Page 78 - Drumul_socialismului_1981_09
P. 78
I>ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
înaltă exigenţă faţă de propria Cantitatea şi calitatea
muncă, de rezultatele ei cărbunelui
12.00 „Teleorrr
¿e, dinai
Activitatea grupei sindi mai mult şi mai bine. Zil hotărit să lucrăm supli xizi de fier şi crom, ci (Urmare din pag. 1) de 2 600 kcal, se livrează taj
1
cale pe care o conduc se nic, împreună eu maistrul, mentar. Şi, unindu-ne e- ment, uleiuri ş.a, Toate a - cărbune eu 3 200 kcal. şi 12,20 Muzică !
desfăşoară pe baza pro urmărim producţia realiza forturile, obligaţiile au fost cestea sint rodul hărniciei chiar mai mult. Or, cen IN JURUL (
gramului elaborat, dezbă tă, iar la sfîrşitul lunii onorate. Toţi ca unui ac .şi creşterii conştiinţei poli nilor de spălare şi calita tralele electrice ar avea Transmis
tut şi aprobat în adunarea înscriem rezultatele obţi ţionăm şi pentru gospodă tice şi a gradului de pre tea sorturilor de cărbune. tot interesul să ia acest din m
de la începutul fiecărei nute de fiecare muncitor rirea materialelor şi a ma gătire tehnico-productivă. La desele întreruperi con cărbune şi să reducă con lexandrir
luni eu toţi membrii gru şi formaţie in registrul de teriilor prime. Nivelul şi calitatea produc tribuie însă şi aprovizio sumul de hidrocarburi. populare
pei. Urmărim ca sarcinile evidenţă ; rezultate pe ba Cultivăm în rîndurile ţiei depind de nivelul şi narea neritmică cu vagoa Probabil însă că energe- vizitei
si angajamentele să fie za cărora, la sfîrşitul tri oamenilor spiritul de ordi calitatea forţei de muncă, ne pentru încărcare. Prin ticienii nu au acest inte tovarăşu.
realizate zi de zi, ca re de oameni. Tocmai de a- cipalul necaz porneşte de res, ceea ce este foarte Ceauşes»
zultatele muncii să fie cit Grupa sindicală - în sesiune permanentă de lucru eeea acordăm o atenţie la Uzina electrică Paroşcni, grav. Nici chiar C.T.E. Min Teleormc
mai bune. Aplicăm cu deosebită oamenilor, celor aceasta neasigurînd vagoa- tia nu asigură zilnic nu IC,00 Telex
mult succes iniţiativa „Bri între adunările generale care făuresc cu mîinile şi nele-navetă pentru încăr mărul de vagoane-navefă. 16.05 Telcşcoa
gada înaltei productivităţi“. inteligenţa lor bunurile carea mixtelor. O explica 16.30 Agenda
internaţi.
