Page 8 - Drumul_socialismului_1981_09
P. 8
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7408 O MIERCURI, 2 SEPTEMBRIE 1981
Lucrările Congresului internaţional
Utilizînd dreptul de veto de istoria ştiinţei
Simpozionul ,,Dialogal Mord-Sud pentru
S. li. A. au împiedicat adoptarea proiectului Cea de-a cincea zi a lu „Ştiinţa şi tehnologia în
o nouă ordine economică internaţională^ crărilor Congresului inter antichitate“.
de rezoluţie care condamnă agresiunea naţional de istoria ştiinţei După mai multe zile de
ATENA 1 (Agerpres). — subit interes faţă de con- a programat noi comuni dezbateri, au luat sfîrşit
Concepţia preşedintelui tribuţiile creatoare şi con îmnoiriva Anaolei cări, care au ţinut atenţia lucrările secţiunilor de fi
Nieolae Ceauşescu cu pri structive, de înaltă ţinută NAŢIUNILE UNITE 1 în favoarea proiectului participanţilor prin bogăţia zică şi astronomie, ştiinţe
vire la esenţa, particulari teoretică şi practică. ale (Agerpres). — Ţările neali de rezoluţie au votat 13 materialului faptic pus în biologice, ştiinţe medicale
tăţile şi căile de instau p r e ş e d i n t e l u i Nieolae niate membri ale Consi membri ai Consiliului de discuţie, prin valoarea deo şi farmaceutice, tehnologie
rare a unei noi ordini eco Ceauşescu, ale României liului de Securitate al Securitate, între care şi sebită a opiniilor expri si inginerie, şi ale celei
dedicate
relaţiilor
între
mate.
nomice internaţionale au socialiste, la soluţionarea O'.N.U. au prezentat un Franţa. Dintre celelalte Ca şi în zilele preceden ştiinţă şi societate.
făcut obiectul prelegerii unora dintre problemele proiect der rezoluţie care două state occidentale te, oamenii de ştiinţă reu Intervenţiile specialiştilor
inaugurale la simpozionul majore ale lumii contem condamnă cu fermitate Re membre permanente ale niţi la acest important fo români au evidenţiat crea
eu tema „Dialogul Nord- porane — lichidarea sub Consiliului, Marea Brita- rum mondial au dat o ţiile de vîrf ale ştiinţei ro
Sud, pentru o nouă ordine dezvoltării şi a marilor de publica Sud-Afrioană pen nie s-a abţinut, iar Statele înaltă apreciere ideilor cu mâneşti ce au îmbogăţit
tru „actele ei de agresiu
economică internaţională“, calaje care despart ţările ne premeditate, neprovo Unite au votat împotrivă, prinse în cuvîntarea to patrimoniul universal al
organizai în Grecia de In în curs de dezvoltare de cate şi care se perpetuea împiedicînd prin veto-ul varăşei acad. dr. ing. Elena cunoaşterii, activitatea pro
lor adoptarea proiectului
stitutul de relaţii interna statele industrializate, in ză împotriva Angolei“. Do de rezoluţie. Ceauşescu la şedinţa inau digioasă de pionierat în li
ţionale din Salonic, in co staurarea unor relaţii eco cumentul condamnă, de a- ★ gurală a congresului. Au nele domenii, a unei în
laborare cu Organizaţia nomice cu adevărat demo semenea, regimul rasist de LUANDA 1 (Agerpres). fost relevate însemnătatea tregi pleiade de savanţi din
ţara noastră.
acţiunii tuturor slujitorilor
Naţiunilor Unite. cratice, care să asigure la Pretoria pentru folosi — Agenţia angoleză de ştiinţei în direcţia întări în aceeaşi zi, s-au înche
progresul şi prosperitatea rea în acest scop a terito
Participanţii la simpo presă, Angop, citată de rii colaborării internaţio iat simpozioanele „Tehno
zion — economişti, jurişti, fiecărui popor, dezvoltarea riului Namibiei, ocupat Reuter, informează că tru nale, asigurării condiţiilor logie, umanism şi pace —
politologi, cadre didactice echilibrată a economiei ilegal. pele invadatoare sud-afri pentru ca toate popoarele aspecte istorice“, „Rolul in
si studenţi din 32 de ţări mondiale, pacea şi securi Ţările autoare ale pro cane ocupă încă aproape să beneficieze de acces strumentelor ştiinţifice în
— au manifestat un deo- tatea internaţională. iectului de rezoluţie au în întregime provincia Cu- neîngrădit la cuceririle ge dezvoltarea ştiinţei“, şi
propus Consiliului de Secu nene, din sudul Angolei, niului uman, rolul impor „P r o m o v a r e a cercetă
Lucrările Conferinţei Naţiunilor Unite pentru ritate să ceară „retragerea cu excepţia oraşului Caha- tant al savanţilor din în rii ştiinţifice şi învăţămîn-
neîntîrziatâ şi necondiţio ma. în apropiere de aceas treaga lume în edificarea tului în istoria ştiinţei şi
nată a tuturor trupelor tă localitate, au loc lupte unui climat în care des tehnicii".
