Page 82 - Drumul_socialismului_1981_09
P. 82
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
I'B'El
9,00 Teleşt
10.50 Omul
11.15 Roma
Iul s
Din fiecare gospodărie — mai mult lapte 12,10 Arii
rea e
perete
12.35 Telex
10.00 Telex
şi mai carne la fondul de sfat 10.05 Telcşc
17.05 Viata
18.15 Agent
intern
Encsc
18.35 Desei}
Anual predăm 4®©®-5®#§ 19.00 Teleji
19,30 Aetna
20.00 Ora
' litri de lapte 20.50 Din !
şi de »
tiv al u
„Geor
stat de vorbă au avut nu In fiecare an am dat la Nu-s prea bune de prăsilă. 21,25 în lu
mai cuvinte de laudă despre contract 4 000—5 000 I lap O să ne luăm altele. Ani Episo
priceperea şi hărnicia lor. te. Anul trecut am dat mai malele aduc venituri frumoa 21.50 IVI uzi c
— Noi am crescut şi mult de 5 000 litri. Tot la se tuturor -gospodarilor. Să 22.05 Teleji
creştem multe animale — contract am dat o vacă şi trăieşti la sat, să nu creşti
spunea Livia Marinescu. Cu 0 junincă şi am primit bani animale şi să nu dai nimic IKA
ele ne-am ajutat de ne-am frumoşi, aproape 30 000 lei, la stat e ruşinos. Doar sta
făcut cite toate : casă, şură din care mai mult de 12 000 tul ne pune la dispoziţie
BUCURE
şi lucruri in gospodărie. A- lei numai pe lapte. Anul prin comerţul socialist tot dioprograi
nimalele nu se cresc şi nici acesta, deşi vacile au fătat felul de produse. Şi alimen Radiojurn;
nu se ţin uşor. Trebuie doar de aproape două luni, tare şi industriale. Dar ca presei ; 8.
muncă şi eforturi. Alexandru, am predat la contract 1 000 să primeşti trebuie să şi diilor; 9,OG
Familia lui Gruia Mari- fiul meu cel mare, coseşte 1 lapte. Acum mai alăptea dai. N-ai ce consuma dacă în fotografie : apicultorul loan Bistrianu, controlind fa- 9.05 Răspi
nescu, muncitor la turnă de la 16 ani. împreună cu ză viţeii. Dar după ce-i in- nu produci. Acesta-i un gurii din stupi. rilor; 10,0(
10.05 Trib
toria I.V. Călan, locuieşte taică-su se ocupă de adu ţărcăm vom duce zilnic lucru clar pentru oricine. Foto : VIRGIL ONOIU Autori de
in satul Valea Sîngeorgiu- natul furajelor. Iar fata, Mi- 15—20 litri la punctul de Noi ne facem datoria de Marcela F
lui, localitate care nu se a- lia, elevă in anul II la Li colectare. Mai dăm la con oameni ai muncii, de cetă Apicultorul lomon; IC
tinerei
'
flă mai departe de trei ki ceul industrial din Călan, ţeni. Altfel nu se poate trăi. „Mi li ai Vi 1
lometri de oraş. In ziua in se află acum cu vitele la tract şi un porc. Avem şi Atunci care-/ rostul vieţii 7 reşti; 11,0°
11.05 De t
care am poposit in acest păscut. Toată vacanţa a fă 4 junirici montate, care vor lată o întrebare pe care cu tîmplele cărunte dii popul:
sat şi am întrebat despre cut asta. Creşterea şi în făta in luna mai. Creştem trebuie să şi-o pună unii Munteniei,
această familie de gospo grijirea vitelor cade in răs pe lingă bovine, porci şi locuitori. Iar dacă nu şi-o ziua în aer liber, ba am mieră rat
dari fruntaşi in creşterea vi punderea mea. Asta-i mese păsări. De la cele două pun ei, să le-o pună con O discuţie cu Ioan Bis letin de ş
telor, toţi cei cu care am ria mea. scroafe avem 11 purcei. siliile populare. trianu din Brad este nu şi posibilitatea să cutre moara fo
12,20 Mag»
numai plăcută, ci şi foar ier ţara. în vara asta, de ţific; 12,51
te utilă pentru cei inte pildă, am fost cu stupii cei mici;
resaţi în creşterea albi în judeţele Mehedinţi şi 3; 15,00