Astfel, în scopul utilizării mestrului, stabilim eviden ne şi disciplină, de exi materiale, asigurîndu-le ţie există : în uzină ajung în ceea ce-i priveşte pe Encscu“
cu maximum de randa ţiaţii în întrecere. genţă şi răspundere faţă condiţii cît mai bune de şi vagoane C.F.R. de la alte preparatori, cu toate neca 16,55 Fotbal :
ment a timpului de lucru întărind spiritul de co de propria muncă şi rezul lucru, cîmp larg manifes preparaţii, iar acestora li zurile pricinuite de parte Ungaria
si maşinilor schimbul se laborare şi întrajutorare în tatele ei. Aşa se şi expli tării iniţiativei lor crea se dă prioritate pentru a nerii lor, şi-au luat mă riile cai
face la faţa locului. înain muncă, de răspundere per că că anul acesta am a- toare. Avem oameni mi nu fi plătite locaţii, dato suri pentru o îmbunătăţi mondial,
directă
te de intrarea în schimb, sonală şi colectivă, reuşim vut doar o singură ab nunaţi. As dori să amin rită înlîrzierii, însă nu tre re continuă a activităţii de reşti
împreună cu maistrul, dis ca fiecare în parte şi toţi senţă nemotivată de la lu tesc aici pe Aurica Bota, buie scăpat din vedere că preparare, îndeosebi în ve 18.30 1001 de
cutăm cu muncitorii şi le împreună să dobîndim re cru. Acest caz nu l-am Elena Pădureanu, Irina De- Preparaţia Coroeşti este derea producerii sorturi 19.00 Telejurn
comunicăm dacă au inter zultate tot mai bune, atît rezolvat aşa, între patru meter, Aurelia Kepetzi, E- principalul furnizor de lor superioare (cărbune 19,40 Actualita
venit sarcini şi cerinţe noi, în ce priveşte nivelul fizic ochi, ci l-am supus jude dina Bendi, Otilia Cine, cărbune energetic şi o de pentru cocsjţ. dar nici cei 20.00 Fapte dc
cii şi v:
cum s-a desfăşurat activi al producţiei, cît şi în ce căţii grupei. Şi puterea de Viorel Radu, muncitori, reglare a fluxului de aici care contribuie la aceasta 20.30 Din săli
tatea în schimbul prece priveşte calitatea şi efi influenţare a colectivului Fili.p Sever şi Vlad Flo- se - răsfrînge tot asupra u- să nu-şi neglijeze atribu- şi de s
Festivalu
dent şi care sînt chestiu cienţa muncii. Aşa de e- şi-a dovedit eficienţa. Exi rea, care împreună cu cei zinei din Paroşeni. Mai a- ţiunile. Ne referim la mi nai „Ge
nile cărora trebuie să le xemplu, cînd un schimb, genţa şi autocontrolul au lalţi, ţin sus prestigiul co Ies că, mai nou, au fost neri, care au datoria să 20,50 Telecinei
acordăm o atenţie sporită din diferite motive a ră sporit pe toate planurile. lectivului nostru. modificate şi prevederile asigure întreaga cantitate „Dosarel
mas în urmă, are greutăţi, Altfel nu am fi ajuns să ANGELICA SOCACIU „Dr. Bla
în timpul lucrului pentru formator dale, cu privire la puterea calo de cărbune şi, bineînţeles, 22.05 Tclejurn.
ca munca să se desfăşoa celelalte două îi vin în a- depăşim planul la produc rifică a mixtelor — in loc la beneficiarii cărbunelui.
jutor şi planul se îndepli ţia fizică lună de lună, să organizatorul biroului
re normal, fără greutăţi. neşte şi se depăşeşte. în ridicăm producţia de cali grupei sindicale
Avem grijă să asigurăm a- luna iulie, de pildă, aveam tate superioară la 95 la schimb de zi, k3C adî
semenea condiţii de lucru unele rămîneri în urmă la sută, să economisim im atelierul dale mozaicate Scuri-cErcuîte pe drumul
încît în fiecare zi, lună şi export. Am discutat aceas portante cantităţi de ma al întreprinderii BUCUREŞT
trimestru să se producă tă problemă cu toţii şi am terii prime scumpe ca : o- „Marmura" Simeria agregatelor de balastiera dioprog ramul
Radiojurnal;
presei ; 8,10 (
(U.-more din pag. 1) (neplanificate dar absolut diilor; 9,00 Bi
obligatorii — n.n.) vor a- 9.05 Răspund
sigura o funcţionare con rilor; iü,0ü B
a fost şi va rămîne o pro
Radiografie blemă. Are o capacitate de tinuă a staţiilor, o redu 10.05 Interpret
10,
populară;
1 200 mc masă hidramată cere cît de cît a restanţe socialiste; io,
le de Nicolae
lor mari pe care le avem“.
de campanie la oră, din care 10 la sută Ceea ce n-a spus mais Buletin de ş
este balast brut, dar noi
crofonul
pior
furmaie din oog 1) nu am atins nici jumătate trul spunem noi. Aici se Ava npremier?