problemele ţărilor cel mai puţin dezvoltate sud-africane de pe terito între unităţile militare an coperirile ştiinţifice să ser Tot marţi s-a desfăşurat
riul Republicii Populare goleze şi trupele regimu vească exclusiv progresu prima parte a simpozionu
PARIS 1. Trimisul Ager- In cadrul ceremoniei Angola". lui rasist de la Pretoria. lui, păcii şi înţelegerii în lui „Rolul femeilor ih dez
pres. Ştefan Zaides, trans inaugurale, a luat cuvîntul tre naţiuni. voltarea ştiinţei şi tehni
mite: Marţi au început la preşedintele ţări ¡-.gazdă, Marţi dimineaţă, şi-a în cii“.
Paris lucrările Conferinţei Francois Mitterrand. cretar general al acestei ceput lucrările secţiunea (Agerpres)
Sa-
politice
Naţiunilor Unite pentru Lucrările Conferinţei au formaţiuni Khamenei, pe infor
yed
Aii
problemele ţărilor cel mai fost deschise de secretarul mează ziarul „Republica Is
puţin dezvoltate. Participă genera] al O.N.U., Kurt lamică", organul P.R.I., ci
delegaţii din 154 state Waldheim, care a menţio fii BELGRAD. - La Novi tat de agenţia France Pres
membre ale O.N.U., repre nat că este nevoie de o Sad s-au încheiat lucrările se. El ii succedă lui Mo
zentanţi ai organismelor şi nouă strategie internaţio mesei rotunde consacrate hammad Djavad Bahonar,
organizaţiilor din sistemul nală a dezvoltării care tre politicii şi mişcării de ne care şi-a pierdut viaţa în
aliniere in anii ’80, la care
O.N.U., ai unor organiza buie abordată global de că au participat aproape atentatul de duminică de ANIMAL PREISTORIC milenii, locul era întreţi
ţii neguvernamentale, ob tre comunitatea mondială, 100 la Teheran. URIAŞ nut cu cărbune obţinui
oameni
experţi
servatori. de o concertare a efortu de publicişti politici, iugoslavia S3 BELMOPAN. - Came din lemn de salcîm şi
din
şi
nicaragua- curmal, iar aerul era pom
Cercetători
Din România participă o rilor de dezvoltare ale o- şi din alte ţări. Din ţara ra Deputaţilor (parlamentul) ieni au descoperit, într-o pat cu ioalc. Cînd, după
delegaţie condusă de am menirii, alît pe termen noastră a luat parte Cris a Belizelor a adoptat, în exploatare de calcar si o exploatare prea intensi
basadorul ţării noastre în scurt cît şi într-o perspec tian Popişteanu, redactor- unanimitate, Constituţia nou tuată la 60 km sud-vesl
Franţa. Corneliu Mănescu. tivă mai lungă. şef al revistei „Magazin is lui stat independent, care de Managua, resturile unui vă a lemnului, nu mai
exista lemnul necesar pro
toric". va intra în vigoare de la animal preistoric uriaş,
Forţele armate au preluat puterea 21 septembrie. necunoscut. Specialiştii ducerii cărbunilor, iarao-
@3 DAMASC. - Preşedin Totodată, Parlamentul a presupun că ar ii vorba nul ordona părăsirea mine
tele sirian, Hafez Al-Assad, adoptat o serie de hotăriri lor şi închiderea cuptoa
în Republica (entrafricană l-a primit pe ministrul re privind participarea ţârii la despre un animal avînd relor.
