Page 9 - Drumul_socialismului_1981_09
P. 9
Din cronica întrecerii socialiste
ÎNSEMNATE DEPĂŞIRI Minerii de îa Cerlej şi-au realizat
i LA PRINCIPALII
INDICATORI
angajamentul pe acest an \
Dominanta activităţii \
ce o desfăşoară lucrăto Conştienţi de impor
l rii de la întreprinderea tanţa extragerii zi de zi sulf — 057 tone. Ca ur \
mare a acestor bune re
I de stat „Avicola“ Min a unor cantităţi sporite zultate, harnicul colec \
I tia o reprezintă ampli de minereuri, oamenii tiv de la Certej şi-a în \
ficarea eforturilor pen muncii de Ia E.M. Cer deplinit şi depăşit anga
I tru depăşirea indicatori tei şi-au intensificat e- jamentele asumate pe \
I lor de pian. Ca urmare, forturile în producţie, acest an la producţiile \
I în bilanţul muncii de reuşind să obţină rezul netă şi marfă. Dorinţa \ s
puse pînă acum s-a con
I semnat obţinerea supli tate deosebite. I’c opt unanimă a minerilor
mentară a aproape 4 luni, eforturile lor se este dc a extrage mi \
milioane ouă şi depăşi concretizează în depăşi nereuri cit mai multe,
ţ rea livrărilor cu peste rea sarcinilor de pian contribuind astfel înlr-o \
200 tone carne de pasă măsură sporită la aco \
re. Concomitent s-au de ia principalele sortimen perirea cerinţelor de
păşit producţia globală te fizice după cum ur materii prime ale eco \
Indicaţiile seerefaruiul genera! al partidului, I eu peste 5 milioane lei, mează : Ia plumb cu 10 nomiei naţionale. \
tone, cupru — 11 tone,
I producţia marfă cu 11 \
milioane Iei şi produc
tovarăşul fticoiae Ceauşesou, I ţia neta cu 2 milioane \
S lei, iar beneficiile su |^P \
plimentare
însumează
\ mai mult de 2 milioane \
CUVÎNT DE ORDINE îl AGRICULTURĂ \ lei. în aceste cifre este \
\ cuprins şi rodul efortu \
rilor unor muncitori ca
Cîmpyl — locajl de acţâmrae a\ tuturor Maria Dan, Valeria Ko- \ \
taru, Veronica Piscoi,
forţelor de la sate I \ Luxând ra Popa, Elena \
Pîrvu şi alţii.
i \
suprafaţă de 25 de hecta i
în continuarea raidului de toamnă prin unităţile re, care urmează să fie RACORDAREA \
agricole, brigada de reporteri ai ziarului nostru a însămânţată cu orz. De I TURBINEI
poposit în după-amiaza zilei de 1 septembrie in co menţionat că fiecare se I LA REŢEAUA \
muna Geoagiu. Faptele de muncă intilnite, ca şi li străduieşte să-şi realizeze I DE TERMOFICARE \
nele neajunsuri constatate, sînt redate in cele ce ur \
mează. norma zilnică stabilită, să I Pe şantierul termofi-
efectueze lucrări de cali I cării din Valea Jiului a \
tate. Alături de Anton To- avut loc în aceste zile lili® \
Pregătiri intense grîu şi orz. fiind deja pre dea şi Nicolae Stanciu. un eveniment de o im msrnrn
gătite aproape 100 de tone. oameni cu multă expe portanţă deosebită : ra \
pentru însămînţări După cum se ştie, ur * cordarea turbinei nr. 2
genţa I la semănatul cul rienţă, lucra la arături şi de la U.E. Paroşeni la \
în toate cele trei coope Tinel Adam, proaspăt ab reţeaua de termoficare. \
rative agricole de produc turilor de toamnă o deţin solvent al Liceului agro Această lucrare, precum
ţie clin comună — Geoa plantele de furaje. Pînă industrial Geoagiu. Acţiu i şi începerea probelor \
acum nu s-a însămînţat
giu, Aurel Vlaicu şi Cig- încă nimic. Supunem aten nea de fertilizare a fost tehnologice cu turbina
înău — se fac pregătiri in ţiei conducerilor C.A.P., încredinţată lui Nicolae po reţeaua de termofi
tense pentru semănatul organelor locale de partid Homorodean. i care înseamnă intrarea \
griului şi orzului de toam şi de stat necesitatea ca în etapa finală a lucră \
nă. Pînă acum s-au exe Mecanizatorii îşi expri rilor de termoficare \
cutat arături pe .'190 ha la în următoarele zile să se mau nemulţumirea pentru l pentru prima etapă,
termine această lucrare pe
C.A.P. Geoagiu, 140 ha la întreaga suprafaţă planifi faptul că acum, în plină l cînd vor fi furnizate 80 Doi ortaci, minerul Vasilc luşati şi şeful Ce brigadă \
C.A.P. Aurel Vlaicu şi pe cată, de aproape 80 ha. campanie, nu beneficiază Gcal de agent termic. Dumitru Tftmîrş (sectorul I). după ieşirea diu şui fac un
bilanţ ai muncii din adîncurilc de cărbune ale Lupeniu- \
80 ha la C.A.P. Cigmău. lui, hotărăsc felul in care se va lucra in ziua următoare.