12.00 Buletin
impun în primul rind in
Pătrău, Gheorghe Dăbu- din parametrii ei. Urmea tervenţii energice in vede Din comoar
cian, ban Lucaci, Cornel ză să-i schimbăm poziţia“. rea organizării mai bune nostru; 12,20
ţific; 12,40 Ii
Crăciun şi alţii. Din cele prezentate re a producţiei, întăririi răs mici — cînf
O C.Â.P. Ostrov a li zultă, credem noi, cît inte punderii şi seriozităţii tu la 1 la 3; 13
vrat la fondul de stat pi- res acordă conducerea vita ţi lor; 16,0-
16,15 Sub al
nă in prezent aproape. Secţiei a Il-a Hunedoara turor factorilor pentru — program
1 600 hl de lapte. desfăşurării activităţii în soarta producţiei, a disci 16,25 Coordoi
O 6 mecanizatori de balastieră, recuperării res plinei în muncă, în aşa ce; 16,10 Pi
muzicii uşoar
la secţia S.M.A. din Clo- tanţelor şi constituirii sto fel incit livrarea agregate 16,50 Fotbal:
potiva au muncit in noap curilor pentru iarnă. Mais lor sortate să fie făcută la Ungaria; i8,5
timpul şi în cantitatea pre
tea trecută la arături. As trul Ilie Bîzgan a ţinut to văzută prin contracte. Toa şi muzică; 20
tăzi, unitatea agricolă din tuşi să precizeze că în ur blică ; 20,45
cliestra Ray
Clopotiva începe insămin- mătoarea perioadă se va te aceste lucruri tre Buletin de ş
tarea orzului. munci mai bine. „Repara buie să stea in mai denţe sonore
0 Zărie Beucă din sa ţiile care se fac în prezent mare măsură şi în atenţia într-o oră;
muzicale din
tul Ohaba Sibişel, deputat la instalaţiile balastierei I.E.I.A.M.C. Alba Iulia ! 5.00 Non stop
in consiliul popular co turn.
munal, a livrat recent fa Sn ferma legumicolă a C.A.P. Berii* se munceşte, aşa
fondul de stat, pe bază cum se poate vedea şi din această imagine, cu hărnicie şi
de contract 2 viţei, pentru mult spor la recoltarea gogoşarilor. De aici sint livrate Activitate bună, dar si neglijenţe MC INE:
b
care a primit peste 17 000 zilnic unităţilor de desfacere cîte 4 000 kg ardei gras şi t
gogoşari.
lei.
amînate de la o zi Sa alfa ir ia); Nervi
DEVA:
Alo
Tóete loríete umane şi mecanice, INTERES PENTRU corespunzător pentru des capace, iar la grupurile ta); Nervi ri<
luţia amenajării unui loc
de
na
vară)
O SERVIRE BUNĂ
RA:
Serpico
sociale (cu cîteva excepţii)
(Flacăra);
in zori şi pîns seara, la muncă pe ogoare! ŞI VARIETATE facerea berii. Au însă ne stagna apă murdară, uşile tul); Marfă
extra tereştrii
voie de sprijin din partea
DE MENIURI
»¡Ioanele
clanţe.
n-aveau
O.J.T.
Martorul
ştie
(Constructorul
La linia de autoservire Interes pentru prepara chiuvetelor erau deterio ŞANI: Confid.
