Page 92 - Drumul_socialismului_1981_09

feUBCtef SwL HnnM feu
SAU ,Cj
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNiŢI-VĂ! Vizita fi tari noastră a conducătorului
larii Revoluţii de fa 1 Septembrie, al

Jamaiiiriei árale Libiene

SOCIALISMUL T o v a r ă ş u l Nicolae ritul celor discutate, Româ­ lităţi din judeţele Harghi­
Populare Socialiste, loaner El Geddafi

Ceauşescu, preşedintele Re­
salutaţi cu aceleaşi senti­
lucrarea pe arena mondia­
publicii Socialiste Român ia, nia şi Libia vor întări con­ ta şi Braşov, unde.au fost
şi colonel Moammer El lă, adueîndu-şi o contri­ mente de prietenie şi pre­
Geddafi, conducătorul Ma­
Şl AL C O W S IU U LUI POPULAR JUDEŢE AN buţie sporită ia lupta pen­ ţuire.
rii Revoluţii de la 1 Sep­ tru destindere, securitate şi în drum spre Bucureşti,
tembrie al Jamahlriei A- dezarmare, pentru înţelege­ trenul prezidenţial cu care
rabe Libiene Populare So­ re şi cooperare internaţio­ au călătorit în continuare
Anul XXXIII, nr. 7 430 DUMINICĂ, 27 SEPTEMBRIE 1981 4 pagini - 30 bani cialiste, au făcut sâmbătă nală, la înfăptuirea aspira­ cei doi conducători a făcut
o vizită în judeţul Harghi­ ţiilor legitime de liberta­ un scurt popas-în gara Si­
ta. te, independenţă şi pro­ naia.
gres ale tuturor popoarelor, Aici,, tovarăşul Nicolae
Cei doi conducători au
Imperativul muncii pe ogoare continuat convorbirile în la asigurarea unei v păci Ceauşescu şi colonelul Mo­
probleme bilaterale şi in­ trainice în lume. ammer El Geddafi s-au re-
T o v a r ă ş u i Nicolae
întilnit cu tovarăşa Elena
Zilnic, inclusiv azi, duminică, ternaţionale de. interes re­ Ceauşescu şi colonel Mo­ Ceauşescu şi cu doamna
ciproc.
Safia Farkash care au fă­
ammer El Geddafi au a-
în cadrul schimbului do’
mobilizare generală la recoltări vederi, preşedintele Nicolae preciat .că hotărârile con­ cut o vizită în această pi­
venite vor asigura o ase­
torească staţiune montană.
Ceauşescu şi colonel Mo­ menea dezvoltare a rapor­ T o v a r ă ş u l Nicolae
şi însâmînţâri! ammer El Geddafi şi-au ex­ turilor româno-libiene Inert Ceauşescu şi colonel Mo­
primat satisfacţia faţă , de
caracterul fructuos al dia­ ele vor constitui un adevă­ ammer El Geddafi au răs­
Agenda lucrătorilor ogoa­ care cultură ce trebuie în- logului pe care l-au avut, rat model de relaţii între puns cu căldură manifes­
relor cuprinde zilnic un sămînţată în această toam­ desfăşurat sub semnul do­ state libere şi independen­ tărilor prieteneşti adresate
volum sporit de acţiuni. nă. O deosebită atenţie se Rîu de Mori rinţei comune de a conferi te, angajate plenar pe ca­ de cei prezenţi pe peronul
Strângerea la timp şi fără impune să fie acordată li- noi dimensiuni bunelor re­ lea progresului economic gării.
pierderi a producţiei cul­ vrării produselor la fondul Radiografie de laţii româno-libiene. A fost şi social de sine stătător, în această atmbsferă en­
turilor de toamnă — legu­ centralizat al statului, "de­ afirmată convingerea că şi ferm decise să-şi aducă tuziastă, tovarăşul Nicolae
me, cartofi, sfeclă, porumb, pozitării si păstrării aces­ prin transpunerea în viaţă o contribuţie activă la so­ Ceauşescu, colonel Mo­
precum şi a fructelor —, tora în cele mai bune con­ campanie a importantelor înţelegeri luţionarea marilor proble­ ammer El Geddafi, tovară­
cit şi însămînţarea cerea­ diţii. Iată acţiunile ia care O Pină aseară, la C.A.P. stabilite se va înregistra me ale contemporaneităţii, şa Elena Ceauşescu şi
lelor păioase, 1-egumelor- trebuie concentrate efortu­ Ostrov - au fost recoltaţi o colaborare tot mai am­ în interesul tuturor po­ doamna Safia Farkash s-au