laţiilor externe al Franţei, activitatea O.N.U. şi a al lungimea de circa 20 de
metri şi a cărui greutate
BANGUI 1 (Agerpres). — obţinut“ demisia preşedin Claude Cheysson, care a tor organisme internaţio era de 20 tone. într-o pri COLECŢIONAR
Agenţiile internaţionale de telui David Dacko şi a gu întreprins în Siria o vizită nale. DE METEORIŢI
presă' informează că forţe vernului său. Generalul oficială, informează agenţia mă etapă au iost scoase
Cetăţeanul australian
le armate au preluat pu Kolingba a anunţat, de a- France Presse. gg RIAD. — Regele Kha- la iveală doar 13 verte John Karlisle dispune de
bre de mărimi impresio
terea marţi, în Republica semenea, suspendarea Con in cursul convorbirilor au lid al Arabiei Saudite s-a
Centrairicană. stituţiei şi a tuturor acti fost examinate probleme întîlnit cu preşedintele Zam- nante : cea mai marc cîn- o colecfie neobişnuită :
vităţilor partidelor poli biei, Kenneth David Kaun- lăreşle aproape 20 de kg, Uagmenle de meteoriţi. Pi-
într-un mesaj radiodifu ale relaţiilor bilaterale şi da, care întreprinde o vi iar altele între ÎS şi 19 kg.
zat adresat naţiunii, citat tice. aspecte actuale ale situa zită la Riad. în cursul con nă acum a colecţionai 03
de agenţiile France Pres- Agenţiile internaţionale ţiei Internaţionale. de meteoriţi, iar ultimul
menţionează că pe străzile V. vorbirilor au fost discutate CRIZĂ ENERGETICA exemplar descoperit 'iimă
se, Reuter şi Associated capitalei — Bangui — cir iS TEHERAN. - Comite situaţia din Orientul Mijlo ÎN URMA CU... reşte... 7,7 tone. Deoail'Je
Press, şeful Statului Major culă patrule militare, iar tul Central al Partidului Re ciu şi alte probleme inter nu dispune de spaţiu su
al forţelor armate, gene legăturile radio şi telex cu publicii Islamice din Iran naţionale, precum şi evolu 3000 DE ANI ficient pentru expunere.
ralul Andre Kolingba a exteriorul au fost tempo l-a ales in funcţia de se- ţia relaţiilor bilaterale. în urmă cu 3 000 ani, Karlisle a anunţai că do
declarat că „a cerut şi a rar întrerupte.
omenirea a trecut prinlr-o nează acest exemplar unui
criză energetică — este muzeu din vestul Austra
concluzia unui grup de liei.
O îxotărîre care sfidează cursul destinderii arheologi care au studiat
o regiune minieră din STAŢIE METEO
„Trebuie să ne ridicăm ca hotărîre împotriva noii tarea arsenalului mondial astăzi problemă internaţio estul Egiptului. Ei au con GERMANA
arme, a.şa-zis „curate" — arma cu neutroni. Nu există cu o nouă armă ucigă nală mai stringentă ca în statat că faraonii ordo
armă atomică curată toare ? cetarea cursei înarmărilor nau închiderea unor mine La Capiii Chidley, din
Spirala fără sfîrşrt a şi înfăptuirea dezarmării. nordul peninsulei canadie
NICOLAE CEAUŞESCU înarmărilor se înfăşoară România se pronunţă cu de cupru în plină exploa ne Labrador, s-au desco
tare, din cauza lipsei căr
în jurul planetei noastre, fermitate împotriva orică perit resturile unei stal ii
Anunţată ostentativ la 9 zarmarea şi distrugerea to cultivînd nesiguranţa şi a- bunelui necesar topitorii
august, cînd la Hiroşima tală a armelor nucleare. dîncind tensiunea, descu- rui act de natură să ducă lor. în timpul domniei lui meteorologice automate
şi Nagasaki se comemorau Noi. care am trăit coşma rajînd popoarele care cred la sporirea arsenalelor mi Ramscs al II-lea (1317 — instalate aici de armatele
litare. pentru trecerea la
36 de ani de la bombarda rul războiului atomic, a- în eficienţa tratativelor. 1261 î.e.n.), minele şi to germane în timpul celui
mentul atomic asupra a- dresăm tuturor chemarea In numele a.şa-zisului echi măsuri concrete de dimi pitoriile atinseseră, în E- de-al doilea război mon
nuare a stocurilor de ar
cestor oraşe în urma că pentru abolirea armelor libru de forţe, cursa înar giptul antic, proporţiile ti dial. Informaţiile meteo
rora au murit circa 100 000 nucleare, pentru dezarma mărilor atinge aproape mamente şi, în primul ne/ mari industrii. Pe a- transmise de static erau
de oameni, hotărîrea Sta re generală şi pace per perfecţiunea: industria de rînd. de dezarmare nuclea tunci, susţin specialiştii, iolosite de submarinele
ră. în cuvîntaroa rostită
telor Unite de a produce petuă. Omenirea ar avea armament se autodepăşeş- la adunarea festivă consa existau 1 000 cuploare în germane care acţionau în
bomba cu neutroni a pro infinit mai mult de eîşti- te în permanenţă. Şi ce crată celei de-a 50-a ani care erau obţinute aproxi nord-vcs/ul Oceanului At
dus un uriaş val de pro gat dacă puterile nucleare diurn a parcurs ea de la versări a „Scînteii" şi săr mativ 100 tone cupru. în lantic — scrie revista ..Ti
teste în lumea întreagă. în îşi vor cheltui banii mai cuptoarele de acum trei mes'''.
