Page 73 - Drumul_socialismului_1981_09
P. 73
Recolta de toamnă în hambare,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
însamînţarile executate exemplar !
Duminică, timpul favorabil
Sin de ft/i ori
s-a folosit din piîn
CIALISMUL rumbului şi legumelor • A continuat însilo/.arca fu Radiografie tis
• Importante forţe mobilizate ia recoltatul po
campanie
rajelor • Mijloacele mecanizate — folosite la ferti
lizări şi arături.
Pentru cea de a patra
săptămină a apariţiei sa
HilMWdlilikMHMIIinWlIMfcVMiUOTITOTiïïfîîiillîH Duminică, timpul bun elevi de la liceul nr. 3 au le, rubrica noastră şi-a
stabilit locul de acţiune
1 SI AL C 0 MSI LI ULUI POPULAR JUDEŢEAN I de lucru în cîrnp a fost participat la recoltatul şi in comuna Riu de Mori.
valorificarea ardeilor, ro
folosit din plin într-o se
rie de unităţi agricole în şiilor şi gogonelelor, pre
scopul grăbirii stringent cum şi la sortatul cartofi 0 Cooperativele agri
recoltei culturilor de toam lor pentru sămînţă. De a- cole din Ostrov şi Clopo-
Anul XXXIII, nr. 7 425 MARŢI, 22 SEPTEMBRIE 1981 4 pagini - 30 bani nă, însilozării furajelor şi semenea, la C.A.P. Deva ti va, care produc sămin-
amplificării rezultatelor la a continuat transportul sfe ţă pentru alte C.A.P. din
fertilizări şi arături. clei de zahăr la baza de judeţ au expediat benefi
ciarilor, pină duminică
recepţie, remareîndu-se a-
Adunările generale ale oamenilor muncii—cadru trul de greutate al activi portul conducătorului auto seara, 120 tone şi, respec
La C.A.P. Simeria, cen
tiv, 30 de tone cartofi.
Axente,
Aurel
la
de
tăţii s-a mutat în lanurile
de afirmare a democraţiei socialiste în dezbaterea eu porumb. Cu sprijinul U.M.T.C.F. Timpul favo morcă, autocamionul
0 Trei tractoare cu re
rabil a fost folosit din
comandamentului
local
plin pentru grăbirea re
pentru coordonarea activi
sarcinilor de plan pe anei 1982 făcut o largă mobilizare a coltării cartofilor la C.A.P, C.A.P., precum şi opt a-
tăţii din agricultură s-a
telaje ale C.A.P. din Riu
Pui (brigada Băieşti), Li-
de Mori au transportat,
forţelor, reuşind să fie vadea, Sînpetru şi altele. duminică şi luni, fin de la
în unităţile Consiliului
în perioada 20 septembrie tuieli, adunările trebuie să cercetării şi proiectării în strinsă producţia de pe o unic agroindustrial Ilia, cîmp, sub directa îndru
— 20 octombrie 1981, au reflecte în chip realist, critic activitatea productivă con suprafaţă de cinci hectare. duminică s-au înregistrat mare a Dbinei Munteanul
loc adunările generale ale şi autocritic, nu atît realiză cretă — iată alte teme de Cele 20 tone porumb, cît 280 tone furaje însilozate, şefa fermei zootehnice. Au
oamenilor muncii, convocate rile bune obţinute, cît mai reflecţie, analiză şi angaja s-au cules duminică, s-au cantităţi mai mari rcali- fost aduse in baza fura
special pentru dezbaterea ales lipsurile şi neajunsurile re în unităţile miniere. transportat şt depozitat în zîndu-se la C.A.P. Ilia, jeră aproape 200 tone
sarcinilor ce revin întreprin cu care se mai confruntă Un domeniu înrudit cu mi aceeaşi zi la brigada din Burjuc, Gurasada şi. Oha fin, pînă In prezent.
