Page 85 - Drumul_socialismului_1981_09

*J¡>Í€í« C1VJW "
La invitaţia preşedintelui fólCQUE CEĂOŞESOIg
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!
Vizita în tara noastră a conducătorului

lari Revoiuţii de fa t Septembrie, af
fe Jamahiriei Arabe Libiene
SOClALISMlLTi Fooulsre Socialiste, Moammer El Oeddafi

La invitaţia preşedintelui lucrării fructuoase dintre In înlimpinarea înaltului
ORGAN AL COMITE TUIUL JUDEŢEAN HUIDEO OARA AL P C R I Republicii Socialisto Româ­ cele două ţări ale noastre oaspete libian au venit tova­
nia, t o v a r ă ş u l Nicolae în toate domeniile de acti­ răşul Nicolae Ceauşescu şi
Ceauşescu, joi a sosit în vitate, în folosul ambelor tovarăşa Elena Ceauşescu.
Capitală într-o vizită ofi­ noastre popoare, al cauzei La ora 15,00, aeronava
cială de prietenie în ţara păcii şi înţelegerii în în­ cu care a călătorit înaltul
noastră, colonel Moammer treaga lume. Vizita reflec­ sol al poporului libian a
Anul XXXIII, iu. 7 428 VINERI, 25 SEPTEMBRIE 1981 4 pagini - 30 bani El Geddafi, conducătorul tă, de asemenea, voinţa aterizat.
Marii Revoluţii de la 1 statelor noastre de a con­ T o v a r ă ş u l Nicolae
Septembrie, al Jamahiriei feri noi dimensiuni conlu­ Ceauşescu a salutat cu
Io agricultura, în aceste zii© Arabe Libiene Populare crării dintre ele pe plan căldură pe colonel Moam­
mer El Geddafi la cobo-
Socialisto.
internaţional pentru a-şi a-
Vizita înaltului sol al duce o contribuţie sporită rîrea din avion. Cei doi
Să nu precupeţim nici un efort poporului libian în ţara la soluţionarea marilor pro­ conducători şi-au strins
noastră, noul dialog la ni­
bleme care confruntă ome­
miinile cu căldură, s-au
vel înalt româno-libian se nirea, la oauza păcii, a îmbrăţişat cu prietenie. La
pentru strîngerea recoltei" şi înscriu ca un nou şi sem­ făurirea popoarelor pentru rîndul său, tovarăşa Elena
luptei
Ceauşescu a adresat un
nificativ moment al bune­
mai
unei
lumi
însâmînţarea culturilor de toamnă I lor relaţii de prietenie si drepte şi mai bune pe pla­ călduros salut soţiei con­
neta noastră.
ducătorului libian, Sa fia
intre
colaborare
stabilite
România şi Libia, deschi- Ceremonia sosirii a avut Farkash,________
zînd noi perspective con- loc pe aeroportul Otopeni.
în raidul-anchetă intre- siloz cu două combine. Tre­ Sfecla a fost strînsă de pe A (Continuare în pag. a 4-a)
prins în Consiliul unic a- cuse de ora 10 şi cele două 34 ha din 40 şi s-au livrat
groindustrial Deva am ur­ combine stăteau defecte în mai mult de 1 000 tone. începerea convorbirilor oficiale
mărit cum este organizată secţie din ziua precedentă. într-o tarla învecinată,
şi se desfăşoară activitatea S.M.A. nu a intervenit o- sub supravegherea ingine­ La Palatul Consiliului de din 1979 de la Benghazi, rele în care urmează să se
pe ogoare, cum sînt folo­ perativ pentru a le pune rului şef Andrei Redl, se Stat, au început joi după- relaţiile dintre cele două acţioneze pentru dezvolta­
site mijloacele mecanice şi în funcţiune. Iată dar însămânţa grîu. Au fost se­ amiază convorbirile oficia­ ţări au cunoscut o dezvol­ rea colaborării româno-ll-
forţa de muncă pentru a se cum se iroseşte timp pre­ mănate 50 ha, iar pină le dintre preşedintele Re­ tare continuă, pe baza res­ biene.
