Page 86 - Drumul_socialismului_1981_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

16.10 Tele
16,15 La
16,30 Emi
S^ri
18.20 Rczi
18,25 Age
inte
Ene:
SECVENŢE... 18,50 1001
19,00 Tele
MINIERA BARZA * 19.20 Acti
19,40 Men
O Sectorul Musariu II 20.10 Din
Logos 1 In întrecerea socialistă — fruntaş pe întreprinde­ şi cl €
re. De la începutul anu­ tiv a:
„Gc
pe ţară, pe primele opt luni ale lui şi pină la zi cele mai 20,35 Fi In
bune realizări in producţie
mă
anoioi, în domeniul extracţiei le înregistrează sectorul mie;
Cas«
Musariu II, condus de ing.
Gheorghe Roşea, avind o 22,05 Tele
şî preparării minereurilor depăşire de plan de 15
la sută. Intre raioanele
Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu : sectorului şi ale întreprin­
o 5,3 la sută la producţia fizică; o 1 la sută la producţia derii, pe primul loc in
netă; o 1,5 la sută la producţia marfă vîndută şi înca­ întrecere se situează raio­ BUCUi
sată ; ® 43,6 la sută la volumul de pregătiri miniere ; o 6,4 nul —180, condus de di o pro gr;
la sută la productivitatea muncii; o consumurile normate Sectorul Musariu II. înaintea intrării In şut, maistrul Jănel Oprişa, (primul din maistrul principal specia­ Rad io jur
stingă) „măsoară“ realizările bune de la începutul anului şi sarcinile viitoare cu şefii de presei ;
de materiale de bază au fost reduse cu 24 la sută, iar echipă Ilie Cristea, Vasilc liea şi Teodor Circo. Ei speră să menţină locul de fruntaş pe list Jănel Oprişa. diilor; 9.
cele de combustibili şi energie electrică cu 3,2 la sută. întreprindere al raionului —180 in care lucrează. Foto : VIKGIL ONOIU 9.05 Răs
O Audienţă colectivă. rilor; 10,
Organul colectiv de con­ 10.05 At
Ştiinţa ş
Preocupări, realizări, perspective Productivitate înalta, ducere al întreprinderii a mezzo n
adoptat o iniţiativă inte­
tiu de ş
vanprem
— Activitatea bimilenară a minereul extras, să creştem responsabilitatea lor muncito­ resantă şi eficientă: in fie­ de Tude
care s ăptămină, marţea,
mineritului din zona Barza- continuu eficienţa întregii rească, mobilizarea exempla­ eficienţă sporita organizează audienţă co­ B ule tiu
vis''*
mi
Brad, aniversată anul trecut, noastre activităţi. ră in producţie, la toate ac­ lectivă. Oamenii muncii amator;
a consolidat în timp o pu­ — Care sint rezultatele ţiunile organizate. îşi expun doleanţele in 15.00 Sti
ternică tradiţie muncitorească concrete ale acestor preocu­ — Ce vizează perspectiva Tovarăşul ing. Octa­ nologii de ¡naltă produc­ faţa reprezentanţilor co­ Radiojur
nate ec<
şi de înfăptuiri pe aceste pări in perioada care a tre­ I.M. Barza ? vian Popa, şeful birou­ tivitate şi 60 la sută se mitetului de partid, con­ gîirui rc
meleaguri. Cum acţionează cut de la începutul anului ? — Mai multe minereuri, lui producţie-dezvoltare- încarcă mecanic în aba­ siliului oamenilor muncii, nii; 16,5.