derilor şi centralelor din Pla colectivele muncitoreşti, stă neritul şi condiţionat de a- Cărpiniş. La acţiunea res ba, precum şi ia comple
0 In decurs de trei
nul naţional unic de dezvol rile de lucruri -negative, să cesta — de asemenea, cu pectivă au participat peste xele zootehnice din Baeea zile, la C.A.P. Ostrov au
tare economico-sodală a pună in lumină condiţiile şi foarte mare pondere in e- 200 elevi de la şcolile din şi Grind. Concomitent s-au
României pe anul 1982, în posibilităţile reale existente conomia naţională — îl con localitate. Merită să fie e- arat importante suprafeţe fost însilozate 700 tone
lumina hotărîrllor Congresu în întreprinderi — tehnice, stituie metalurgia. Aici, adu videnţială şi acţiunea or la C.A.P. Sîrbi, Bretea Ro furaje. La această lucra
lui al Xll-lea al Partidului materiale şi umane — şi să nările generale vor aduce în ganizată Ia culesul porum mână, Dobra şi în alte u- re, mecanizatorii Moise
Comunist Român, a orientă adopte măsuri corespunzătoa prim plan, în mod deosebit, bului din lanurile Asocia nităţi. Aportul mecanizato Bojin, Einil Nicdlescu şi 0
rilor şi indicaţiilor date de to re pentru valorificarea lor preocupările şi eforturile ce ţiei economice intercoope- rilor Roman Oiaru, Viorel loneSie Vraciu şi-'au ■adus
1
varăşul Nicolae Ceauşescu, deplină, la înalt nivel cali trebuie depuse pentru pro ratiste din Bobilna, unde Crişan, Visalon Popovici, o ' importantă contribuţie.
secretarul generai al parti tativ şi de eficienţă. movarea fermă a progresu s-a strîns producţia de pe •Nicolae Gita,'~Toad.er Mo- O Mecanizatorul . ■ loan
dului, la cel de-al ll-lea In întreprinderile producă lui tehnic, în scopul îmbu două hectare. morodean, Maxim Brumar Tudoran, repartizat să lu
Congres al consiliilor oame toare de materii prime şi re nătăţirii continue a produse La ferma nr. 1 a Aso si Ion Lupşa — să amin creze la arături şi pregăti
nilor muncii din iurta iunie surse energetice — îndeosebi lor şi livrării lor către bene ciaţiei horticole Deva, 40 tim doar cîteva nuipe. rea terenului, la C.A.P. Riu .
a.c. în minele din Valea Jiului, ficiarii interni şi externi, in de lucrători de la Între a fost decisiv la impulsio de Mori,, ex&cută •_ numai.
Forumuri instituţionalizate Poiana Ruscăi şi Ţara Zaran- condiţii de eficienţă ridica prinderea. de morărit şi narea lucrărilor agricole de lucrări de bună. calitate.
ale democraţiei noastre so dulu-i şi în unităţile de pre tă, diminuarea consumurilor panificaţie Deva şi 25 de sezon.
cialiste, adunările generale parare a cărbunelui şi mi de materii prime, materiale, 0 Rozalia .. Lăpădătoni,
ale oamenilor muncii vor nereurilor — să se insiste pe combustibil şi energie, a e- Snsâmmţarea orzului — Norica Opric, Aurel losi-
constitui prilejuri de afirma realizarea ritmică a planu forturilor valutare ale statu voni, Jănaş losivoni. Bălan
re plenară, concretă, a prin lui, pe creşterea procentului lui în aceste domenii. grabnic încheiata! Lăsconi şi alţi îngrijitori
cipiilor autoconduceril şl au- de recuperare, respectiv pe In celelalte întreprinderi din ferma zootehnică a
togestiunil, de atragere lar .îmbunătăţirea calităţii pro — din energetică şi chimie, După cum se ştie, ter serioase restanţe în fieca C.A.P. Ostrov mulg, zilnic,
gă a maselor la analiza ac duselor şl livrarea lor ope din ramura economiei fores menul limită pentru înche re consiliu unic agroindus fiecare peste 90 / lapte.
