Page 90 - Drumul_socialismului_1981_09
P. 90
Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI
Măsuri energice pentru realizarea efectivelor Randamente superioare la strîngerea
şi creşterea producţiei animaliere I recoltei şi la Insămîntărl!
(Urmare din pag. 1) se constată că acestea con Formarea unei mătei cu (Urmare din pag. 1) CALITATEA — OBIECTIV 9,oo Telcş
stau, în principal, în ne- potenţial ridicat impune Radiografie de ESENŢIAL 9,40 Telet
respectarea programului de maximă atenţie faţă de or îl iaci
te cantităţi de lapte la fon lucru în ferme, în slaba Uia o dă producţia de LA ÎNSĂiVIÎNŢÂRI 10,55 Muzi
dul de stat. ganizarea judicioasă a sec campanie peste 800 tone de produse 11.25 Liter:
preocupare a unor specia torului de creştere a tine
Analiza indicatorilor de lişti pentru organizarea se retului femei pentru re (Urmare din pag. t) valorificate pînă acum. într-o serie de coopera O. Ii
plan în sectorul zootehnic lecţiei şi reproducţiei, în producţie, asigurînd o bu Şefa fermei legumicole, E- tive agricole s-a trecut din 12.00 Din
a evidenţiat necesitatea ca neîntronarea unui spirit nă hrănire şi îngrijire a O Arpad Fiat din Clo milia Popa, împreună eu plin la însămînţarea griu şi df
în C.A.P. şi I.A.S. să fie ferm ele ordine şi discipli întregului efectiv de viţele. potiva avea acasă — cum brigadierele Marioara Sor lui. Avînd asigurat front Fcsti'
depuse în continuare efor nă în activitatea ce se des s-a constatat ia o vizită ea şi Asinefta Mica se pre de lucru corespunzător, la nai .
turi stăruitoare pentru a făşoară în sectorul zooteh Strîngerea şi depozitarea recent efectuată de lu ocupă cu răspundere şi e- C.A.P. Burjuc s-au însă 18.00 Moza
îndeplini în mod ireproşa nic. grabnică a tuturor resurse crători de miliţie ~ 150 xigenţă de strîngerea şi mânţat 50 de hectare din tistie
bil prevederile la efective S-a subliniat că există lor de furaje se înscrie ca kg nuci. De unde ? De la valorificarea fără pierderi cele 150 .destinate culturii 18,05 Agen
pe specii şi categorii de a- realmente condiţii ca în o acţiune de mare răspun nucii de pe c¡mp pe care, a întregii producţii, exis- griului. Inginera Maria in ten
nimale. Cu asemenea sar toate fermele zootehnice să dere pe agenda conduceri cum spuneam in radiogra tînd realmente condiţii să Necu.lai şi şeful secţiei de Encsi
cini sînt confruntate în fie ridicate, la un nivel su lor . fermelor şi unităţilor fia noastră de ieri, coope fie depăşit planul de li mecanizare, Ştefan Herbei, 18,35 Săptă
agricole, precum şi a con
deosebi fermele C.A.P. Li- perior realizările, îndeosebi siliilor populare comunale. rativele agricole de pro vrare la fondul de stat. în manifestă grijă deosebită 18,50 1001
pentru calitatea lucrărilor,
vadia, Rîu Bărbat, Sînpetru, în privinţa creşterii pro Totodată, o deosebită im ducţie nu-i culeg. ceea ce priveşte însămîn- terenul fiind fertilizat şi 19.00 Teleji
Unirea, Aurel Vlaicu, Ră- ducţiei de lapte marfă. Ho portanţă prezintă furajarea O Moise Păulescu din ţarea legumelor verdeţuri, pregătit grădinăreşte. Con 19.30 „Foai
dulesti, Turdaş şi altele, tărâtoare în acest sens sînt suplimentară şi diferenţiată satul Ostrov livrează la s-a realizat planul la spa tribuţia mecanizatorilor 20.00 Festh
care se prezintă cu minu măsurile ce se întreprind a vacilor pentru lapte, fo fondul de stat, conform nac şi salată. Se aşteaptă Viorel Blaj, Teofil Suba, nai ,
suri de cîte 30—100 vaci şi în fiecare unitate, agricolă, losirea nutreţurilor numai contractului încheiat, 700 I însă primirea cepei şi us Ştefan Opriş şi Gheorghe Court
5unind faţă de efectivele sub conducerea organelor în stare preparată în hra lapte pe lună. turoiului pentru cultivarea Peica este decisivă la pre 21.00 Telee
planificate. La specia ovi si organizaţiilor de partid, na animalelor, precum şi suprafeţei planificate. Un gătirea unor baze temeini 21.30 Film
ne, sînt inadmisibile restan pentru valorificarea depli stabilirea unor raţii de O Unitatea agricolă din ajutor preţios la strînge ce recoltei viitoare. La se rea“.
