Page 67 - Drumul_socialismului_1981_09

3 $ SÏMBÀTÀ, ID SEPíEEiMRiRIE <fc9S«l Pag. .3

Mîiiae se deschide
IUNE
Festival ui culturii şi educaţiei
„Intilni- ê
trk“ (re- U6
liter atura socialiste „Sărai is ’8F %H4é/W»
Vorbim, A
corect
vopsele 1 experienţă pentru ansam­
Interviu cu prof. RAF1LA IACOB, preşedintele blurile participante.
ii tară a Comitetului judeţean de cultura şi educaţie .socialistă — Se apropie mai imflt
concert •fle oameni această edi­
col ale ţie? Le stimulează mun­
iternaţio- — SRes.tf>valul mitturii 'Şi ca ?
Eiiescu* educaţiei socialiste „Sar-
ral-artis- — încercăm să organi­
mis“, .cane amine ¡îşi (des­ Consemnări Moara de apă
dircctă chide cea de-a Xi-a zăm, în special rn ma­
(Bulga- ediţie, şi-a cîştigat un rile centre muncitoreşti,
pionatele ■prestigios statut în »viaţa mai -mijite -spectacole de­
volei fe- dicate fruntaşilor în pro­ Un reporter — e de ■De ce să ne mai mirăm cunoaşte cu palmele şi bra­
a — Iu- 'Spirituală a judeţului, va­ presupus că tinăr — ii .punea atunci că 80 la sută din ţele lor,- cu spinarea lor, cu
lorile educative ,al.e ma­ ducţie, acţiuni în sălile mai deunăzi unui scriitor o copiii New-York-ului n-au binecuvântata osteneală a in-
Livalului nifestărilor sale .cunos- de apei, pe şantiere, la
cu“ lacurile »de m.uncă şi -aş întrebare ciudată : „Morile văzut un cal adevărat ? .tregii lor fiinţe, trudnicul
litică clnd, <ile '.la un an ia altul, de apă au existat intr- incercind să-mi imaginez drum spre farfurie al to­
•noi ■dimensiuni. I Prm ce aminti -aici şi gale ale adevăr ? Este o întrebare cum va arăta lumea aces­ canei de cartofi. Poate a-
se va remarca actuala ticc de xruciiţ.e, cu adinei Lîfnuidi de amatori şi
n ţar;* valenţe educative cum spectacole ale formaţiilor naivă, dar eu nu le-am tor copii la deplina lor jung chiar să vadă vreo
ediţie ? văzut niciodată. Cum arată maturitate, o lume unde moară bătrină de apă...
concert — Pentru .că festiv,aiul sînt „Salonul hunedo- laureate in „Cîn.taraa sau cum au arătat vreo­ va mirosi cel mult Sint bătrîne morile de
col ale ’ „Sarmis ’81"" se inaugu­ rean al cărţii“, „Festivalul României“.
iternaţio- rează la citeva zile de, la Ulmului documentar Va­ dată ?“. Şi atunci scrii­ ,,smog"-ul, unde iarba va apă şi tot mai puţine. Au
Enescu“ lea dî-ului“, „Raionul de Referiţi-vă, vă ru­ torul — care era Mircea fi de plastic şi nimic nu se slujit oamenilor veacuri ia
ia momentul politic de re­ găm, şi |a noutăţile con­ Micu — i-a explicat cu va şifona, m-am bucurat că, rinei şi îr/tre grinzile lor
Sfidarea“ zonanţă din viaţa popo­ toamnă al umorului“., ferite de prima zi. răbdare, ca unui extrate­ după 'toate probabilităţile, ţiriie greierii istoriei. Sint
rului -nostru—uuvintarea „Zilele revistelor literare — Ca de obicei, deschi­ restru, că da, morile de apă n-am s-o apuc. Şi — după nu mai puţin vechi decit
rostită de secretarul gene­ clin Transilvania“, Festi­ derea festivă are loc pe au existat, că erau tare utile ce, la început, m^a con­ bisericile şi, precum aces­
ral al partidului, tovară­ valul de muzică uşoară vatra de istorie a Sarmi- şi nu consumau nici ben­ trariat — obiceiul nostru tea, S-ar cădea 'ocrotite.