tivităţii economlco-sociale a rativă şi în cantităţi cores tiere şi a materialelor de ierea însămînţării orzului trial, ceea ce denotă că Cooperativa agricolă li
întreprinderilor, la dezbate punzătoare economiei naţio construcţii, din industria u- este 25. septembrie a.c. Deşi specialiştii din unităţi nu vrează la fondul de stat
rea obiectivă a sarcinilor de nale. Mecanizarea lucrărilor şoară şi a încălţămintei, din au existat condiţii ca pînă au insistat pentru folosi circa 1000 i lapte pe zi.
plan pe anul 1982, la decizie miniere în subteran, moder transporturi, telecomunicaţii, la această dată să fie a- rea zilnică la întreaga ca-
colectivă asupra acţiunilor nizarea fluxurilor de trans 'anţe şi circulaţia mărfuri- proape încheiată acţiunea TRAIAN BONDOR
şi măsurilor politico-organi- port şi a instalaţiilor de în - în centrul dezbaterilor respectivă, s-au acumulat (Continuare in pag. a 2-a)
zatorice şi tehnico-economice nobilare, promovarea unor s.: vor situa problemele le
menite ' să asigure îndeplini metode, tehnologii de ex gate de calitate şi eficienţă,
rea lor exemplară, integrală ploatare şi maşini de mare rezolvabile prin modernizarea
din primele zile ale anului productivitate, organizarea şi perfecţionarea fluxurilor
viitor. Făcînd bilanţul activi mai bună a producţiei şi în şi tehnologiilor de fabricaţie,
tăţii de la începutul anului, creşterea răspunderii indivi
tărirea disciplinei şi securită
cu accent pe modul de în duale şi a controlului pe
deplinire a planului şi bu ţii muncii, implicarea mai
getului de venituri şi chel hotărîtă şi responsabilă a (Continuare în pag. a 2-a)
de refulare, echipa de con Cooperativa agricolă din Os- X
structori a E.G.C.L, Orăştie trov a livrat de curînd la j*T
lucrează acum la rezervorul fondul de stat^înefv. 30 de.
de înmagazinare a apei, cu bovine, ajungîngi- iugCfel să J
un volum de 300 mc. Este predea ca proffucţie marfă, I
ultima etapă a amplei lu de la începutul anului, 51 to- *
;g SA! ELECTRIFICAT. crări de alimentare cu apă ne carne, ţg O NOUA FOR- *
H Muncitorii tic lu I.K.E. De- potabilă a localităţii Gcoa- MAŢIE ARTISTICA. La „Mar- I
i va au încheiat in aceste zi giu, efectuată piuă acum în mura“ Simeria a fost orga- *
le lucrările de electrificare
nizată o nouă formaţie artis- J
proporţie de 95 la sută.
„ a satului Run cu Marc clin In construcţie — noi tică. Este vorba de colecti- I
I comuna Lelese. Prin pune- BLOCURI DE LOCUINŢE. vul de montaj literar-artislic, "
j rea, recent, sub tensiune a La lîaru, în centrul civic al care a pregătit şi prezentat *
, reţelei, toate gospodăriile au comunei, muncitorii de la primul său program intitu-’ Î
Î acimi energie electrică pen I.C.S. Hunedoara au la trei lat „Prag de veac şi de Im- J
începui
tru iluminat şi aparatura e-
lucrările
de
fundaţii
, lectrocasnică. Lucrarea s-a noi blocuri de locuinţe, fie pliniri“ . în faţa muncitorilor S
} realizat cu sprijinul material care avind opt apartamente. la întreprindere şi la clubul s
al satului şi contribuţia în
Această
bani şi în muncă a locuito- Aceste locuinţe sint destina sindicatelor în oraş. făţişează fotografie ii în
pe
al
mecanizatorii
te
personalului
muncitor
3 iilor, 55 ALIMENTARE CU întreprinderii „Refractara“ Emilian Pădure, aflat pe In pregătire — recolta
J APA POTABILA. După ce a din localitate, gg LIVRĂRI LA combină, şi Grigore Hoza,
construit cele două puţuri
cu
FONDUL
remorcă,
STAT.