S-au transportat pe cîmp, Mecanizatori de asistenţa inginerului a- 1
în toate unităţile, circa gronom, care se află în
1 300 tone de îngrăşămin ia datorie
te organice şi s-au fertili Pe tractoriştii de la Brigada de reporteri:
zat chimic aproape 200 ha. C.A.P. Cigmău i-am întîl- GH. PAVEL, N. TiRCOB
De asemenea, se lucrează nit lucrînd la fertilizatul Cocsy! de Colon este „garat"
la selectatul seminţelor de şi aratul unei tarlale în {Continuare in pag. o 3-a)
îsieâ pe ¡inia... constructorului
RAPOLTU MARE Radiografie de campanie
Călan (de la trimisul a agregatului cu cărbune. cheie pentru că nu au res
Un redactor al '¿¡arului me a C.A.P. Rapoll Dana, şcla iermei legu nostru). N-a fost să fie în Aceasta presupune func pectat unele clauze con
tractuale: nu au fost făcu
nostru se află, In aceste activitatea se desiăşoa- micole ne spune că, de iulie. Nu s-a petrecut nici ţionarea în condiţii bune te premontajele ia furni
zile, în comuna R apoi tu ră pînă seara lîrziu. ¡apt, această situaţie se în august. Mult doritul e- a tuturor utilajelor care zor sau ia beneficiar (e-
Mare, pentru a ¡ace ra- între cale 25 de femei ca repetă des, pentru că, veniment — prima şarjă de deservesc procesul tehno lectrofiltrul de la C.I.C.M.
diogralia mersului lucră re recoltează legume, se programul celor de Ia de cocs pe noua platformă a logic. Bistriţa) sau au livrat uti
rilor agricole in acest disting Victoria Nu(u, Io- pozitele C.L.F. este pînă Colanului - este aşteptat Dar, şi iar există acest laje descompletate de
viri de campanie de sciinu Gligor, Ludovica la ora 16 şi deci, după a- deci în septembrie. dar, maşinile de şarjare se
toamnă. El consemnează Şlci, Mărioara iancu. Bi ceastă oră nu mal preiau componentele electronice.
acţiuni, lupte deosebite, lanţul muncii ior: 2000 kg produsele recoltate. Poa Alt timp pierdut, aită ma
înmlaţii in muncă, expe varză, 1000 kg castraveţi te cineva, acolo sus, la noperă, toate în detrimen
rienţe bune, sprijină or Si alte cantităţi inse omu I.J.L.E., schimbă progra tul producţiei.