mentare. Şi munca ne nelor. Căci, interlocutor Teleorman. 10.00 Rar
Omni nu poate trăi fără muncă, este răsplătită din plin. agreabil, ne vorbeşte de — Ce venituri vă aduc cultură; i<
ni că şi
In fiecare an obţinem în pasiunea sa cu multă în albinele ? 10,55 Sfatu
lare cu Ti
fără să producă pentru el şl societate tre 30 000—35 000 lei ve flăcărare. — Fiecare stup produ Buletin d<
nituri, dînd la contract
—
Cînd am ieşit la ce anual miere în valoa
limbii ron
pentru fondul de stat şi pensie, mi-am zis că nu re de 1000 lei. Cîştigurile păr şi te
Eu sînt acum pensio fiecăruia sporesc propor unde strînge şi ce da la buna aprovizionare a se face să stau degeaba se ridică la circa 22 000 — progra
nar de stat — spunea ţional cu eforturile depu vite. Această îndeletnici populaţiei judeţului ani ci să desfăşor în continua de lei pe an. Pînă în pre Orele seri
Cîntarea
Ioan Handăr, locuitor din se şi rezultatele muncii re măreşte în mod sub male şi produse anima re o activitate utilă. Adi zent am livrat la stat Succese ;
satul Pane. Dar nu pot sale. Nimeni nu poate stanţial bugetul familiei liere, diferite alte produ că, să nu rămîn în pos circa 280 kg de miere şi re; 21,00
sta aşa, ca un trîntor, şi primi, nu poate consuma mele. Anul acesta am se agricole obţinute în 21.05 Muzi
să nu fac nimic. Simt că mai mult decît produce. predat la contract doi tura de consumator, ci am realizat deja un cîş juterii nu
orr
intr-o
mă sufoc cînd stau de Vrem mai mult, trebuie viţei în greutate de 900 gospodăria personală. să produc ceva. Aşa că tig frumos. Iată, cel pu stop muz
m-am apucat de albină- ţin un argument al în
geaba. M-am tot gîndit să producem mai mult. kg şi am primit 15 600
eu, dar n-am reuşit să Aşa ne îndrumă şi ne lei, un porc de 120 kg, rit, o ocupaţie foarte plă demnului meu adresat
tuturor cetăţenilor de a
înţeleg de ce unii fug de cere secretarul general al cu 1 540 lei şi 2 000 1 lap cută la orice vîrstă, dar
muncă, au părăsit gospo partidului nostru, tovară te pentru care am înca mai ales la cea a păru se ocupa de apicultura, o
îndeletnicire foarte plă
dăriile de la sat si au şul Nicolae Ceauşescu. sat de la industria lap lui cărunt. cută şi rentabilă.
DEVA.
plecat la oraş. S-au trans Acesta este şi rostul vie telui aproape 4 000 lei. — De ce de albinărit ? tria); Ca.
format din producători ţii noastre, al celor care Am mai dat şi o junin TRAIAN BON D OR (Arta) ; /
în consumatori. Locul locuim la sate şi avem că de prăsilă, montată la — Fiindcă sîr.t toată ardelenii
nostru este aici. Trebuie pămînt. complexul I.A.S. Bîrcea, ră); HUI*
co — seri:
să lucrăm pămîntul, să-i Lucrez în gospodărie pentru care am luat 10 000 >.ni tumi
sporim rodnicia, să creş împreună cu soţia mea. lei. Mai avem doi viţei şistul);
tem animale, să contrac Aurelia. Am cosit şi a- de 6 luni, pe care îi con Din soSar — peste Cîţ mai multe (Arta) ;
(Construc
tăm şi să predăm la fon dunat finul. Acum mer tractez pentru anul vii ŞANI: Pi
dul de stat mai mult lap gem Ia cîmp că mai. a- tor. La achiziţii, prin coo o tonă de roşii animale şi păsări (Unirea);
te, mai multă carne. Aşa vem de coasă la trifoi. perativa de consum, dăm Noiembrie
ne îndestulăm şi familii Animalele au nevoie de ouă, găini, grîu, cartofi Iulian Lazăr lucrează la In fiecare an, cetăţenii trolul şi
blica) ; L.