5 " de captare a apei subterane, metoda de DE îngrăşare Folosind pe tractorul recoltarea po
la
ani
lucrînd
a
sala pompelor şi conducta malelor pe păşunile alpine, rumbului pentru siloz la. viitoare de legume
C.A.P. Căstău.
La ferma solarii din Sîn- ră din ’plin acţiunile pre
Duminică s-a deschis cea de-a tandrei, condusă de ing. gătitoare, fiind stabilit ca
cinci hectare să fie luate
Liviu Ardeanu, se depun
eforturi susţinute pentru în cultură la sCîr.şitul lunii
Kîi-a ediţie a Festivalului culturii pregătirea unor baze trai martie anul viitor.
nice recoltei viitoare de le Şeful fermei îşi exprima
-
nemulţumirea în legătură
şi educaţie! socialiste „Saraiis“ gume. După strîngerea cul cu scoaterea din cultură
turilor care au ocupat pînă
acum terenul, precum şi a pentru anul 1982 a verzei.
Ca în .fiecare toamnă, de rezonanţă prilejuit de
de douăsprezece încoace, programul C e n a c l u l u i resturilor vegetale s-a tre Experienţa din acest an a
Sarmizegetusa Ulpia Tra- „Flacăra“ al tineretului cut la recuperarea foliei demonstrat că se pot obţi
iana a fost din hou gaz revoluţionar organizat de de, polietilenă ce va fi uti ne cîte 40 tone varză la
da manifestărilor inaugu C.C. al U.T.C. şi revista lizată în ciclurile viitoare hectar, revenind un venit
rale ale Festivalului cul „Flacăra", condus de poe de producţie. Concomitent de 180 000 lei la unitatea
turii şi educaţiei socialis tul Adrian Păunescu. s-a acţionat la pregătirea de suprafaţă. După recol
te „Sarmis“, Ajuns la Spectacolul inaugura] terenului şi semănatul le tarea acestui produs pînă
cea de-a Xll-a ediţie, — la care au participat gumelor — verdeţuri, res la jumătatea lunii iunie,
festivalul, care şi-a cîşti- membri ai Biroului Comi pectiv spanacul. Pentru terenul respectiv poate fi
gat o frumoasă tradiţie, tetului judeţean de partid cele opt hectare destinate utilizat cu eficienţă ridica
şi ai Comitetului executiv cultivării cu salată este a- tă culţivîndu-se cu castra
a debutat duminică sub
semnul inovaţiei. Locul al Consiliului popular ju sigurat răsadul necesar, veţi. Evident, do o aseme
spectacolului tematic, ca deţean, reprezentanţi ai urmînd să se treacă la nea experienţă este bine
re făcea să reînvie, pe Consiliului judeţean al plantarea lui. La pregăti să se ţină seama la repar
sindicatelor. Comitetului tizarea culturilor, varza
Noi şi moderne ansambluri arhitectonice se înalţă in mu vatră de istorie senti rea terenului se remarcă fiind un produs solicitat
nicipiile şi oraşele hunedorene, sporindu-Ie frumuseţea urba mentul fierbinte al patrio LUCIA UCIU îndeosebi aportul mecani
nistică, In imagine, aspect de pe magistrala „Dcccbal“ din tismului, a fost preluat la VIORICA ROMAN zatorului Ilie Momeu. de piaţă, care totodată a-
Deva. cote valorice superioare In vederea extinderii su sigură şi un grad ridicai
Fofo : VIKGIL ONOIU de evenimentul artistic (Continuare în pag. a 3-a) prafeţei solari ilor cu încă de rentabilitate pentru ac
zece hectare se desfăşoa tivitatea fermei.