rate şi pe alocuri faianţa
(Urmare din pag. 1) 100 elevi care vin la gră lui şi semănat, să se în a restaurantului ..Sarulis“ rea unor gustări pe bază detaşată. Un iepure i
dină să fie angrenaţi mai cheie însămînţarea orzului consumatorii se perindă dc legume şi peşte am re (7 Noiembrie
mult la cules. O solicitare şi să se treacă la incorpo în flux continuu. Vitrinele Dacă admitem scuza că pentru toţi
mare număr de forţe pen către C.L.F. Hunedoara din rarea în sol a seminţelor marcat şi la unitatea „Za- saloanele se deschid după- LUPENI: Tii
tru strîngerea operativă a etalează bogate sortimen hana“ din Viile noi (res amiaza şi că urina să se meu (Cultura
produselor. partea fermei: să se tri de grîu. Această lucrare te de mincăruri. Ospătară ponsabilă Maria Bărar). facă curat, în schimb sta marcaţi (Alune
mită lăzi suficiente şi în trebuie făcută cu cea mai Margareta Bidiga şi noul CAN: Stele i
— Lucrăm acum cu pes stare bună. La Sîntartdrei mare atenţie, asigurîndu-se responsabil al liniei. Con Ar fi însă necesară zugră- rea de necurăţenie a fri ccafărul); Pi
te 500 de oameni zilnic la ajută la cules elevii de la o pregătire corespunză stantin Hanche, nu pridi giderelor, gradul de alte nă (Muncitori
Campionul
—
recoltarea legumelor — a şcoala din sat. De aici se toare a patului germinativ deau cp debarasatul me rare a roşiilor şi lăniîilor (Minerul) ; PE
ţinut să ne informeze ing. trimit zilnic 15—20 tone şi densităţile stabilite pe selor. Raid prin unităţi aflate in magazia de mină şi fiara — ser
eitoresc) ; AN
ionel Voiea, şeful fermei legume spre beneficiari, hectar, pentru ca în anul sînt revoltătoare. riera (Muncii
legumicole a I.A.S. din Si în ultima perioadă s-au viitor să se poată obţine — — Nu scade cu nimic de alimentaţie publică La cofetăria de la etaj CÂNI: Labiri
meria Veche. Alături de livrat 31 tone castraveţi, aşa cum prevăd documen prestigiul unui responsabil — deşi funcţiona de la ora tul); Ani turn
personalul fermei muncesc 15 tone ardei, 53 tone var tele de partid — o pro dacă ajută la astfel de tre virea holurilor şi grupului opt dimineaţa — în jurul iembrie); BR
la cules 400 elevi de la ză, 110 tone morcovi ş.a. ducţie medie de cel puţin buri, însă dv. aveţi şi alte social. La berăria „Mure orei 11 nu era făcută cu dintr-o casă '
GURA
roşie);
şcolile generale din Sime Din grădina Rapoltului 3 000 kg/ha. La Rapoltu sarcini. şul“ din strada Eminescu răţenia. Ana Cocea încer baţii nu plîi
ria şi 65 studenţi de la s-au trimis beneficiarilor, Mare, mecanizatorul Toa- — Da, însă unele ospă- dacă afară, de jur-împre- ca să facă cîte ceva insă, (Alincrul); O
I.M. Petroşani, precum şi în primele două decade der Romulus a încheiat tare îmi creează mari jur, curăţenia... nu este, concomitent, trebuia să şi vina Emma
crificiul de A t
cîte 30 muncitori din în ale acestei luni. aproape azi semănatul celor 90 ha greutăţi în sensul că me interioarele sînt îngrijite servească, să prepare şi căra); GEOAi
treprinderi. Se culeg roşii, 70 tone legume. Toate u- cu orz. Lucrarea — apre reu sînt în concedii medi corespunzător. cafele. Să fie oare un mo lâreţul cu
(Casa dc cultu
gogonele, castraveţi, ardei, nităţile onorează graficele cia inginerul şef — este de cale. tiv care scuză calitatea Libera, dragof
morcovi, varză şi alte le de livrare şi au însămîn- bună calitate. Pentru grîu Despre gustul mîncării „LA NOI, AZI E ZI slabă a cafelei ? „Este mai cia); BRAZI:
