Page 91 - Drumul_socialismului_1981_09

7 429 ® SlMBÄTÄ, 26 SEPTEMBRIE 1981 Pag. â

Marin Megoiţă „Punctul de topire“
EIURSE
sau glorificarea lui Manóle

Scriu aceste rinduri pen­ dar al cărei entuziasm este de a se prelungi in etern
teca „Dr.
tru a grăbi nu o recepta­ nutrit de o mare forţă de a prin ceea ce zideşte. Bun
re a venirii lui Marin Ne­ trăi. Marin Negoiţă iubeşte psiholog, autorul face un
pulară goiţă in rîndul „oamenilor oamenii, iar constructorii elogiu pertinent, convingă­
română. Şt.
cu cărţi“ dintre scriitorii sînt pentru el laitmotiv pen­ tor, foarte viu, sufletului
hunedoreni, ci pentru a-mi tru a desfăşura o cantată celor ce pun suflet in gi­
de concert
face o datorie de confrate, muncii lor de ctitorie, din ganţii care, la rîndui lor,
sctacol ale
pentru a-i saluta aşteptatul faptele lor prefigurindu-se vor însufleţi metalul, iar
i internaţio- debut, fie şi prin proză! viitorul, aspiraţia, marile e- in această carte sugestia
ge Enescu“ Poezia lui are ceva tulbură­ lanuri umane. „Mărturisesc
Itural — ar- tor cu totul, un entuziasm că am încă in mine atîta arderii, a flăcării ca element
p or tiv ce se constrînge rigorilor naivitate şi nepricepere, a- ordinator, transpare obse­
Festivalului Consemnări SALONUL CĂRŢII celor mai armonioase, scli­ tîta entuziasm vreau să siv, iar lumina domină me­
reu ferestrele cuvintelor.
al „George pind de sensuri, revelatorie spun, incit să vibrez sincer Arşiţa, ca metaforă, revine
printr-o încărcătură metafo­ în faţa constructorilor şi a mereu şi ea, trădînd inten­
politică Se va inaugura marţi, 29 decis accesul tuturor la n-au încă noţiunea de au­ rică extrem de bogată, iar operei lor..." spune el un­
septembrie, ceea ce înseam- carte. Se pot distinge de tor, îi interesează doar titlul, premiul ce i-l conferă edi­ deva, însă vom înţelege că sitatea simţirii, ardoarea şi
nă că la ora cind apar a- acum chiar citeva categorii şi n-au nici noţiunile de tura „Albatros" tipărindu-i este .vorba de o mărturisi­ ardenta pe care şi le con­
ne . ceste rinduri, in foaierul ca­ de public care frecventea­ artă literară, de idee sau de o (adevărată) carte de re­ re cu... tîlc, „naivitatea“ şi sumă scriind, retrăind ceea
in terna ţio- sei de cultură, lucrătorii ză Salonul cărţii. Una ar fi mesaj, urmărind doar ac­ portaj, ii face dreptate. „nepriceperea“ pe care o ce vede şi înţelege să co­
ge Enescu“. Centrului de librării au şi formată din cei ce vin din ţiunea, „ce se intimplă“. Se „Punctul de topire“ este o invocă fiind, în fapt, tăria munice. Se întrevede o pre­
de închidere început instalarea sa. Se necesitate spirituală, din pare că şi numărul acesto­ carte cumva „cinematogra­ de a te uimi, de a te mi­ ocupare fructuoasă pentru
>pedia aşează panouri, se triază dragoste pentru cultură, pen­ ra e In creştere. E bine fică", succedind (cu o na- nuna de faptele mari ale un stil: fraza este vioaie,
.ial : „Sfida- cărţi, mii de titluri şi teme, tru ceremonialul cultural, sau nu ? O chestiune de e- raţie nervoasă dar bine tem­ semenilor, este, intr-un cu- iute, limpede, captivează şi