şul Nicolae Ceauşescu, „Stelele cetăţii“. ■jsegutusei Hlp ia Trai ana, zină, nici motorină, nici căr­ de a-i scoate pe copii in Mă bate gîndui năstruşnic
la marea adunare popu­ — ¿ie pare că actuala ■cane, de astă-dată, va bune, nici curent şi că fiecare toamnă pe ogoare, că, acolo unde mai sint,
lară de la Craiova cu ediţie aduce noutăţi şi în •găzdui, pe lingă progra­ arătau ca o dantelărie fas­ in livezi şi grădini mi se ca să nu piară şi ultimele,
¡prilejul .deschiderii nou­ structura festivalului şi mele ansamblurilor fol­ cinantă de lemn. Şi că ştie ■pare acum oportun şi fericit. morile de apă ar putea in­
lui an de învăţâmînt — în programul manifestă­ clorice de prestigiu din
o,oo îta- una in Zarand, la Păiuşani. Nu le strică să afle de la tra sub oblăduirea consi­
icţii; 7,00 moment la care s-a ac­ rilor. rjudeţ, spectacolul Cena- ‘Mai ştiu şi eu una pe Valea sursă ceea ce copiii de liilor populare şi (sau) a
Revista centuat încă o dată ro­ — Intr-adevăr. 'Ca du­ iclulu.i flacăra“ ăl ti­
li 1 m clo­ rată el se va structura Căzăneştilor. Şi alta — o aiurea învaţă — dacă mai şcolilor. S-ar putea înjghe­
ci e ştiri; lul Festivalului naţional pe parcursul a numai neretului revoluţionar, mai fi oare ? — la Hărţă- învaţă — din uscate ma­ ba intr-insele chiar mici
idio la ,;Cin tarea -României“ în condus de poetul Adrian I gani, pe Valea Carpinilor, nuale şcolare. Nu le strică muzee ale locului. Pentru
iletin de •educarea -revoluţionar pa­ două -săptămîni, dar cu •Făunesou, oare îşi va spre Qurlş, sub icăldiul să culeagă cu mina lor asta nu e nevoie nici de
literară triotică a ¡oamenilor mun­ un -conţinut educativ su­ Ï
e plaiuri perior. Mă refer la -mai ¡încheia astfel, intr-un iBulzului. ‘Puţine, din păcate, măceaşa şi pruna brumată, şedinţe, nici de referate şi
îă popu- cii, în antrenarea aces­ cadru de mare semnifi­ * iată, le putem număra pe umilul morcov şi cucuruzul memorii, nici de bugete şi
de ştiri; tora la activitatea pro­ ¿una promovare a unor caţie istorică, turneul de
Li; 11,35 ductivă creatoare, -aş vnaa tradiţii folclorice locale ■succes întreprins în ju- 1 ■degetele unei ■singure imiini foşnitor. .Ei pot vedea aievea aprobări. E nevoie doar de
dio - tv. ; şi la stimularea unor ge­ şi totuşi nu încetez să mă calul şi şoarecele de cimp, dragoste pentru toate cele
iri; 12,30 să subliniez că acţiunile «ktţiil nostru. Avem cer­ I minunez de descoperirea că uzina de lapte a vacii şi ce ţin de patrie. Şi de un
ilclorului cuprinse în programul ac­ nuri artistice de .rezo­ titudinea -că prin -serio­ printre noi trăiesc oameni clinii de nădejde ce înso­ dram de imaginaţie...
liile fan- tualei ediţii .îşi »propun nanţă educativă.
1 la 3 ; — 'Vreţi să exemplifi­ zitatea organizării ac­ care n-au văzut ¡niciodată ţesc vreo turmă intirziată.
torilor -educaţionali, festi­ l
> ; 16,00 tocmai realizarea acestor tuala! ¡ediţii, prin mai o moară ‘de apă. Şi — mai ales! — pot RADU CIOBANU
orul Ma­ înalte ¡deziderate. Im toate caţi ? •strânsa ¡conlucrare a fac­
ri inter- localităţile judeţului se — Rste ‘-vorba »de festi­
»opulară;
iri; 17,05 vor organiza acţiuni po- valul obiceiurilor popu­ valul „Sarmis IST" se va
• ; 18,00 litico-educative, de cu­ lare hunedorene „©vid implica real în ampla
La „Ha- noaştere şi aprofundare Densuşianu“ ¡care va ¡şi ¡nobila acţiune de
20,30 Azi
0 Rad io­ a documentelor de partid, găzdui, la Deva, forma­ ■elevara 'spirituală -a oa­
ta dio jur- de antrenare a oamenilor ţii de gen din întregul menilor, de stimulare şi
vităm Ia muncii la îndeplinirea judeţ, de concertul cară! antrenare la realizarea
Von stop Sütó Eva — „Practică
sarcinilor profesionale, de „Un cintec de slavă“,, marilor obiective ce le
formare a conştiinţei îna­ care va reuni cele mai avem de -înfăptuit în acest agricolă“ (linogravurăj.
