Page 81 - Drumul_socialismului_1981_09

in comuna Bala de Criş
funcţionează o secţie de
industrializare a lemnului
aparţinătoare sectorului
forestier de exploatare din
localitate. Ţesăturile de mătase —
■— in perioada trecută
din acest an — ne spu­
nea Gheorghe Bulz, şeful la nivelul exigenţelor
secţiei — am obţinut re­
zultate bune. La capito­
lul celuloză diverse spe­ beneficiarilor
cii am depăşit planul ce
ne revenea pe 1981 cu Raportîndu-ne la cifrele — Deci, lipsa acută de
16 mc, la indicatorul lemn statistice de plan, s-ar pu­ personal calificat, în spe­
ORGAN AL COMITETULUI J UD ETE AIM HU (U ED O AR A AL P C. F pentru construcţii rurale tea afirma că în perioada cial ajutori de maiştri, ţe­
care a trecut din acest an sătoare, reglori. Ce se în­
1LC O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E T E A N Mangal pentru colectivul Ţesătoriei de treprinde în acest sens, to­
mătase Deva şi-a îndepli­
varăşe inginer-şef ?
nit şi chiar depăşit intr-o — Pe lîngă faptul că a-
export mică măsură indicatorii de vem organizate cursuri de
Anuí XXXIU, nr. 7 427 JOl, 24 SEPTEMBRIE 1981 4 pagini - 30 bani cald taie. Adică, prin plan, calificare la locul de mun­
unităţii îi revenea ea din că pentru ajutori de maiş­
totalul ţesăturilor produ­ tri şi ţesătoare, am înfiin­
ne apropiem de realizarea se, 65,5 la sută să fie de ţat la începutul anului un
VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI cifrelor anuale de plan, calitate extra şi I. După atelier-şcoală bine dotat,
iar la celuloză cojită a-
condus de un maistru spe­
aproape nouă luni, pro­
vem o depăşire de I 200
cialist cu mare experienţă
NICOLAE CEAUŞESCU mc, nivelul fiind superior centul calitativ este de a- şi avînd ca instructoare
proximativ 65,8 la sută,
sarcinilor aferente celor 8
cea mai bună ţesătoare.
Trecînd în revistă, îm­
luni trecute din acest an.
Timp de trei luni de la
Un lucru ce se cere preună cu Cornel Bobeş, încadrare, noii veniţi de­
inginerul şef al întreprin­
IN JUDEJUL TELEORMAN menţionat este faptul că derii, cauzele care duc la în acest atelier, după care
prind noţiunile de bază
la secţia de industrializa­
diminuarea calităţii pro­
re a lemnului din Baia de
Criş se produce — utili- duselor, am ajuns la con­ sînt trecuţi în producţie.
Mai mult, toţi ajutorii de
Tovarăşul Nicolae Ceauşeseu, secretar general al Partidului Comunist Român, zindu-se buturile (rădăcini) cluzia că principala cau­ maiştri şi reglorii cuprinşi
ză o constituie lipsa acută
preşedintele 'Republicii Socialiste România, a făcut, miercuri, o vizită de lucru în trunchiurilor ce înainte ră- de personal calificat, în la perfecţionare sînt tes­
judeţul Teleorman. mîneau In pădure — man­ special în atelierul ţesăto- taţi în mod regulat după
Conducătorul partidului şi stalului a fost însoţit de tovarăşa Elena Ceauşeseu, gal, articol mult solicitat rie, datorită fluctuaţiei un grafic bine stabilit.
de alţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat. de siderurgie, folosit la Despre preocupările în
fabricarea fontei. Secţia - mari (de la începutul aces­
Întîlnirea tovarăşului a politicii partidului, o presie în primirea vibran­ din Baia de Criş a produs tui an, de exemplu, s-au domeniul reparaţiilor şi
întreţinerii utilajelor, des­
Nicolae Ceauşeseu cu lo­ dezvoltare remarcabilă în tă făcută secretarului ge­ in acest an 87 tone de încadrat peste 300 lucră­ pre ce so .întreprinde pen­
tori, majoritatea necalifi­
cuitorii meleagurilor te- toate domeniile, care-i neral al partidului la sosi­ mangal pe care l-a livrat caţi si au plecat aproape tru creşterea calităţii aces­
leormănene s-a desfăşurat conferă o înfăţişare nouă. rea în judeţ, în oraşul solicitanţilor interni şi ex­ 200, majoritatea califi­ tora, am aflat amănunte
în cadrul general de inten­ Iată temeiurile adinei, Zimnicea, renăscut din te­ terni : în Elveţia, Iugo­ caţi ? !). De asemenea, o de la Nicolae Ilinţ. maistru
să activitate depusă de oa­ resorturile intime pentru melii după cutremurul din slavia şi recent in Italia. la atelierul mecanic.
menii muncii din ţara în­ care locuitorii judeţului au 1977, în spiritul indicaţii­ Rezultatele ce le rapor­ altă cauză o constituie li­
treagă pentru încheierea trăit cu nemărginită bucu­ lor şi orientărilor tovară­ tează mica unitate din nele greutăţi ce se întîm- MIRCEA LEPĂDATU
cu succes a primului an al rie şi satisfacţie reîritîlni- şului Nicolae Ceauşeseu. Baia de Criş sînt rodul pină la repararea şi între­
muncii harnicului colectiv
cincinalului în toate sec­ rea cu tovarăşul Nicolae Profund recunoscători format din cei 50 de lu­ ţinerea utilajelor. (Continuare in pag. a 3-a)
toarele de activitate, pen­ Ceauşeseu, în a cărui via­ conducătorului iubit al crători. Printre cei mai
tru stringerea recoltei şi ţă şi activitate revoluţio­ partidului şi statului, lo­ vrednici se numără loan
pregătirea producţiei agri­ nară văd un pilduitor e- cuitorii oraşului au- ieşit, Sima, losif Paşca, Cră­ Au îîîGheiaî semănatul orzului
cole viitoare. ' xentplu de slujire cu abne­ cu mic cu mare, îh întîm- ciun Dai că. Vasile Hare, Folosind din plin mij­
Teleormanul — asemenea gaţie a partidului, patriei pinarea tovarăşului Nicolae Michenti Bizo, Anghel Ru- loacele mecanizate şi de urmat oferă şi C.A.I*.
întregii ţări — a cunoscut, si poporului. Sînt simţă­ Ceauşeseu, a tovarăşei su. Anton Barbu şi alţii, timpul bun de lucru în din comuna Ilia, care
de la un cincinal la altul, minte izvorîte din suflet, oameni care şi-au făcut cîmp, o serie de coopera­ ieri au însămînţat ulti­
mele hectare cu orz pen­
prin transpunerea în fapt care şi-au găsit’ o vie ex­ (Continuare în pag. a 4-a) din îndeplinirea sarcinilor tive agricole au reuşit să tru boabe. Avînd asigurat
ce le reyin un titlu ds încheie semănatul orzului front do lucru pe mai
Marea adunare populară din Alexandria mindrie. pe toate suprafeţele pla­ mult de 500 hectare, me­
B. TURDEANU | nificate. Un bun exemplu canizatorii trec, începînd
de azi, cu toate forţele Ia
In încheierea vizitei de stat la balconul Casei de al Comitetului judeţean de
lucru întreprinse de tova­ cultură a sindicatelor este partid a adresat tovarăşu­ semănatul griului. însă-
răşul Nicolae Ceauşeseu în salutată cu deosebit entu­ lui Nicolae Ceauşeseu ru­ mînţarea orzului a fost
judeţul Teleorman, la A- ziasm de participanţii la gămintea de a lua cuvîn- încheiată, de asemenea,
lexandria a avut loc o ma­ adunarea populară. tul. la C.A.P. Orăştie, Pricaz,
re adunare populară. Adunarea populară a Întîmpinat cu îndelungi Răduleşti şi în alte uni­
Sosirea tovarăşului Nicolae fost deschisă de tovarăşul ovaţii şi urale, ia cuvîn- tăţi.