le şl ţara, iar veniturile hrană şi noi avem de şi alte produse agroali- Cooperativa de consum din satul nostru contrac ţe ţ cui tu
in
din llia, şef al unei for tează şi livrează la fon Pumni Al
resc);
maţii de zugravi, şi, firesc, dul de stat însemnate de hoţi -
meseria sa şi-o îndrăgeş cantităţi de carne şi lap ceafărul);
Munca-f Izvorul bunăstării noastre te mult. Dar in afară de te. in acest an s-au con şi fiara -
citoresc) .
profesie, el mai are o pa
bovine,
40
capete
tractat
siune: legumicultura. Şi-a 16 porci şi 20 000 I lapte. S.O.S. T.
resc);
U
georgiului, la sat. Eu n-aş numai şi numai prin mun Ducem zilnic la punctul de construit in grădina din La noi în sat nu există tul (Retc:
schimba viaţa de la sat cu că, prin trudă şi efort fi colectare din sat 10—15 li apropierea casei trei so gospodărie să nu aibă tuoşi (7 F-
sare
îmi
cea de la oraş — ne măr zic şi intelectual. Munca-i tri, iar în perioadele de virf larii, cu o suprafaţă tota roşie) ; G
turisea cocsarul Traian O- izvorul belşugului şi-al bu am Vlus şi 25 litri pe zi. lă de patru ari, in care cel puţin un contract cu baţii nu
colişan. Omul dacă este năstării noastre, a tuturor, Dar în tot anul am dat işi petrece, el şi familia, statul, dar majoritatea au (Minerul)
telul din
harnic şl gospodar işi poate indiferent ce ocupaţie a- mult lapte in plus faţă de o mare parte a timpului cite 2-3 şi chiar mai mul Pe aripi
crea acelaşi confort de lo vem şi ce lucrăm, indife ceea ce am contractat. De său liber. te. Personal, -am contract riile I. I
cuit şi la sat, ca şi la oraş. rent unde locuim. 6—7 ani am predat lapte — Ce-aţi pus in sola pe 1 000 I lapte, un vi GEOAGÎI
cu
eşarf
Televizor şl radio, frigider numai la fondul de stat. rii in acest an 7 — l-am ţel şi un porc. cultură);
In gospodăria noastră
şi aragaz, mobilă şi tot creştem bovine, porcine şi Ţin şi două scroafe. Toate întrebat pe I. Lazăr. Organizaţia noastră de în flăcări
Animalele
ceea ce înseamnă condiţii păsări. Ţinem însă 2—3 vaci eforturile pe care le de — De toate, incepind partid acţionează ca Io- LAN: !■
moderne de viaţă sînt şi cu lapte. In anul trecut am punem ne sînt răsplătite. de la verdeţuri şi pină la probleme
h cuitorii acestui sat de de cultiv
la sat. Mulţi au autoturis dat la contract 4 500 I de Cîştigurile noastre pe care varză. Adică toată gama deal. din zona necoope- Taiga (i:
Lucrez de mulţi am la me. Dar ce nu-şi poate lapte şl am primit 14 000 le obţinem anual din creş de legume de care are rativizată, să crească mat RIA: Cr
cocseric I.V. Călan. Nu face omul prin munca lui ? Iei. In acest an am predat terea vitelor depăşesc 20 000 nevoie o familie. multe animale şi păsări, lor (Mur
(Lumina)
m-am mutat la oraş. Lo Nimic însă nu vine de-a pînă acum 3 000 I, deşi am lei. E un venit frumos şi noi — Acum, că este toam mul razei
cuiesc aici, in Valea Sîn- gata. Totul se dobîndeşte contractat numai 1 000 I. sîntem mulţumiţi. nă, ne puteţi spune cam să contracteze şi să vin- citoresc
ce recolte aţi obţinut. dă statului mai multă
— In principal to carne şi mai mult lapte. &
mate. Sigur că am avut Pînă in prezent am pre I | R
Cine-f harnic şl munceşte milie de oameni care tră şi fasole, castraveţi, ar dat aproape 13 000 I lap Rezulta
ieşte la sat şi care vor
dei ş.a., dar am avut foar
te şi peste 3 000 kg car
să fie gospodari cu ade te multe roşii. N-am făcut ne. Manóle Farcaş, mem septembr
are de toate iii g©sp®clăria sa vărat şi nu numai cu un calcul precis, dar cred bru în biroul organizaţiei lTj 32.