gume. Au fost livrate pen ţat suprafeţele planificate sînt pregătite 50 ha şi de cerem părerea un iii consu DE CURĂŢENIE“ mult ceai decît cafea“ — răspund; CAI
tru consum şi conservare cu salată şi spanac. Totuşi, mîine începe semănatul mator care alesese — din ne mărturisesc Ida Anto- viuri despre i
(Casa
sonale
aproape 600 tone legume avînd în vedere forţele pe celor 180 ha stabilite pen lista de meniu ce cuprin Aceste cuvinte le-am au he şi Ofelia Tuşa, care SIMERIA: S
din care, în ultima perioa care le au acum la dispo tru această cultură. La Si dea, în ziua de 14 septem zit rostite aproape în fie serviseră cîte o ceaşcă la gemenilor (M
dă. 80 tone roşii, 110 tone ziţie, trebuie să fie întoc meria s-au semănat 40 ha brie, 26 de preparate — care unitate a complexului o masă de pe terasă. In Nicki (Lumir
castraveţi, 250 tone var mite grafice care să expri cu orz din 75. Ritmul de ardei umpluţi: „Sînt foar „Astoria“, deşi între orele schimb Tudor Biea şi Ni-
ză, 15 tone ardei. 50 tone me capacitatea de recolta lucru trebuie intensificat. te gustoşi“ (Dumitru Pan- colae Răveanu care se a-
rădăcinoase ş.a. re, sortare şi livrare, iar Pentru grîu sînt gata pre ţiru, din Vulcan). La veri 10—11,30 nu se prea ocu flau la bar (responsabilă
pa nimeni cu aşa ceva.
Aceeaşi activitate susţi C.L.F. şi ceiiaiţi beneficiari gătite 100 ha din cfele 150 ficarea gramajului unei Saloanele de servire ară Otvos Ana) s-au declarat
nută Ia culesul legumelor să-şi asigure mijloacele de planificate. Deci, se poate porţii de tocăniţă cu orez, tau ca după nuntă, frigi mulţumiţi de servire şi de
Timpul
am întîlnit şi în fermele transport pentru preluarea trece la semănat. La Bo- acesta corespunde listei de derele adăposteau brînză gustul cafelei. ziua de 23 s
C A.P. Rapolt. Simeria şi tuturor cantităţilor recol bîlna s-au semănat din meniu întocmite. şi borcane cu icre înve Pentru neefectuarea cu Vreme frun
Sîntandrei. De la ferma tate în fiecare zi cele 35 ha cu orz 17. Şi In bucătăria restauran chite, probe de mîncare răţeniei la locul de mun roasă cu ce
C.A.P. Simeria s-au livrat aici se cere a se finaliza tului munca bucătăreselor că — s-au aplicat amenzi, mult senin,
peste 340 tone legume. Zil însăniinţatul este stinjenltă de butoaie mucegăite, păstrate din conform hotărîrli în vigoa slab la moc
temi
ficări
nic se trimit la C.L.F.. la păioaselor — executat semănatul la orz şi trece le cu bere, care sînt tre ceea ce se gătise în urmă re, bucătăresei şefe Vero Temperatul
alţi beneficiari. între care rea la însămînţarea griu cute pe aici, iar halbele cu şase zile, la bucătărie cuprinsă îi
grade,
iar
cantinele C.S.H. şi I.M.II., în condiţii optime lui. Timpul este bun şi se clătesc în acelaşi vas, fundurile de lemn nu erau nica Tudorescu şi vîrtză- tre 13 şi
toarei Ana Cocea.
cîte 15—20 tone legume.. In aceste zile se impune trebuie folosit din plin la destinat spălării veselei. marcate pe tipul de ali ESTERA ŞINA, ceaţă dim
Trebuie folosite mai multe ca, folosindu-se cît mai executarea în bune condi Cei doi responsabili — ai ment folosit, reclpienţii AUREL VULCAN La mun
forţe ia culesul roşiilor şi bine mijloacele mecanice ţii a tuturor ftierârilor a- restaurantului şi liniei de pentru colectarea reziduu de la Centrul moaşă c
(Meteoric
gogonelelor, iar cei peste la arat, pregătirea terenu gricole de toairmă. autoservire — au găsit so- rilor menajere nu aveau sanitaro-antiepidemic Ţuţuriga