Ceauşeseu, a tovarăşei Teodor Roman, prim se­ tul t o v a r ă ş u l Nicolae
Elena Ceauşeseu. a celor­ cretar al Comitetului jude­ Ceauşeseu, secretarul ge­
lalţi tovarăşi din conduce­ ţean Teleorman al P.C.R., neral al P.C.R., preşedin­ ÎN ZIARUL DE AZI:
rea de partid şi de stat in preşedintele Consiliului tele Republicii Socialiste
municipiul reşedinţă a ju­ popular judeţean. România. ® PAGINA BUNULUI
deţului a fost salutată de In continuare au luat cu- GOSPODAR
zeci de mii de oameni ai vîntul Florea Marin, di­ Cuvin tarea tovarăşului
muncii din întreprinderi şi rector al .întreprinderii de Nicolae Ceauşeseu a fost o Din agenda „Săplămi-
instituţii eu sentimente de rulmenţi Alexandria, Flo­ urmărită cu viu interes, nii Crucii roşii“
aleasă cinstire, de profun­ rea Ungheanu, primarul o- cei prezenţi subliniind in
dă dragoste si preţuire. rasului Zimnicea, Venera repetate rînduri, cu puter­ o Tratare argumentată
Marea adunare popu­ Iancu, operator chimist la nice aplauze, cu- urale pre­ şi însuşire temeinică
lară sc desfăşoară în piaţa Combinatul de îngrăşămin­ lungite, aprecierile şi consi­
centrală a Alexandriei. te chimice Tr. Măgurele, deraţiile secretarului gene­ a documentului poli­
ral al partidului, indicaţii­
A p a r i ţ i a tovarăşului ing. Ion Teodorescu, di­ tic în şcoală
Nicolae Ceauşeseu, a tova­ rectorul I.A.S. Alexandria. le şi orientările date cu a- Joan Bălosu, mecanicul de întreţinere al secţiei de me­
răşei Elena Ceauşeseu, a In numele participanţi­ c-est prilej. canizare Rapoltu Marc, lucrează şi el — aşa cum sc vede e Deva actualităţi
celorlalţi tovarăşi din con­ lor la marea adunare in această fotografic — la scosul cartofilor. • Fapte din instanţă
ducerea de partid şi de populară, primul secretar (Continuare în pag. a 4-a)
_ w _ ® — ®— <s — ® — w — ® — e — o — ---- O — <9 — ® _ C
Organizare exemplară şi operativitate maximă la stringerea
recoltei şi la însămlntarea cerealelor pioasei
1 a EXTINDERE. In noul g
| cartier de blocuri din Ifa- i
, ţeg, se lucrează iu prezent » © Amplă mobilizare de forţe şi mijloace mecani­ cipă la recoltări. Concomi­
5 intens la extinderea cen- g zate la recoltatul cartofilor şi porumbului © Viteze tent cu recoltatul se asigu­ RSu de Morî
tralei termice. Aceasta işi j
« va spori capacitatea cu * zilnice sporite la însămînţarea cerealelor păioase ® ră sortarea, transportul şi Radiografie
incă şapte cazane mari. g înimagazinarea întregii pro­
J (Nicu Sbuchea, eorespon- 3 Primele suprafeţe însămînţate cu gr iu o Calitatea ducţii de cartofi şi po­
h dent). H 1300 KG FRUCTE v lucrărilor — obiectiv principal o Prioritate acţiuni­ de campanie
1 DE PĂDURE. In perioada | lor la eliberarea suprafeţelor destinate însămînţări- rumb. La transport se e-
3 scurtă ce a trecut de la | videnţiază contribuţia lui
. deschiderea noului an de •> lor de toamnă. Ilie Ologu şi Ştefan Dumi- 0 După un calcul esti­ o creştere însemnată dar
S învăţămînt, elevii Şcolii ge- g traş. mativ, Cooperativa agricolă se poate şi mai mult.