intate. Alături de acestea bune (formaţii -corale, ac­ -an şi ¡în cincinal.
vor avea loc numeroase ţiune ce va constitui şi
manifestări cuîturâl-artis- un valoros schimb de LUCIA LICIU
1 --.
ii unloa-
rman —
ienii din ^ r \
riful din
a TIJ-a
; H ' s- Coiummu de Jlasăxe de Htan&iÎaaMia
,T
Uul Con-
îmi sare
ote de Ce fel de pasăre să fie aceasta
rgistul) ; 'Destin comunist luminmdu-ne calea —
i ardele- un crez de izbîndă pe care-1 nutrim, şi despre care timp vorbeşte >ea
şi impar de parc-ar plînge clopote-ngheţate
PETRO- astăzi cînd ţara-i columnă de vis, în turla mumei Transilvanii ?
Unirea) ;
I-II (7 astăzi cînd timpul se naşte prin noi Că prea nu urlă cîntul ei,
na mer- nu huruie-n auzul lumii
•a); LU- întru cinstirea acestor pămînturi... şi nici în ceara din urechi
a haidu- Laudă flăcării răsfrîntă-n drapelul
îpotul şi nu lasă răni .adînci de ghiară.
c) ; VUL- sub care cresc lanuri de aur şi rod ! Aşa cum trece parcă-i scarabeu
(Lucea- cu pas tîrşit
Iancu
linerul) ; Priveşte, fiule, palmele acestea prin colburile serii,
um brava poale un vulture rănit, un şoim
i tor esc) ; în care înfloresc dimineţi de lumini,
are tan- priveşte şi-ascultă ţara cum fierbe, trăgînd să moară, doamne,
Wi Baba ■ce fel de pasăre să fie aceasta ?'
’ Noiem- ca-n ochi de baladă puterea din om — De unde bea
acrificiul
riile i-n destin comunist luminîndu-ne calea se strică apa
R A.ŞTIE: astăzi cînd -ţara-i columnă de zbor !... pe unde zboară pîrjoleşte iarba
Briile I-II şi-n urma ei voi auziţi .copilul
ilea salt
GEOA- IOAN VASIU cum plînge-n albia de lapte...
ăscrucea IOAN EVU
Casa de •' , 'îl.
î : Pen-
bancnote
I : El vis
: Talis- V;i
i (Casa Vioxel Săilăgean: cursiuni în istoria -unor „DRAGOSTEA MEA mul ridică deschis ches­ Hit sèm. fiíittlii
IA: Jan- obiective care i-au stat in tiunea unui fenomen care,
a tereştrii atenţie. Aspectele cele mai CĂLĂTOARE" prin nota de compromis
: Cuscrii „GUTENBERG diverse şi uneori contra­ ce-i este proprie, frînează
struc­
transformarea
vechilor
LA COMPUTER" - dictorii ale lumii Republicii
Federale -Germania sînt evo­ Pe un scenariu scris de turi rurale. în .cadrul unei fiaţa literară taedoreanl
Stilul ■ agreabil, aerul de cate cu forţa sugestiei şi pana experimentată a lui îactologii cu accente drama­
spontaneitate, care .se degajă conciziei, cu realism şi patos Nicolae Ţie, regizorul Cornel tice bine distribuite, Nicdlae
de cele .mai multe ari »din Ţie şi Cornel Todea ape­ © Medalion literar. nedorean Neoulai 'Chiri-
lucrările îndelung elaborate, lează adeseori la metodo­ „Bacovia — poet modern ca, care,- prin - In-torven-
supleţea ideii, precizia in­ logia anchetei sociologice. al condiţiei umane“ a ţiile sale la dezbateri,
formaţiei, strecurată cu abi­ Este remarcabil că infiltra­
litate în „conversaţia“ coti­ rea tendinţei sociologizante fost tema medalionului precum şi prin poeziile
diană, .iată doar citeva .din în viziunea regizorală nu literar, organizat la Ha­ citite »auditoriului, s-a
calităţile incontestabile .ale este supărătoare, fiindcă ea
unei cărţi care îşi propune izvorăşte din natura subiec­ ţeg de biblioteca orăşe­ bucurat de un frumos
încă din cuvîntul ,¡Către reportericesc. Cîteva titluri, Todea ne propune — după tului. Concluzia la care nească în colaborare cu succes.