obţine zi de zi maximum ţios, iar recoltarea, însil-o- sîmbătă se termină toate publicii Socialiste Româ­ pectului independenţei şi' în acest sens, preşedin­
nia, t o v a r ă ş u l Nicolae
de rezultate la recoltări şi zarea şi eliberarea terenu­ cele 75 ha planificate. în- suveranităţii naţionale, ega­ tele Nicolae Ceauşescu si
însămînţări. lui bat pasul pe loc. cepînd de săptămîna vii­ Ceauşescu şi c o l o n e l u l lităţii în drepturi şi avan­ colonel Moammer El Ged­
Moammer El Geddafi, con­
•Cristur. Însămînţării pă- Deva. în câmp, la recol­ toare — ne spunea preşe­ ducătorul Marii Revoluţii tajului reciproc, neameste­ dafi au însărcinat pe mi­
cului în treburile interne,
ioaselpr în bune eondiţiuni tarea cartofilor şi a sfeclei dinta unităţii — începem de la 1 Septembrie al Ja­ în acest context, au fost niştri de resort să exami­
i se acordă atenţia cuve­ de zahăr se aflau, cîteva la griu şi la cules porumb. mahiriei Arabe Libiene neze căile concrete de a-
nită. Patul germinativ este sute de cooperatori. Tova­ Intrăm în vorbă cu Au- Populare Socialiste. relevate cu satisfacţie ac­ dîncire a colaborării şi coo­
pregătit cu cea mai mare răşa Elena Grosu, preşe­ gustin Olaru care, împreu­ ţiunile întreprinse, în ba­ perării româno-libiene în
grijă de mecanizatorii Io­ dinta C.A.P., care se ocu­ nă cu Vasile Bob, loan In cadrul convorbirilor za înţelegerilor, convenite, ramurile economice de ba­
pentru extinderea cooperă­
nel Lazăr şi Miroea Costi­ pă de buna organizare şi Bogdan şi Petru Guţu, re­ s-a procedat la un larg rii economice, tehnieo-ştiin- ză, inclusiv în direcţia
na. La fiecare hectar s-au desfăşurare a ' muncii la coltau cu combinele po­ schimb de păreri asupra e- ţifice şi culturale, precum cooperării in producţia in­
asigurat 400 kg superfos- recoltat şi transportat, ne-a rumbul în amestec cu floa- voluţiei raporturilor de şi a schimburilor comer­ dustrială şi agricolă, a rea­
fat. Sîmbătă — aprecia in­ informat că • s-au adunat rea-soarelui pentru siloz. colaborare şi cooperare ciale dintre cele două ţări, lizării în comun a unor n-
ginerul şef Lucian Albu cartofii de pe 20 ha, adică Fiecare recoltăm — ne româno-liblone şi au fost biective economico-soc.iate
■— terminăm semănatul or­ de pe j u m ă t a t e din su­ spune dînsul — între 55-60 analizate perspectivele e- în folosul dezvoltării eco­ de interes reciproc.
nomiilor României şi Li­
zului. Acum semănăm gnu. prafaţă. Ţăranii coopera­ tone pe zi, adică cam 240 xistente în direcţia dezvol­ biei, al cauzei păcii si în­ De ambele părţi s-a ex­
Gheorghe Beteag a însă­ tori din brigada Deva au tone în total. Pînă acum tării conlucrării dintre ţelegerii internaţionale. primat dorinţa de a impri­
mânţat primele 40 ha cu terminat recoltarea carto­ am însilozat mai mult de România şi Libia în diferi­ ma conlucrării româno-
grîu. din cele 120 planifi­ filor şi acum şi-au concen­ 2 000 tone. te domenii de activitate. în cadrul convorbirilor libiene un dinamism mai
cate. trat forţele la sfeclă, iar Dar în timp ce in cîmp Preşedintele Nicolae s-a subliniat în acelaşi puternic, în conformitate
încă de dimineaţă tre­ cei din brigăzile Sintuhalm se muncea .şi se transpira, Ceauşescu şi colonelul timp, existenţa unor vaste cu posibilităţile pe oare le
buia să se intre la recol­ şi Archia, care au recoltat la sediul C.A.P. stătea ia Moammer El Geddafi au "posibilităţi de aprofundare oferă economiile celor două
tarea porumbului pentru sfecla, dau zor Ia cartofi. umbră şi mînuia hîrtii con- subliniat cu satisfacţie că şi extindere a conlucrării ţări, aflate în plină dez­
în perioada care s-a scurs reciproc avantajoase dintre voltare, cu aspiraţiile de
N. BADIU de la precedentul dialog ia cele două ţări, stabilin- progres şi bunăstare ale
Rju_de_Mori Radiografie (Continuare în pag. o 3-a) nivel înalt româno-libian du-se domeniile şi sectoa- popoarelor noastre.