neraie din Băiţa au reuşii 3
■. ea, in acţiunea de recolta- •> CONCENTRARE coltat de pe 12 hectare din Avînd asigurat front de producţie din Ostrov ob­ © Mihai Isăconi din Os­
! re a fructelor de pădure, | MASIVĂ DE FORŢE 112 stabilite. Concomitent larg de lucru, mecanizato­ ţine o producţie de circa trov livrează in fiecare lună
să predea 1 300 kg măcie- 3
s şe. Zilnic, după orele de ' LA RECOLTĂRI s-a acţionat intens la eli­ rul Cornel Cimpean -a reu­ 22 000 l<g cartofi la hectar la fondul de stat I 500 I
berarea suprafeţelor res­
5 curs, în fruntea hărniciei \ I Zi de zi, din zori şi pt- pective în vederea efectuă­ şit să însămînţeze orzul din soiul Ostara. Tarlalele lapte. Consiliul popular co­
Mirela
Periau,
aflat
s-au
cultivate cu cartofi din soiul munal dovedeşte o susţinu­
s Mircea Bodrean, Florica ' rii arăturilor şi însămînţă- pe întreaga suprafaţă pla­
Medrea, Eugenia Filimon, J nă 'în seară, pe ogoarele nificată — 60 de hectare. Deşire promit, de aseme­ tă preocupare pentru a a-
I Gheorghe David şi mulţi 3 Cooperativei agricole din rii lor cu cereale păioase. La pregătirea patului ger­ nea, o recoltă bogată. trage la fondul de stat noi
' alţii, a PENTRU CĂMĂRI- ' satul Ruşi se întîlneşte Printre primii care au minativ se remarcă aportul O De circa o săptămină cantităţi de lapte. Ca ur­
9 LE TOAMNEI. C.L.F. Oraş- I imaginea specifică perioa­ reuşit să culeagă ştiuleţii,
3 tio a preluat la zi de la 3 tractoriştilor .Sorin Rotar la C.A.P. Rlu de Mori s-a mare a acestui fapt. au fost
' unităţile producătoare mai ' dei de toamnă, cînd pe a- să taie şi să transporte co­ şi Adrian Spînu, care în deschis o secţie anexă ca­ încheiate ' recent încă 10
mult de 1 000 tone de le- l genda cooperatorilor, me­ cenii, sau să asigure strîn- aceste zile asigură condiţii re produce cozi pentru u- contracte pentru livrarea de
I gume destinate aprovizio- 3 canizatorilor şi | cadrelor gerea recoltei de cartofi pentru trecerea la însămîn­ lapte in satele Brazi şi Os-
' nării curente a populaţiei, <• tehnice se află un mare nelte agricole. Unitatea are trovu Mic.
I cit" şi pentru conservare şi I volum de lucrări. Printr-o se situează cooperatorii ţarea griului. o comandă de 30 000 de
in
cămările
3
depozitare
Coop
Fridrich,
Frenţoni
' toamnei. Astfel, do la ' bună organizare a muncii Gheorghe, Adamesc losif. VITEZA ZILNICĂ bucăţi şi plnă in prezent a O Arpad Fiat din Ciopo-
I Geoagiu s-au preluat peste I LA ÎNSĂMÎNŢÂRl — produs circa 3 000. tiva a fost prins pe cind
400 tone, iar de la Aurel 3 şl mobilizarea masivă a Coop Iacob, Maria Coceag,
' Vlaicu, Beriu şi Orăştie ' forţelor din brigăzile Ruşi Pamfil Manciu, Luţa Cim- PESTE 40 DE HECTARE O Cornel Niculescu a încerca să-şi însuşească
| cite 200 tone. I Ferma de stat din Bre­ semănat ieri 12 ha cu griu. qq kg cartofi.
şi Ocolişu Mare, pînă ieri poreseu, Frenţoni Ion, Sta­
> S s-a reuşit să fie strînsă na Negescu, Marta Barbu, tea Streiului, care este O Producţia de lapte
I I şi înmagazinată producţia Mariciea Barbu şi alţii. E- condusă de inginerul marfă a C.A.P. Clopotiva TRAIAN BONDOR
N % d-e cartofi de pe 11 hec­ xemplul lor este urmat zil­ NICOLAE TÎRCOB -- s-a ridicat de la 160 litri ------------------------------- ~
tare, din cele 25 planifi­ nic de cîte 50—60 familii zilnic la circa 200 litri. Este (Continuare în pag. o 3-a)
cate, iar porumbul s-a re­ de cooperatori, care parti­ (Continuare în pag. a 3-a)