cititor" să informeze, scop care ordonează materia căr­ „Singur printre prieteni“ — ajunge filmul este univocă:
cit se poate de firesc la o ţii în capitole si subcapi­ al doilea film al săui navetismul nu poate înlă­ şcoala generală nr. 1.
carte de reportaje. tole, sînt menite prin ele „Dragostea mea călătoare“. tura pericolul dezrădăcinării Medalionul — la a cărui © în numărul 35 al re­
Autorul îşi precizează din însele să sugereze lucrurile. Un film de actualitate, ce şi nu foloseşte nimănui -pen­ ¡reuşită au contribuit prof.« vistei „România 'literară",
capul locului intenţiile şi Iată cîteva dintre ele : se ocupă cu receptivitate şi dularea între sat şl oraş. tînărul poet loan Vasiu,
punctează finalitatea impre­ „Preasfinţia-sa berea bava­ simţ analitic de procesele Printr-o firească dinamică Carolina Tîrjoian-u şi El-
siilor sale, culese în urma reză“, „Satul trăsnit priveşte metamorfice ale satului ro­ a evoluţiei lucrurilor, Rarion, vira Goiculescu — a tost membru al cenaclului
unor repetate călătorii, fă­ spre lume“, „Oberwiesenfeld mânesc contemporan, precum aidoma concetăţenilor săi, va întregit de o expoziţie de literar „Ritmuri“ -ăIn De­
pentru cute in împrejurări profe­ — simbol şi avertisment“, şl de felul în care aceste realiza adevărul, pentru care carte „George Bacovia“ va, publică poezia „'Des- .
butoiul
în
seînteie
„O
cu
rie 1981: sionale în R. I-\ -Germania. ample,’ exploziv social“, „Acasă la mutaţii de ordin calitativ se a plătit tributul unui timp
capitole
în
Grupate
dar ră- reportajele cărţii (alcă­ Mercedes", „Gutenberg la oglindesc în conştiinţa u- - irosit. Mesajul peliculei este şi un recital de versuri tin comunist“, ¡încărcată
dimi- computer“, „Curenţi în o- mană. tălmăcit la cota firescului şi susţinut de elevi din cla­ de prospeţime, slăvind
variabD, tuind în ansamblu -un sin­ ceanül social“ etc. în centrul filmului se a forţei de convingere de sele a Vili-a. patria şi pe acei -minu­
noaptea, gur reportaj-oglindă ce ¡re­ Adresîndu-se tuturor ca­ situează un conflict de or­ Angela loan, Constantin Di-
ura mi­ flectă nu doar suprafeţele, tegoriilor de cititori, .„Guten­ din personal, privind pe plan, Radu Panamarenco, Ion naţi oameni — comun iş-
să între cl şi adîncurile unor reali­ Simina şl pe Rarion, con­ Vîlcu, Horatiu Mălăele, TMe- © La cea de-a 89-a şe- *ii, mereu promotori ai
:ea ma- tăţi), sondează toate com­ berg la computer“ oferă flict izvorît din decizia eelul lania Ursu, Ion Jurcă ¡şi alţii.
> grade, partimentele viaţii ¡econo­ Imaginea fidelă a uneia din din urmă Ce-a alege „na- «Sinţă a cenaclu toi literar •progresului patriei.
ţările superdezvoltate.
eaţă. mice, sociale, -¿0111006 şl vetismul" în locul statorni­ „Junimea“ din laşi a par-
e Servi­ culturale, autorul făcînd în NASTAS1A MAN1U ciei faţă de vatră. Dar fil­ AL. COVACI tioipat şi scrii torn! Ift.st- Prof. MARCEL LAPTEŞ
acelaşi timp $1 ¡scurte -In­
li.