ganele tocate, critică li le dc vinete şi felină re mul. Este lotuşi vîri dc Desigur, am fost intere
nele neajunsuri. Radio- coltate. campanie! saţi să aflăm dacă acum
gratiij a început in după- o Este ora 10, dar de » Tractoriştii Acs Frcin- Proiectantul şi, mai ales, încăpăţînează în a nu răs există condiţii de punere
amiaza zilei de 1 septem la C.L.P. Deva n-au apă beneficiarul au făcut una punde comenzilor. Afirma in funcţiune a întregii u-
brie lată primele rela rut încă mijloacele de TRAIAN BONDOR şi aceeaşi apreciere: rit ţia este făcută de doi in zine. Aceiaşi interlocutori
tări transport pentru a ridica mul de montare a instala gineri de ia serviciul inves ne-au asigurat că „da, e-
® La giădinu de legu- legumele culese. Dorina {Continuare in pag. a 3-a) ţiilor este lent, este nesa tiţii al I.V. Călan - loan xistă, cu o singură excep
tisfăcător. Stoicoi şi Pamfil Cuteanu. ţie, subsecţia sulf, unde lu
Actualul stadiu de încăl Tot de la dînşii am aflat crările sînt rămase încă in
zire a bateriei de cocsifi că furnizorii de utilaje urmă".
care nu mai suportă nici şi-au achitat datoriile că
o amînare. Temperatura la tre întreprindere însă, pe DORIN CORPADE
Centrul de reparaţii ma
şini agricole Ilia. Campa care s-a ajuns solicită în alocuri, au rămas deficitari
cărcarea cît mai urgentă la calitatea unor utilaje (Continuare în pag. a 3-a)
nia de recoltare a porum
bului începe aici î Meca
nicii montează pe combi
nele C 12 echipamente a-
deevate pentru strîngerea
acestei recolte, pentru ur
gentarea ajungerii ei în
hambare.
Foto î VIRGIL OXOIU
TAREA TERENURILOR. Lu orăşeneşti şi Maria Jianu, cadrul serilor cultural-dis- j
crătorii tle la Laboratorul dc responsabila cinematografu tractive organizate la Casa \
agrochimie Deva au încheiat lui „Popular“. îs STUDIOUL orăşenească dc cultură din s
bonitarca terenurilor in con INSTRUCTORULUI AMATOR Brad şi Clubul muncitoresc i
siliile unice agroindustriale pentru genul coregrafic va Gurabarza. ja „TRADIŢII IN |
Simeria şi Ilia. A fost ter avea loc duminică, începind MINERIT ŞI PRELUCRAREA s
* ^ CONSFĂTUIRE DE LU- minat, de asemenea, studiul de la ora 9, la Casa de cul FIERULUI IN ŢINUTUL PA- |
(
- CRU PRIVIND AMELIORA- pedologie pentru comuna tură din Deva. Instructorilor DUltENILOR" — astfel s-a I
î REA PAJIŞTILOR NATU- Itibiţa şi a început aceeaşi aşezămintelor culturale din intitulat expunerea susţinu- J
* RALE. Participanţii la aceas- acţiune în comuna Băiţn. ia judeţ li se va prezenta te tă de Mircea Dan Lazăr, |
2 tii consfătuire — ingineri MEDALION CINEMATOGRA cercetător la Muzeul jude- »
şefi şi preşedinţi din C.A.P., FIC. La cinematograful din ma „Montarea unei suite de
specialişti dc La Academia oraşul Haţeg a avut loc un dansuri populare“, urmată ţean, Ia Căminul cultural din î
J de ştiinţe agricole şi silvi- medalion literar cu tema de demonstraţii practice cu Glielari, în faţa unui mare I
număr de locuitori ai comu- ■
8 ce, institute şi staţiuni dc „Georgo Călincscti — mare ansamblul folcloric „Getusa“ nei şi satelor aparţinătoare. „
4 cercetări — au vizitat ieri romancier“, urmat de filmul al Centrului judeţean de În
J păşuni din raza consiliilor „Bietul Ioanlde“, după bine drumare a creaţiei populare
| agroindustriale Orăştie, Si- cunoscutul roman al acelu şi a mişcării artistice dc
J meria şi Haţeg, iar azi dez- iaşi autor. La reuşita ac masă. n „TINERETUL SI
i bat teme vizînd căile dc ţiunii au contribuit prof. RĂSPUNDEREA SA SOCIA
sporire a randamentului pa-
Steluţa Rădoni, Emilia Chi-
LA“. Sub acest generic s-au
% jîştilor naturale, h BON1* riţă, directoarea bibliotecii desfăşurat dezbaterile din