rea şi valorificarea recol
ţele înregistrate la C.A.P. nă a potenţialului de care producţie echilibrate şi Clopotiva a insilozat pînă tei îl dau elevii şcolii ge mănatul griului au acţio 22.25 Teleji
în prezent 900 tone fura
Clopotiva, Sarmizegetusa, dispun fermele zootehnice. pentru fiecare specie şi ca je. Tot aici se lucrează la nat şi mecanizatorii din 22,45 Noctc
Brănişca, Dumbrava, Zam, Fireşte, cei care hotărăsc tegorie de animale. introducerea apei potabile nerale din localitate. Im Gurasada, unde lucrarea
portante forţe la strîngerea
Ohaba, Dineu Mare şi Vîl- soarta producţiei sînt oa în adăposturi şî la împrej legumelor, inclusiv a rădă- s-a realizat, pînă ieri, pe
cele, fiecare din unităţile menii, începînd de la spe Trecerea animalelor la muirea incintei zootehnice. cinoaselor au fost şi sînt 30 de hectare,
amintite avînd înregistrată cialistul din unitate pînă întreţinerea în stabulaţie mobilizate zilnic la C.A.P. în ultimele două zile s-a
necesită finalizarea neîniîr-
o diferenţă în minus de la îngrijitorul de animale. O O vacă din ferma Sălciva şi Zam. lucrat intens la însămînţa
200—700 oi, în acelaşi timp, Fiecare şef de fermă, me ziată a modernizărilor în zootehnică a C.A.P. Os rea griului şi pe ogoarele BUCURE
fermele de stat din Rîu dic veterinar şi lucrător toate fermele zootehnice, trov a trebuit să fie sacri Printr-o bună organiza C.A.P. Uia, Sîrbi şi Bre dto,. ,'ran
Bărbat şi Mesteacăn au din zootehnie este chemat respectiv a lucrărilor pen ficată deoarece s-a înecat re a muncii, cooperatorii tea Mureşană.' Mecanizato Radiojurn!