odul 3 se caută cele mai eficiente pentru ambianţa artistică şi ducaţie, ameliorabilă în perată, in care intervin dia­ vint, naivitatea artistului de te reţine „să vezi ce se în-
i Sport soluţii de expunere şi cele intelectuală a locului. Nu­ timp... loguri şi metafore, se adîn- a redescoperi viaţa. „Nai­ timplă“. ...Indiferent cit sînt
,TV. mai atractive efecte este­ mărul lor se află evident in in sfîrşit, pentru scriito­ cesc psihologii şi se ope­ vitatea" asumată pentru a numele, (numeroase), au­
tice. Deviza este „mai bi­ creştere. Alţii ar fi colec­ rii hunedoreni, Salonul căr­ rează deseori cu flash-uri, întreţine căldura mereu a- tentice, indiferent cit a ţi­
ne decît ediţia trecută“ — ţionarii şi bibliofilii. Ei vin ţii e de fiecare dată şi un descoperind, în spatele u- colo, la punctul de topire, nut autorul să scrie numele
ediţie care, în paranteză fie cu un scop limitat şi bine îmbucurător prilej de bilanţ, nor conture umbrite, nebă­ unde fuzionează energiile reale ale constructorilor că­
zis, a fost excelentă. Sa­ determinat; un anumit auto­ emoţionant ca un examen nuite prezenţe sufleteşti), umane şi se contopesc sen­ rora ii se dedică, faptele
lonul cărţii a devenit un graf, o anumită ediţie, un cu public. în anul acesta stări şi peisaje dintre cele timente şi inimi. Marin Ne­ sînt autentice, un spaţiu
1 : 6,oo Ra- moment anual de vîrf, atit anume titlu care lipseşte vor apare pentru prima da­ moi emoţionante, mai vii... goiţă scotoceşte cu o plă­ destul de dificil de abordat
imi. , .,00 in Festivalul cultural „Sar- colecţiei lor. Numărul lor tă pe panourile sale patru cere' copleşitoare locuri şi al realităţii imediate este
8,00 Revista m i s c i t şi in Decada căr­ se pare că e staţionar cu dintre ei: Nastasia Maniu, Avem de-a face cu un re­
urierul melo- ţii româneşti în judeţul nos­ tendinţă de uşoară creşte­ porter de vocaţie, cu un ob­ fapte din pretutindenea şan­ survolat cu autoritate, gra­
ctin de ştiri; Marin Negoiţă, Petrişor Cio- servator mereu in mişcare, tierului, insă sfera căutării vitate şi talent, astfel că
tru. Fiind de ae.um o tradi­ re şi e bine aşa, căci e
radio; 10,00 ţie bine constituită, el atra­ preferabil să colecţionezi cu robea şi Augustin Guran. un ochi „special“, parcă lui nu se limitează la edi­ Marin Negoiţă dăruie „bi­
«i; 10,05 Re- Şi vor fi prezenţi cu volu­ dotat cu o putere magică ficiile lor, ale oamenilor, ci bliotecii hunedorene" (şi nu
radio; 10,40 ge, de la o ediţie la alta, metrul „Biblioteca pentru me noi Iv Martinovici, Eu­
un public tot mai numeros. toţi“ decît să colecţionezi, de a etala surprize acolo doar hunedorene I) o carte
populare ; se adinceşte in spiritualita­
gen Evu, Gligor Haşa şi
ie ştiri; 11,05 Efectul imediat, care se să zicem, sticle pe care tu Valeriu Bârgău. Salonul căr­ unde ochiul banal nu sesi­ tea lor, studiază şi glorifi­ binevenită, interesantă, pli­
• 11,35 Avan- poate remarca de vreo trei, însuţi le-al golit. O altă zează aproape nimic. Este, că geniul lui Manole, ge­ nă de vervă şi maturitate
)-lv. ; 12,00 patru ani încoace, este că categorie dar probabil nu ţii e, aşadar, o tradiţie care prin aceasta, aproape de niul de a sacrifica. pentru artistică.