17.00 Bu
azi minerii de la Barza în di­ deci şi mai multe metale de organizare, ne-a prezen­ taj. comitetelor sindicatului şi Jocuri r
recţia asigurării economiei Interviu cu inginer calitate superioară, cu efi­ tat cu lux de amănunte Tot în acest sens, al al U.T.C., la care primesc zonl ’81;
naţionale cu cantităţi conti­ NICOLAE LUÑGU, cienţă economică tot mai ri­ preocupările şi realizări­ creşterii productivităţii, soluţionări concrete, ope­ le; 18,00
nuu sporite de resurse mine­ directorul I.M. Barza dicată. Aceasta presupune le colectivelor I.M. Bar­ interlocutorul ne-a vorbit rative. Moment
Ciobanii
rale utile, tovarăşe director ? modernizare, dezvoltare, pre­ za în direcţia aplicării despre buna organizare a conomic
— Intr-adevăr, ne mindrim — Sint bune pe toate pla­ ocupare permanentă pentru noului mecanism econo- muncii pc schimburi şi O vlecanizare.. De la nore; 22
cu trecutul nostru, al căută­ nurile. Avem depăşiri de completarea, pregătirea şi e- mico-iinanciar. formaţii de lucru şi acor­ începutul anului au fost 23,00—3,0
cal noci
torilor de comori minerale peste două milioane lei la ducarea cadrelor, pentru îm­ — în scopul creşterii darea unei asistenţe teh­ introduse in activitatea din
TIMIŞ«
din Ţara Zarandului. Astăzi producţia marfă şi de aproa­ bunătăţirea continuă a condi­ productivităţii şi reduce­ nice corespunzătoare, de subteran 110 perforatoare, maţiile
insă alta este istoria, altele pe două milioane lei la pro­ ţiilor lor de muncă şi viaţă. rii eforturilor la lucrările folosirea raţională a uti­ 9 maşini de încărcat, 15 lit-atea
sint realităţile. Ţara se dez­ ducţia netă, am extras şi pre­ Două sint obiectivele noastre grele şi cu volum mare lajelor din dotare şi a trolii electrice şi pneuma­ dezbater
voltă in ritmuri vertiginoase, lucrat suplimentar prevederi­ prioritare: menţinerea in func­ de muncă, avem unele timpului efectiv de lucru, tice, iar la lucrările de nerale •
nulul p
ne solicită tot mai mult e- lor de plan însemnate canti­ ţiune a capacităţilor actuale r e a l i z ă r i importante. concrctizînd că indicele suprafaţă au fost repar­ şoara) ;
fortul de muncă, de dăruire, tăţi de minereuri, de cupru, şi dezvoltarea unor capaci­ Transportul pe galeriile de utilizare a maşinilor tizate un însemnat număr Iară de
de hărnicie, contribuţia mate­ zinc, sulf in concentrate, pre­ tăţi in perimetrele adiacente, secundare în subteran de încărcat este în pre­ de buldozere, excavatoa­ Valea IV
cheta r
rială concretă la edificarea cum şi 800 tone de calcită respectiv punerea cit mai ra­ este mecanizat în pro­ zent de 85 la sută, iar al re, motoştivuitoare, pala­ alţii risl
noii societăţi. Se munceşte şi mai mult de 550 tone de pid in exploatare a zăcămin- cent de peste 80 la sută, maşinilor-unelte este mai ne, toate conducînd la făşoară
bine la I.M. Barza. Avem co­ bentonită activată. De aseme­ tuiui cu conţinuturi scăzute utilizind locomotive con­ mare cu 1 la sută faţă creşterea productivităţii lor in
Ritmuri
lective robuste, de oameni nea, am realizat peste plan in substanţe minerale utile cepute şi realizate în în­ de pian, în timp ce gra­ muncii, la uşurarea efor­ dv. ; 19,
pricepuţi, harnici şi entu­ 65 tone de utilaje miniere, de la Valea Morii. De aseme­ treprinderea noastră. în dul de folosire a timpu­ tului fizic al muncitori­ artele.
ziaşti. Cu ei aducem zi de zi piese de schimb in valoare nea, in domeniul preparării multe raioane, îndeo­ lui de lucru a crescut cu lor.