mari restanţe la realizarea să facă o chestiune de tru alimentarea cu apă, cu un cartof. Vitele păş şi mecanizatorii din Sîrbi rii Roman Olaru, Roman presei ; 8,
diilor; 9,00
efectivelor matcă la bovine mîndrie şi etică profesio punerea în funcţiune a in teau intr-un loc ce se în şi Bretea Mureşană au în Dănilă şi Nicolae Petruse. 9,05 Audie
şi, respectiv, l'a ovine. nală din preocuparea pen stalaţiilor de muls şi de vecina cu tarlaua din ca cheiat recoltatul cartofilor, fac dovada unei înalte Buletin dt
evacuare a dejecţiilor, re
re se recoltau cartofi. Este
iar la C.A.P. Gurasada se
în ceea ce priveşte pro tru a realiza în condiţii pararea şi revizuirea adă bine să se manifeste mai finalizează acţiunea pe răspunderi faţă de soarta vista litert
ducţia de lapte marfă, a- ireproşabile sarcinile sta posturilor, construcţia alei multă grijă faţă de anima ultimele suprafeţe din cele recoltei, respectînd cu Vechi mei
tit in C.A.P. cît şi în I.A.S. bilite pentru sectorul zoo lor de acces şi a platfor lele ce ies la păşune. 33 hectare destinate cultu stricteţe densităţile stabili 11.00 Bulet
există însemnate rămîneri tehnic. înţelegînd răspun melor de gunoi. rii respective. Brigadiera te şi normele de calitate Atlas culţi
în urmă. Acestea se locali derea ce le revine, lucrăto O în satele Riu de Viorica Alic, de la C.A.P. premieră :
zează în special la C.A.P. rii din sectorul zootehnic Preocuparea pentru rea Mori şi Clopotiva se află Sîrbi şi preşedinta CA.P. prevăzute în tehnologia Buletin de
Simeria, Rapoltu Mare, Bă- trebuie să acţioneze în lizarea sarcinilor aferente încă foarte mult fin pe Gurasada, I ofta ia Nieula, culturii. Pregătirea în a- blicilate; 1
cia, Deva, Strei, Gurasada, spirit de ordine şi disci sectorului zootehnic trebuie cimp. Sigur, forţele umane au depus eforturi merito vans a terenului pe supra folclorului
Aurel Vlaicu — să amintim plină, să respecte cu rigu să se regăsească în urmă şi mecanice sint ocupate rii, alături de cooperatori, feţele eliberate este asigu zică de pi
cu recoltarea cartofilor, cu
doar o parte din fermele rozitate programul de lu rirea zilnică a producţiei la strîngerea şi înmagazi- rată de mecanizatorii Ion De la l l
care au o restanţă de cîte cru în ferme, numai astfel de lapte, în creşterea aces însilozările, dar atelajele narea fără pierderi a pro Dim.periu, Maxim Brumar, «Han club;
unităţilor agricole şi ale
800—1000 hl la livrarea lap fiind posibil să obţină pro teia la nivelul condiţiilor membrilor cooperatori pot ducţiei. Recoltarea cartofi Mihai Dănilă — să-i amin nai; 10,15
trcscu; 18,
telui. Analizînd cauzele ca ducţii sporite de la loturile existente şi al ceiinţelor fi folosite la transportul lor continuă să deţină lo tim doar pe cîţiva dintre
re au influenţat negativ de animale pe care le au pentru aprovizionarea popu finului. cul principal pe agenda cei care se preocupă de cu minut; *
soarta producţiei de lapte în primire. laţiei. cooperatorilor din brigada obţinerea unor randamente ştiri; 19,00
naţional
a — » — » — e — o — • — • — « — « — » — • — • Cuieş a C.A.P. Ilia, unde zilnice superioare prin or- 21.00 Bule#
mai trebuie strînsă produc ganizarea lucrului cu trac liadiorecoi'A
ţia de pe aproape 15 hec toarele în schimburi pre diojurnal; i
Vom face totul pentru îndeplinirea exemplară tare. lungite. la dans; 0,'
muzical nt
a sarcinilor primului an al cincinalului! gători din întreaga ţară. în
vor
trecerile
desfăşura
se
atît pe echipe cit şi Ia in
— Peste puţine zile vom de 106 la sută, cel al pro tesc că membrii Biroului lor şi modului de aplicare dividual. Echipa gazdă este
din
păşi în ultimul trimestru ducţiei globale — 102 la orăşenesc de partid şi ai a noului mecanism econo- formată Uriţescu, Vasile Tamaş,
Petre
Aurel
Feher
al acestui prim an al cin sută, iar producţia netă în Consiliului orăşenesc de mico-financiar, pentru afir e în cadrul festivalului şi Virgil Vlasin. I.a seni K.w \
cinalului calităţii şi eficien procent de 107 la sută. La control muncitoresc sînt marea deplină şi responsa culturii şi educaţiei socia oare se va participa doar la ■t .asti
(Aria,,
cu
individual,
ţei. Cum apreciaţi, tovară întreprinderea mecanică, repartizaţi pe întreprinderi, bilă a autoconducerii mun liste „Sarmis ’81“, la toate mian şi Elena Dorina Da- « ardelenii At J
(
Gheorghe.