cererea depăşeşte cu mult - ultima, ar fi apoi a celor
ri; 12,05 Pu- implică şi totodată obligă poezie, o poezie patetică ceva măreţ; geniul omului EUGEN EVU
Din comoara oferta. Fiind vorba de car­ pe care nu-/ preocupă de- la o anumită ţinută nu nu­
te şi cu condiţia să nu se cit cartea de aventură sau
ru; 12,45 Mu- mai pe organizatori, ci, deo­
ma.dă; 13,00 perpetueze, fenomenul este aşa-zisă „de dragoste“. A- potrivă, publicul şi scriitorii
; 15,00 Mcri- îmbucurător, demonstrind ceştia sînt îndeobşte turbu­ care-i vor da de fapt viaţă. poporului — obiectivul su­
,00 Radiojur- eficacitatea unei politici cul­ lenţi, produc mici buscula­ Iosif Teilmann — „Echipa prem al politicii Partidului
tă Gică Pe-
turale generoase, care a de, răstoarnă standuri. Ei RADU CIOBANU din subteran“. Comunist Român“. Pe o te­
^ Fotbal minut %RaSs1| mă similară a fost organi­
No Buletin de zată şi expoziţia deschisă
Rivalul inter- ico ieri la Clubul sindicatelor
Hrge Encscu ; din Simeria.
0e ştiri; 21,05 Curcubee de mâr
‘S; 22,00 Ra- , O Seară ştiinţifică. In
¿0 Vă invităm sala de apel C.F.R. Sime­
6,00 Nou stop Se prelungeşte privirea prin ţara frumoasă, ria a avut loc o seară ştiin­
irn. Curcubee de măr ne intră în casă. Prima săptămină a celei ţifică in cadrul căreia ■ prof.
Clipă de clipă o coamă de deal, de-a Xll-a ediţii a Festiva­
Ne aduce mirosul mirific, triumfal. lului culturii şi educaţiei so­ Horaţiu Vulcan şi biblioteca­
Strugurii din vie a cita oară ra Argentina Cioltea au dai
■VfA cialiste „Sarmis“ a prilejuit, răspunsuri întrebărilor cu
Se-aud prin toamnă falnic cum coboară.
in aşezămintele de cultură,
Şi cît cer albastru se revarsă, privire la „Mituri şi adevă­
Şi cîte brînduşe liniştea şi-o varsă, in întreprinderi şi instituţii, ruri“. La I.M.M.R. Simeria,
n voiul (Pa- manifestări politico-educati- maistrul Dumitru Oprean a
l cür .puţi Şi cîtă bucurie şi cît adevăr,
ta, molarii şi Exprimă lumina unui măr. urnim ve şi ştiinţifice care s-au prezentat carte a tehnică
Sdina de va- Frumos şi împlinit — pămînt legendar,
5 AR A: Serpi- Curcubee de imn ţi se vestesc în dar. bucurat de interes in rindul „Creşterea planificată a pro­
-II (Flacăra); iii« participanţilor. ductivităţii muncii".
şi (Sider ur­ Zar,şa din zare creşte şi adună Ü1 iSlIP
le de iarnă Zestrea nepieritoare — Dacică Cunună. 0 Folcloriştii —■ despre
ţii in flăcări i O Dezbateri. „Concep­
I); PETRO- gagpşs ţia P.C.R. despre rolul fe­ folclor. Membrii biroului A-
aur, nagan Wm Silii ■I ■■ sociaţiei folcloriştilor hune­
Alergătorul <7 D o i n a meii în viaţa politică, eco­
Pruncul, pe­ mm doreni „Ovid Densuşianu“
alen ii (Repu­ nomică şi socială a ferii“
lí: Confidenţe Te-am cîntat şi te mai cînt, llfci a fost tema dezbaterilor or­ au dezbătut, vineri, moda­
:imul revelion lităţile de organizare a fes­
; VULCAN : Pe vreme lină, ori pe vini, ganizate la întreprinderile şi
şi cei 40 Te-am cîntat cînd mi-a fost dor, fabricile din Vulcan, Orăş- tivalurilor poeţilor popu­
Tiile I-II (Lu- Cind eram prin codrii călător, lari, obiceiurilor de iarnă,
•NEA : Iancu tie şi Petroşani, in care căluşerului transilvănean şi
:ul (Minerul); Te-am cîntat intr-un tîrziu, ponderea in personalul mun­
A : Nepotul Să alung din mine un pustiu. a obiceiurilor populare hu­
(Muncitoresc); Te-am cîntat în zori şi-n seară, citor o formează femeile. nedorene, precum şi pro­
: 1 Dreptate
> (Retezatul) ; lubirea-n suflet să nu-mi moară. 0 Expoziţii de carte so- bleme privind cercetarea şi
trju toţi (7 No* Te-am cîntat şi te mai cînt,
iAD: îmi sare Pe-al ţării bun şi drag pămînt. i cial-politică. La Biblioteca valorificarea pe zone a fe­
S t e a u a ro- orăşenească din Haţeg a nomenului folcloric (prin
VŞTIE : Cas-
rpaţi (Patria) ; MIRON JIC fost organizată expoziţia de culegeri, expoziţii de artă
'intului — se­ populară ş.a ).