la lumină tot mai multe re­ de 14,5 milioane lei, am re­ minereurilor ne vom strădui sebi în cele de la Va­ 0,7 la sută faţă de reali­
surse minerale utile pe care condiţionat piese şi suban- să perfecţionăm tehnologiile, lea Morii şi Valea Arsu­ zările anului trecut. Şi O Vlateriale. recuperate I
le înnobilăm aici şi le expe­ sarnble insumind circa 8,3 mi­ incit să creştem cit mai mult lui, se aplică tehnologii încă un lucru important, şi refolosite. în scopul re­
diem spre valorificare supe­ lioane lei. Sigur, s-ar putea randamentele de extracţie, să de exploatare cu produc­ demn de menţionat, este ducerii consumului de ma­
Dtiv z\
rioară economiei naţionale. da şi alte cifre privind rea­ valorificăm complet compo­ tivitate înaltă (în subeta- că realizarea acestor in­ teriale, al creşterii eficien­ ir ia); c
Ne străduim să extragem can­ lizările colectivului nostru in nenţii minerali din zăcăminte. je), care conduc la extra­ dici a fost obţinută în ţei economice, colectivele Arta) ;
tităţi mai mari de minereu de acest an, dar prefer să sub­ Ştim că ţara are trebuinţe gerea unor cantităţi spo­ strînsă corelare cu înca­ întreprinderii depun efor­ •delen
calitate, să sporim cit mai liniez in mod deosebit price­ tot mai mari de resurse mi­ rite de minereu. Menţio­ drarea riguroasă în con­ turi stăruitoare pentru re­ ra#, H
eo — se
mult conţinutul de metal in perea şi hărnicia oamenilor. nerale utile şi colectivul nos­ nez şi faptul că din to­ sumurile specifice plani­ cuperarea şi reintroduce­ Ani tu
tru de muncă este hotărit să talul producţiei de mine­ ficate, cu reducerea con­ rea in circuitul productiv gistul) ;
al tuturor materialelor re-
reu extras aproape 40 la sumurilor de materii pri­
(Arta);
Frun iaşii răspundă prin fapte acestor sută se obţine prin teh- me, materiale şi energie. folosibile. In acest sens, ŞANI:
(Constr
imperative._________________
de la începutul anului au
«J
(Unirea
— în întreprinderea ghe Roşea, Teodor Ursoi, fost recuperate şi refolo­ Noiemb
trolul :
noastră lucrează peste mulţi alţii. Să nu uităm Munca —■ în deplină siguranţă site 2 158 armături meta­ blica); ]
6^)0 de oameni — spu­ însă nici activitatea pre­ lice in abataje, 13,6 tone (Cultur
nea Constantin Borşa, paratorilor, hărnicia unor Dacă minerii de la Barza tetului de .partid, comitetu­ de care aparţine întreprin­ şină de cale ferată, 10,4 (Muncii
preşedintele comitetului meseriaşi destoinici ca se prezintă cu realizări deo­ lui sindicatului şl consiliului derea — toate in scopul pre­ tone conducte, 158 guri Aii 1
de hoţi
sindicatului pe I.M. Bar­ Aurel Dobîrcău. Traian sebite in producţie aceasta oamenilor muncii — sublinia venirii accidentelor de mun­ metalice de rostogol, 294 ceafaru
za. Sigur, la obţinerea Vurdea, Victor Mocanu, se dato-reşte şi faptului că ing. Florin Oancea, de la că şi îmbolnăvirilor profesio­ tuburi de aerai, I 428 bu­ Jianu
rezultatelor fiecare îşi Ionel Ancheş, Gheorghe atit in subteran cit şi la su­ compartimentul de protecţia nale. Ca urmare a acestor căţi traverse, 340 mc lemn rul) ;
şi fiara
are partea lui de contri­ Matieş, Ilie Faur. Victo­ prafaţă munca se desfăşoa­ muncii al întreprinderii — în preocupări şi acţiuni, numă­ de mină. citoresc
buţie. Dar, ca peste tot, ria Miheţ, Viorica Iancu. ră in deplină siguranţă. în acest an au fost întreprinse rul accidentelor s-a redus O ,La navetişti acasă“ S.O.S.
