii au semă
droi 239 tone, Băcia 170 tone (această unitate a şi încheiat
— Cum ? CORNEL ARMEANU recoltatul) şl Banpotoc 30 tone. nat orz pe încă 10 ha la TRAIAN BONDOR
în fotografie: Aspect de la încărcarea în vagoane a sfe
— NI se întîmplă nu clei de zahăr de pe rampa staţiei C.F.R. Orăştie. C.A.P. Geoagiu, astfel că ——..........*......——
suprafaţa semănată cu a- (Continuare în pag. a 2-a)
0 dată ca măsurile pe care (Continuare in pag. a 2-a)