ni (Flacăra): carte cu tema „Bunăstarea
ii : Infernul
nori — seriile
de cultură) ; mai caracterul inuman al li­
nţitt în flăcări GEORG TRAKL nei stratificări sociale in
Ză: Zbor pla- umbra coloşilor de beton,
r Jandarmul Tînguirea mierlei' face dintr-o antrepriză în Viaţa literară hunedoreaoă
(Casa de n fond banală, un act de e-
(IA : Cap­ roism.
ar (Mure- După volumui „Georg Este limpede că ambiţia de 9 Numărul 58 al revistei legare“ (proză), Georgeta
ecrelul case- Trakl — 59 de poeme“, apă­ a participa la Jocurile Olim­ de cultură cu public „Ago­ Bodiciit — „Revista reviste­
mina.) ; GHE- rut in urmă cu 15 ani la pice nu este o simplă deşer­ ra“ a adus în faţa publicu­ lor“ şi Ştefan Balazs — „Din
(Muncitoresc). Editura pentru literatură uni­ caliptice ale războiului, aşa Lasker-Schuler, tot mai mulţi tăciune; e vorba de mult lui brădean o problematică tainele casetei cu caricaturi“. arte­
accentele
comparînd
cum putem întrezări în poe­
exegeţi
Din
„Amfiteatrul
O
stringentă
de
versală, în traducerea lui Pe­ me ca „Grodek“, „Psalm“, tulburătoare ale poeziei sale ■ mai mult, de o formă a au- interesantă, Sabin Selagea a lor“ — ultimul număr, des­
actualitate.
tre Stoica, Editura „Facla“ „Şapte cintece ale morţii“ cu cele ale inegalabilului todepăşlrii, de o manifestare prezentat editorialul „Senti­ făşurat Ia Casa de cultură
publică o nouă culegere an­ ş.a. Nu numai societatea . Holderlin. contestatară faţă de nişte li­ mentul vieţii“; Ionel Codrca- din Deva, sub genericul
tologică din opera marelui este privită din perspectiva IOAN EVU mite prestabilite. Rezistenţa nu a făcut o nobilă pledoa­ „Centenar Bacovia — Cente­
poet austriac, sub îngrijirea descompunerii, ci întreaga filmului constă chiar în ana­ rie pentru pace „Popoarele nar Enescu“, reţinem edito­
aceluiaşi Petre Stoica. Re­ natură. Georg Trakl vorbeş­ liza atentă şi adeseori sub­ spun NU cursei înarmărilor“; rialul de Horia Resiga; „Mas­
centul volum, sugestiv inti­ te despre „amarele ceasuri tilă, la care Stern supune Ionel Golcea — prezentarea ca de plumb“ — grupul de
irobabil pentru tulat „Tînguirea mierlei“, cu­ ale decăderii“, despre „ne­ Alergătorul revolta solitară, . opusă me­ cărţii „Arhipelag“, a scriito­ recitatori ai Casei de cul­
eptembrie 1981: prinde faţă de cel anterior bunia oraşului mare“, bîntuit canismului social totalitar. rului Mircea Torgulescu ; tură au emoţionat publicul
tabilă cu cerul noi traduceri din lirica tra- de fantomele „arborilor schi­ Ideaţia filmului converge cu poeme bacoviene; Florica
>ros. Vor cădea kliană, precum şi o serie de lozi“, despre „spaima înghe­ Steven Hilliard Stern — spre o concluzie logică: nu Bianca Leucea a supus a- Dumitriu şi Ştefan Răduţ au
de
fol­
studiu
tenţiei
un
care vor avea scrisori inedite. ţată“ a spiritului şl despre semnînd atit scenariul, cît şi are importanţă dacă Michael clor. Mai menţionăm: Con­ fost prezenţi cu muzică pe
de aversă, ize- întreaga carte este traver­ drumurile care duc în „ne­ regia filmului „Alergătorul" cîştigă sau nu cursa. Esen­
le descărcări e- sată de sentimentul sumbru gru putregai“. Totuşi, el cre­ — se recomandă favorabil ţial e că el duce pînă la ca­ stantin Pascu — „Noi ro­ versurile marelui poet; Mir­
cea Moţ cu eseul „Note la
lirfcul va sufla al morţii, generat de reali­ de într-o „umanitate mai tă­ pe ecranele noastre. De pre­ păt o misiune liber asuma­ mânii“, Sorin Costina — rătăcirea bacoviană“, iar
u intensificări tăţile unei societăţi în plină cută, ce-şi modelează din cizat că Stern este un ci­ tă, prin care . se autoverifi- „Ţăranii lui Paul Gherasim“ Stelian Baboi — „Evocare“.