dreptată prin excelenţă degrabă pentru salvarea puşcă la rachete şi la ar bătoririi Zilei presei. to
ma cu neutroni I Forţe ca
contra oamenilor, bomba milioanelor de fiinţe uma re dacă ar fi declanşate, varăşul Nieolae Ceauşescu
spunea : „Orice folosire a
cu neutroni vine să lăr ne care mor de foame, ar putea distruge de eî- armamentului nuclear în
gească şi mai mult pano pentru ajutorarea lumii a teva ori Pămîntul de care seamnă distrugerea vieţii Eminescu. Deva, telefon
plia armamentului atomic treia să iasă din sărăcie“. ne leagă atitea vise şl şi civilizaţiei. Noi, în Euro 16669. (1515)
şi nuclear, completînchi-i Iritarea produsă în lu speranţe. pa, sînfein cei care avem PIERDERI
forţa de distrugere a bu
mea întreagă de anunţa Intensificarea cursei înar înalta răspundere de a fa « Pierdut autorizaţia nr.
nurilor materiale prin ca rea hotărîrij S.U.A. de a mărilor nucleare constituie ce totul ca pe acest conti VÎNZARI — 266/29.08. 1975 pentru des
pacitatea de a secera cit produce în serie o nouă cea mai mare ameninţare nent, unde sînt concentra CUMPĂRĂRI facerea băuturilor alcoolice
mai multe vieţi. armă de distrugere a cu pentru omenire la ora ac te uriaşe mijloace de dis la bufetul Lăpuşnic şi au
„Specia umană — a spus, prins atît masele popu tuală. împotriva hotărîrii trugere in masă, să le eli ® Vînd casă, încălzire torizaţia nr. 267/29.08. 1975
cînd a aflat această veste, lare cît şi oameni politici, S.U.A. de a produce bom minăm, asigurind ca aceas gaze, canalizare. Deva, pentru desfacerea băuturi
primarul Hiro.şimei, Hitosi care se tem că ea va con ba cu neutroni au avut loc tă regiune a lumii să de strada ITărăulUi, nr. 2. lor alcoolice la bufetul Roş-
MotojLma, — trăieşte as stitui o nouă piedică în ca demonstraţii în toate ţări vină un continent al păcii, (1521) cani, eliberate de Direcţia
tăzi pe marginea prăpas- lea destinderii şi dezarmă le lumii, inclusiv în ţările al colaborării egale în ® Cumpăr loc de veci comercială judeţeană Hu
tiei, singura cale pentru rii în lume. N.A.T.O. drepturi". dublu în apropierea cape nedoara — Deva. Le decla
supravieţuirea ei este de Ce raţiune are suprado- Convinsă că nu există F. G. lei cimitirului din strada răm nule.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioctei, Tiberiu Istrafe (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Păţan,
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari in Í
2 700 Deva: str. Dr. Petru Groza nr 35. Telefoane: 11275, 11585. 12157. 20708 din întreprinderi si instituţii *o
o
TIPARUL î Tipografia Deva. str. 23 August nr. 257 Costul unui abonament i 24 lei (pe 3 luni). 48 lei (pe 6 luni). 96 lei (un an)