de
cultură
casele
clubu
şă Maria Mocanu, în ca producţia netă a fost rea cu sarcina permanentă de citoreşti. Acum, în atenţia rile sindicatelor din şi localită Două dintre divizionarele din ră); HUNI
litate de prim-secretar al lizată în procent de 103 la a sprijini concret, operativ noastră stau adunările ge ţile Văii Jiului, ca dealifeJ Valea Jiului evoluează mii- co — seriik
tumuli
Ani
propriu:
ue
Comitetului orăşenesc de sută, marfa — 100,5 ia su si eficient consiliile oame nerale ale oamenilor mun în tot Judeţul, au fost des rul pe teren primeşte Mine gistul); i
Paroşcni
repli
de
partid Orăştie, activitatea tă, iar globala — 102 la cii, pregătirea şi desfăşura chise expoziţii sub carte so- ca metalurgiştilor din Cu- (Arta); M
genericul
cial-poiitică
desfăşurată de oamenii sută. Rezultate bune au nilor muncii, organizaţiile rea lor cît mai temeinică, „Ţelul suprem al politicii gir, iar Minerul Aninoasa in- (Constructo
Sebeş.
C.P.L.
muncii din unităţile indus obţinut şi alte unităţi ca de partid în desfăşurarea pentru ca în cadrul de partidului — omul, bunăsta tilneşte pe Numeroase spec © ŞANl: Plin
(Unirea);
Spectacole.
triale ale Orăştiei în pe „Plafar“ (şi-a depăşit pla activităţii. De asemenea, mocratic al acestora să se rea şi demnitatea sa“. Expo tacole au Ioc in aceste zile Noiembrie):
organizate
de
au
fost
ziţiile
rioada care a trecut de la analizeze ou responsabilita Biblioteca judeţeană şi bi in localităţile Văii Jiului. Azi trolul şi a
începutul anului ? te, în chip realist, întrea bliotecile din localităţile res şi mîine, de la ora 18, Tea blica); LUP
(Cultural); 1
Crucii
„Săptămina
— Făcînd un bilanţ al ga activitate • desfăşurată, pective. a • prilejuit organizarea trul de stat „Valea Jiului“ (Muncitores 1
din Petroşani prezintă la se
roşii“
Rezultatelor înregistrate pî să se adopte cele mai bu in spitale şi unităţi econo diu piesa „Paracliserul“ de Aii Baba
nă în prezent la principalii ne măsuri pentru lichida mice a unei importante game Marin Sorcscu. Luni, 28 sep de hoţi — (
t
tembrie, ora 20, Teatrul „ton
ceafărul);
indicatori, putem spune că rea unor neajunsuri, pen de acţiuni cu caracter in Vasilescu“ din Capitală pre Jianu haid
oamenii muncii din majo nul producţiei marfă cu folosim intens activul de tru realizarea integrală a structiv, privind educaţia sa zintă la Casa de cultură din A N I N O A
ritatea întreprinderilor din 33 la sută şi al celei glo partid în mobilizarea oa sarcinilor de. producţie afe nitară a populaţiei. Cu acest Petroşani spectacolul muzi şi bunică
U U 1 C A N
oraş mobilizaţi de organe bale cu i9 procente), menilor muncii, efectuăm rente anului în curs, să se piilej, la Spitalul municipal cal de cu mare succes „Varie pentru tot
participarea
din Petroşani a fost organi
tăţi“,
acto
le şi organizaţiile de partid, I.S.C.I.P., U.F.E.T., E.G.C.L,, analize la faţa locului cu dezbată eu obiectivitate zat un curs de surori de rului Dem Rădulescu. Tea Dreptate pe(
iembrie);
au desfăşurat o activitate I.C.I.T.B., care şi-au reali toţi factorii responsabili, in prevederile planului pe Cruce roşie. Se pot înscrie trul de estvadă-revistă Deva ţandăra Dt
(1
marţi
susţinută, străduindu-se în zat şi depăşit principalii urma cărora adoptăm mă 1982. Sînt convinsă că oa femei casnice care doresc să începe Jiului un turneu in şie) ; ORI