(carnet plastic), Ely Oprişa
lin sectorul su- descompunere, în oare poetul metalele viitoare creştetul neast de certă sensibilitate că şi pune, tot atunci, sub — „Franz Liszt“, Virgil Tru­ Partea a îl-a a spectacolu­
ratura maximă întrevede un lung şir de ca­ care se eliberează“ („Celor şi receptivitate, posedînd sim­ ; semnul Interogaţiei privile­ lui a fost dedicată memo­
nsă între 20 şi tastrofe sociale, politice, mo­ amuţiţi“)... ţul rar de a descoperi în giul împlinirii. Privit din a- faşii — „Medicamentul viito­ riei genialului muzician
iar minima in­ rale ete., prin „tînguirea cotidian drama virtuală a cest .unghi,, actul său pare rului“, Nicolae Crcpcea — George Enescu. Veronica şi
ii de grade, mierlei“ sugerîndu-ni-se con­ Tragicul poet salzburghez destinului obişnuit şi, mai firesc, declanşat şi determi­ „Poeme“, de Felicia Trifan — Octavian Negraru au inter­
Anamaria
poezie,
recital
a adus o voce gravă, cu in­
vreme instabi- flexiuni distincte în litera­ ales, de a descifra şi explir nat de s cauză eminamente Stoica „Impresii“, Emilian pretat eu multă sensibilitate
mai mult no- diţia poetului într-o lume a- tura anilor 1910—1920, fiind ca cauzalitatea socială a a- rezidentă in solul contradic­ Radovici — „Enigma de la Sonata opus 2 pentru pian
dea ploi locale flată la marginea prăpastie!, alăturat, la scurt timp după cestei drame. Protagonistul ţiilor lumii capitaliste. Spec­ Tungus“, Nicolae Uendrich şi vioară de Enescu. Revista
de aversă în- aşa cum era Austria înain­ „Alergătorului“, Michael An- tatorii vor avea şi alte mo­
seărcări electri- tea primului război mondial. dispariţia lui prematură, u- dropolis, este eroul unei ast­ tive de reflecţie la viziona­ — „Factorii de risc în pro­ a fost condusă cu cunoscu­
cesul
educaţional“,
Marin
va prezenta in- „Tînguirea mierlei“ este măr­ nor nume de mari poeţi, re­ fel de drame, consumată în rea acestui film. ta sa competenţă de profe­
ină la 100 km/h turia tulburătoare a unui spi­ prezentanţi ai generaţiei aşa decorul sufocant al megapo- Stan — „Depresiunea Brad, sorul Clemente Conslandin.
Meteorolog de rit dramatic, veşnic neliniş­ numite „apocaliptice“, cum lisului, decor care striveşte origine şi structură geologi­ Prof. MARCEL LAPTEŞ
■iana Ţuţurlga). tit, bîntuit de viziunile apo- sînt Gottfried Bonn sau Eise aspiraţiile. Iată de ce toc­ AL. COVACI că“. Tiberiu Van ca — „Dez­