de campanie IERI, ALTE UNITĂŢI
AU ÎNCHEIAT
SEMĂNATUL
O loan losivoni, me­ Se lucrează la introducerea ORZULUI
canizator la secţia S.M.A. apei in adăposturi şi la îm­ Intensificau) eforturile
Ostrov, a semănat ieri 10 ha prejmuirea fermei zootehni­ pentru grăbirea însămîn-
cu orz, in tarlaua numită ce. ţărilor de toamnă, ieri
,,Dumbravă". atunci cind O Firanda Cornenci, loa- alte cooperative agricole
trebuie alimentată maşina chim Băcălete şi lulia Giurgi au reuşit să realizeze se­
cu sămînţă, coboară de la din satul Valea Diljii au fost mănatul orzului pe în­
volanul tractorului, pune prinşi pe cind voiau să-şi treaga suprafaţă plani­
mina pe sac. ,, Cooperatorii însuşească 10—12 kg de ficată, asigurind astfel
sînt in aceste zile foarte cartofi fiecare dintr-o tarla baze temeinice recoltei
ocupaţi şi le dau o mină a C.A.P. Riu de Mori. viitoare. De menţionat
de ajutor“ — ne-a spus O Brigada condusă de faptul că însămînţarea
vrednicul mecanizator. Costică Brăila de la C.A.P. s-a efectuat în terenuri
O Ieri, la C.A.P. Riu de Ostrov a descărcat şi de­ fertilizate, unde patul
Mori, a început, sub îndru­ pozitat in cele mai bune germinativ s-a pregătit
marea lui Pascu Hică, ingi­ eondiţiuni circa 100 000 kg în bune condiţii. între
nerul şef al unităţii, insă- cartofi de săminţă trimisă C.A.P. care au terminat
minţarea orzului. Pină asea­ din judeţul Suceava. semănatul amintim pe
ră au fost semănate circa O Mecanizatorul Vasile cele din Boşorod, Ban-
8 ha. Vulcu a semănat ieri la poloc, Vîlcele, Lăpuşnic,
O Unitatea agricolă din TRAÍAN BONDOR Teiu, Aurel Vlaicu, Boş,
sfeclei
desfăşoară
de
za­
activitate
o
susţinută
recoltarea
la
C.A.P.
La
se
Banpotoc
Clopotiva a insilozat pină hăr. Iată-i pe Ana Virtei, Păscuţa şi loan Luca, pe Inochcntic Pitar, încărcînd o maşină Hă.şdat, Cinciş şi altele.
in prezent 900 tone furaje. (Continuare în pag. o 3-a) cu sfeclă.
Redresarea producţiei impune ordine şi disciplină 3 î y scrise în Legea gospodăriei g
I
<s comunale si locative, ga LI- *,
SFECLA
ZA-
g
de
DE
vrAri
HAR. Cooperaţia de consum J
Acum un an şi patru nul cel mai elocvent că re, atît în rîndurile cadre­ nus de 12 159 tone de căr­ I din comuna Zam a preluat v,
luni, ziarul nostru a pu­ actul conducerii se mani­ lor de conducere din sec­ bune. S şi livrat de la producători, fi
EXPOZIŢIE
pg
blicat un articol prin care festa prin stăpînirea fer­ toare, cît şi în cel al- unor Cum a fost posibil ca I RA. La Clubul DE PICTU­ în baza contractelor încheia- §
sindicatelor te, peste 70 tone sfeclă dc »,
secretarul comitetului de mă a tot ce se petrecea la mineri. Aici s-a mai stre­ acelaşi oameni, care con­ clin Sinicria s-a deschis ex­ zahăr. Cele mai mari canti- >
partid al minei Vulcan, mină. Treptat, aproape pe curat şi superficialitatea duc producţia la Vulcan, I poziţia de pictură în ulei a- taţi. au fost predate de Ion |
C. Crişan, Emil Gaşpar, Eugen *»
parţinînd
artistei
Letiţia
tovarăşul Crisan Arpad. nesimţite, ca să spunem în aprecierea perspectivei. să gîndeaseă atît de felu­ Pantelimon, laureată a Fes­ Ocoş, Viorel Furdui, losif b
suounea atenţiei un sir de aşa, evoluţia a devenit in­ Dăm doar câteva exemple. rit ? Jocul aprecierilor este I tivalului naţional „Cintarea Bianca, iar transportul la 9