cu
minirevista
Valea
că din primele zile ale a- indicatori. în schimb, un suri de îmbunătăţire a ac menii muncii din oraşul se iniţieze. Cursurile vor în in două părţi „Olimpiada me telul din ;Ci'
cepe la 15 octombrie a.c. a
nului să-şi îndeplinească alt colectiv al nostru, cel tivităţii. Desfăşurăm o in nostru vor face totul pen în perioadă 25—29 septembrie, lodiilor“, de George Mihala- Pe aripile
riile I, II <
ritmic sarcinile în produc de la „Vidra“, înregistrea tensă muncă politico-orga- tru a încheia cu rezultate la poligonul „Minerul“ din che, în regia lui Eugen A- GEOAGIU-li
ţie. în această perioadă un ză rămîneri în urmă la nizatorică şi educativă bune acest prim an al cin Aninoasa se desfăşoară tur ron. Vor fi susţinute spec din zgirie
număr de şapte colective principalii indicatori de pentru cunoaşterea de că cinalului. neul republican de tir cu tacole in oraşele Vulcan, Lu- I-II (Căs:
peni, Uricani, Pctrila, Lonea.
M
HAŢEG:
au înregistrat depăşiri ale plan. tre toţi lucrătorii a sarci arcul pentru seniori şi se (Dacia); BR
sarcinilor de plan cu peste — Spuneţi-ne cîteva cu nilor de plan, a principii MIRCEA LEPĂDATU nioare „Daciada ’81“, la care C. IOVĂNESCU nat ; CA
participă peste 80 de tră-
24 milioane lei la produc vinte despre modul în care şi extr
cultură)
ţia marfă, cu aproape 30 acţionează organul orăşe cana mi
milioane lei la producţia nesc de partid, organele şi şui) ; ILii
globală şi cu 17 milioane organizaţiile de partid din tofonului .
LARI: Elvi;
lei ia cea netă. Ele se con întreprinderi pentru cu
cretizează prin producerea
suplimentară a 381 tone de noaşterea exactă, în fiecare
produse din masă plastică, moment, a realităţilor din
2,5 tone de uleiuri eteri unităţile oraşului,_ pentru
ce, 20 tone de piese tur conducerea eficientă a în
Timpul i
nate din fontă, numeroase tregii activităţi economice. ziua de 20
maşini unelte şi utilaje, — în întreaga noastră Vreme im
piese de schimb, produse muncă pornim de la o- mai mult n
locale
din lemn etc. rientările şi indicaţiile da ploi caracter
şi
— IVÎai concret, ce co te de secretarul general al lat însoţite
lective se detaşează în în partidului, tovarăşul Nicolae lectrice. c 1
moderat
trecerea socialistă şi care Ceauşeseu, de la hotărîrile temporare c
sînt rezultatele înregistra si prevederile documentelor dic. Tempe
te de ele la principalii in adoptate de Congresul al va Ii cupri
25 de grade,
dica lori ? XH-lea al partidului, de tre li şi 2
— în frunte se situează organul judeţean de partid, La munte,
cele două puternice coleCr eăutînd să fim mereu în lă cu cerul
ros. Vor că
tive muncitoreşti de la în mijlocul oamenilor, să ne cu caracter
treprinderea chimică şi de implicăm temeinic în pro soţite de de
la întreprinderea mecani blemele colectivelor, să ac ce. Vîntul •
că. După 8 luni, la prima, ţionăm cu promptitudine I.U.M. Petroşani, hala de montaj a combinelor de abataje. Aici se montează, se testează, apoi se livrează mine tensifîcări p
din
sud. 0
planul producţiei marfă a si eficienţă în orice împre lor din Valea Jiului şi din bazinul Metrului combinele CA 2 şi CA 1. Foto: VIRGIL ONOIU serviciu : 1
fost realizat în proporţie jurare. în acest sens, amin