există şi la noi „oameni Minerii şi preparatorii acest important domeniu al o serie de acţiuni şi măsuri considerabil, de la începutul — iniţiativă cultural-edu- resc);
pentru
între oameni". Să ne o- au ajutoare de nădejde securităţii muncii la I.M. Bar­ menite să conducă la redu­ anului inregistrindu-se mai cativă lăudabilă şi eficien­ Dropia
prim doar la cîteva nu­ în meseriaşii de la secto­ za au fost alocate în 1981 cerea numărului de acciden­ puţine accidente cu incapaci­ tă. Periodic, în zilele de iembrie
me : Florian Alba şi Ioan rul electromecanic con­ fonduri in valoare de 2,3 te de muncă şl îmbolnăviri 1 « tate temporară de muncă. Si­ sărbătoare, cadre din con­ ţăndări
şie) ;
Purcel — şefi de echipă dus de ing. Nicolae Man. milioane lei, bani destinaţi profesionale, la crearea unor gur, atenţia noastră nu tre­ telul d
la sectorul Musariu I, Se cuvine să îi amintim asigurării unor echipamen­ condiţii de securitate depl nă buie slăbită. Este necesar să ducerea întreprinderii se Pc ari
Ioan Steluţă — Valea Ar­ pe fruntaşii în producţie te de protecţie şl materia­ la toate fronturile de lucru. insistăm mai mult pe creş­ deplasează in satele in riile I,
sului, Gheorghe Toma — Ion Codrean u — lăcătuş, le igienico-sanitare, alimen­ Periodic se efectuează in­ terea răspunderii celor care care locuiesc marea majo­ GEOAC
din zg
Brădişor, Teodor Feier şi Nicolae Piesa — electri­ taţiei speciale a minerilor, structajul de protecţia mun­ ritate a minerilor din Bar­ I-II
Mihai Negoci — Valea cian, Nicolae Careja — cii diferenţiat pe meserii, se organizează şl conduc acti­ za, cu care intreţin dia­ HAŢEC
(Dacia)
Morii, Ioan Căpăţînă şi frezor şi lista ar putea întreţinerii aerajului cores­ instruiesc inspectorii obşteşti, vitatea de proiecţia muncii, loguri deschise, fructuoa­ nat :
Nicu Blaga — Musariu continua. Pentru că în punzător, precum şi unor pe autoexigenţă şi autocon­ se pe teme ale muncii, şi eis
III, Ilie Cristea, Vasile prima jumătate a anului acţiuni de cercetare şi pro­ se organizează instruiri, sim­ trol din partea fiecărui mun­ ale disciplinei, ale vieţii Cllltll i
(11 lui
Ilea, Teodor Circo — Mu­ avem nominalizaţi 581 de iectare, de propagandă şl pozioane şi filme tematice, citor pentru eliminarea în cana r
sariu II, maiştrii Jănel fruntaşi individuali în instructaj pe teme de pro­ se prelucrează diferite aba­ totalitate a abaterilor de la de familie. In cadrul aces­ şui) ;
Oprişa, Dorin Buliga, Dan întrecerea socialistă pe tecţia muncii. teri de la N.T.S., accidentele N.T.S., a accidentelor de tor intilniri formaţiile ar­ tofonul
Murzacu, inginerii Gheor- întreprindere. - Sub îndrumarea corni- comise in cadrul C.M. Deva, muncă. tistice ale unităţii prezintă LARI:
soare
in faţa minerilor şi a fa­
miliilor lor bogate progra­
me culturale.
O Sport şi sănătate.
Timr
Pentru oamenii muncii din ziua d
întreprindere se organi­ Vreme
zează diferite competiţii mai m
sportive: volei, atletism precip
ploaie
etc. şi pină la fotbal, unde Izolat
desear-
cele mai mari satisfacţii moder
le oferă divizionara „B" ficări
Aurul Brad, care prestea­ Tempe
fi cui
ză jocuri de bună calita­ grade,
tre 21
te pe terenul său de la
minea
„Botău“, culegînd merita­ La i
te aplauze şi ocupind un 1& cu
dea p
foc fruntaş in eşalonul se­ de
TEODOR FEIER TEODOR CIRCO ILIE TARANU, TRAIAN VURDEA, maistru NICOLAE CAREJA cund al fotbalului româ­ ploaie
şef de echipă, şef de echipă, sef de echipă, principal, şei de schimb frezor, nesc. nala
(Mete-
sectorul Valea Morii sectorul Musariu II sectorul Valea Morii Veche la Uzina de preparare Sectorul electromecanic V_______________ J luliu