Exlr. 1
numele.
Extr. :
Sînt muncitor, sudor de construcţii Timişoara duc la coasă. Mai avem că am obţinut peste o noastre de bază, a pre 39, 34. 2
tonă de roşii.
dat un tăuraş pentru ca
la Sectorul de exploata — în vacanţă ne ajută la de adunat nişte trifoi. In — Legumicultura cere
re a lemnului Dobra — cositul şi strînsul furaje concediu m-a ajutat şi la foarte multă muncă. Cine re a primit peste 9 000 mr^m
ne spunea Viorel Oprean. lor. Ca să ţii multe vite, cositul finului natural, şi cînd o face 7 lei, loan Benţa a primit BSfaLdSS
care locuieşte în satul trebuie să le asiguri şi în prezent avem în gos — Eu, cind am puţin timp tot 9 000 lei pentru ' un
Roşcani. La mine în sat. hrană îndestulătoare. Şi podărie opt bovine, patru liber. Soţia, lucrătoare la tăuraş, iar Antonie Pă- Timpul
ca şi mulţi alţi gospo noi. pe lîngâ fin natu porci şi opt purcei. La moara din llia, de aseme truţ, pentru un juncan în ziua de
dari, mă ocup în timpul ral şi otavă, dăm la vite contract am dat în acest nea. Lucrează mama, ca greutate de peste 500 kg Vremea
liber de creşterea vitelor, trifoi, sfeclă furajeră, u- an 4 tăuraşi şi o vacă re, la 61 de ani, munceş a încasat 10 000 lei. la cerul nit
lat va
în mod deosebit se ocu ruială de orz şi de porumb pentru care am primit tă deci. ce venituri fru sfirşitul
pă de vite mama me’a pe care îl măcinâm cu 41 000 lei. Iar pentru te cu multă plăcere, fra cerul se
Rozalia. tatăl Gheorghe coceni eu tot. 1982 voi contracta cinci tele, zugrav şi el. Aş vrea moase şe pot realiza din tat. Vîr
derat, <
şi soţia Maria. De ase viţei şi un porc. Aşa am să-l sfătuiesc pe toţi cei creşterea animalelor. (Teo- 50—60 1
menea. copiii — Tatiana, Acum, împreună cu fe reuşit să ţin copiii la ce au posibilitatea şă-Şi fil Igna, secretarul orga Temper.-
care a terminat medici ciorul cel mai mare. E- scoală şi în facultate. Iată construiască solarii, să o nizaţiei de pcirtjd săteşti fi cupr
na — şi Mircea. student mil. care-i maistru la dar ce posibilităţi largi facă, fiindcă n-o să re Cimpuri ele Sus. comuna grade,
intre 2f
îd anul II la Facultatea Termocentrala Mintia, mă de cîştig are fiecare fa grete. Gurasada). lat
mineuţ