baza de rccepţionare l-a asi- *»
măsuri şi acţiuni între­ voluţie, pentru că în iulie La sfîrşitul lunii iunie, de expresia celei mai crase României". Cele 23 de lu­ gura!. Adrian Mîrza, de la g
expuse
cuprind
prinse de către organiza­ superficialităţi. Şi nu este crări peisaje, flori etc. portre­ I.T.S.A.I.A. Asemenea acţiuni i
Expo­
te,
I
ţiile de partid, sindicat şi Integrare, răspundere, exigenţă în conducerea singura expresie. Iată: în­ »* ziţia rămine deschisă pînă la s-au desfăşurat cu intensita- v
U.T.C.. precum şi consi­ tr-o zi din august se înre­ 30 septembrie a.c. rj CA­ te şi în satele comunei Do- g
liu! oamenilor muncii pen­ activităţii economice de către organizaţiile gistrează 106 absenţe ne­ I DRAN JURIDIC. Comitetul bra, Bretea Română şi alte- 9
Pentru
INTEGRARE.
juridic le.
*
h
sindicatului
oficiul
şi
tru redresarea producţiei motivate, zi în care con­ * de la „Marmura" Simeria cele 28 de cadre didactice g
de cărbune. începutul u- de partid ducerile sectoarelor dau I organizează sistematic infor­ nou integrate în unităţile de 9
nui reviriment ce se ma­ nu mai puţin de 144 de re­ S marea personalului muncitor învăţămînt din municipiul *
Hunedoara în acest an şco- |
şi
tehnico-ingineresc
nifesta pe atunci îndrep­ cuperări ! Consecinţa: mi­ vederile unor legi cu pre­ Iar, a fost organizată o ac- 9
acte
şi
tăţea un optimism robust, şi august, plusul a dispă­ pildă, conducerea minei na ramine ou 1070 de tone I normative, în scopul cunoaş­ ţiune de cunoaştere a obiec- *
confirmat, apoi. printr-o rut, iar în prezent locul dădea asigurări ferme că de cărbune sub plan. La terii şi respectării lor. In tivelor industriale şi social- |
culturale ale oraşului, a ce- I
perioadă
evoluţie ascendentă a ,pro­ lui este luat de un minus luna august va fi încheia­ nţiinai trei zile se înregis­ s \ ultima asemenea s-au orga­ rinţelor dezvoltării sale vii- *
acţiuni
nizat
în
ducţiei de cărbune. considerabil. tă cu depăşire de plan, trează 120 de absenţe ne- care s-au prezentat preve­ toare, în strînsă legătură cu J
necesarul
1
de
muncă,
forţei
privind
Totul a mers bine pînă Ce s-a întîmplat, de fapt ? pentru ea la sfîr.şitul luntf motivate, care „se com­ \ derile legale retribuirea organi­ cu pregătirea acesteia. (Ion *
zarea
muncii
şi
la jumătatea anului curent. Efectiv, organizaţia de iulie tot ea să aprecieze pletează“ cu 175 recupe­ > in acord, stabilirea vechimei
La sfîr.şitul primului se­ partid a scăpat din mină că minusul pe august nu I în muncă şi consecinţele în­ fi
mestru din acest an colec­ perspectiva şi iniţiativa şi va fi mal mare do 9 500 rări, iar la minus se mai treruperii ei prin desface­
a coborît ştacheta exigen­ tone. în realitate, după ce rea disciplinară a contractu­ I
tivul avea acumulate cîte- \ lui de muncă sau a transfe­
ţei în faţa lipsei de răs­ întreaga depăşire fusese CORNEL ARMEANU
cerere
la
rului
;
obligaţiile
va mii de tone de cărbu­ pundere. aflată într-un pierdută. luna august a \ şi drepturile cetăţenilor în­
ne peste plan. Era sem­ pronunţat proces de dilua­ fost încheiată cu un mi­ (Continuare Jn pag. a 3-a) I