verdoţuri si culturilor fu­ rile în această perioadă. cartofii de pe 45 ha. plă şi mai rodnică între poarelor, la edificarea unei urcat în trenul preziden-»
rajere pentru mazăre ver­ INTENSIFICAREA 0 La C.A.P. Clopotiva România şi Libia, pe plan lumi mai bune şi mai ţial, îndreptîndu-se spre
de necesită o organizare RITMULUI a avut loc ieri o mare ac­ politic, economic, tehnico- drepte. Capitală.
ireproşabilă a muncii în EA STRÎNGEREA ţiune de expediere a car­ ştiinţific, cultural şi în alte ★ La sosire în gara Bă-
4'iecare unitate agricolă şi RECOLTEI DE CARTOFI tofilor de săminţă către u- domenii, se vor întări şi în timpul vizitei in ju­ neasa, au fost prezenţi to­
consiliu unic agroindus­ nităţlle beneficiare. Au fost deţul Harghita,.cei doi con­ varăşii Ilie Verdcţ, Iosif
trial, folosirea eu randa­ Importante forţe şi mij­ încărcaţi in camioane cir­ mai mult legăturile de ducători au fost întâmpinaţi Banc, Nicolae Constantin,
ment sporit a tuturor for­ loace mecanizate continuă ca 100 tone cartofi. prietenie dintre i popoarele eu deosebită căldură de lo­ Gheorghe Pană, Ion Păţan,
ţelor şi mijloacelor meca­ să fie mobilizate ta recol­ 0 C.A.P. Riu de Mori noastre. cuitorii acestor meleaguri. Uheorghe Rădulescu, Con­
nizate. Comandamentele lo­ tarea cartofilor, deoarece a terminat recoltarea car­ Totodată, a fost manifes­ Coloana de maşini a stră­ stantin Olteanu, precum şi
cale pentru coordonarea majoritatea suprafeţelor ur­ tofilor in tarlaua din apro­ tată încrederea că, în spi­ bătut apoi mai multe loca­ membri ai guvernului.
activităţii din agricultură mează să fie însămânţate
sini chemate, să întreprin­ cu grîu. Numeroase coope­ pierea satului. Ieri cele IO
ha au fost pregătite pen­
dă măsuri energice în ve­ rative agricole, unde mun­ tru a fi semănate cu orz.
derea mobilizării tuturor ca s-a organizat temeinic TermofiGarea—urgenţa întîi în Valea Jiului
locuitorilor satelor la în- au reuşit să încheie strin- O Damaschin Lupu
magazinarea în timpul cel gerea întregii producţii. E- şi Iulian Mihuţoni, deşi au Sezonul rece îşi face pre­ prezent ii constituie finali­ neficia de căldura de pe
mai seurt posibil a între­ xistă însă şi unităţi, îndeo­ peste 70 de ani lucrează zenţa în Valea Jiului, du­ zarea instalaţiei de produ­ magistrala de termoficare ?
gii recolte, eliberării cu sebi în consiliile unice To- cu multă tragere de ini­ pă cum se ştie, mult mai cere a agentului termic la — într-o săptămînă se
prioritate a suprafeţelor teşti şl Haţeg, unde ritmul mă la C.A.P. Clopotiva. umple coloana cu apă tra­
destinate semănatului şi O Conform bilanţului în­ devreme decît în alte zone. uzina Paroşeni, şi racorda­ tată, apoi începe circulaţia
rea acesteia la magistrală.
îndeplinirii planului la fie- (Continuare în pag. o 2-a} tocmit aseară, C.A.P. Os­ în aceste condiţii, sfîrşitul rece, după care so încăl­
trov a livrat unităţilor be­ lunii septembrie este, pe Deci despre asigurarea sur­ zeşte la temperatura ceru­
neficiare circa 400 tone bună dreptate, considerat sei de căldură nu avem a tă. în acelaşi timp, se mai
cartofi pentru săminţă şi ca o perioadă ' răcoroasă. ne plinge, în ceea ce ne curăţă şi conducta, apoi
250 tone cartofi pentru furnizăm căldura. Dacă nu
consum. INVESTIŢIILE se întîmplă ceva neprevă­
© Petru Lupu a livrat zut în timpul probelor în
recent, pe bază de con­ ÍN TERMEN, ECONOMICE, Di CAUTATE plinj_ pînă la mijlocul lunii
tract, doi viţei primind pe octombrie cartierul Coroeşti
ei frumoasa sumă de Este firesc, deci, ca' privi­ priveşte, am început spă­ şi „Micro III B“‘ din Vul­
17 000 lei. can vor avea căldură.
rile • cetăţenilor să se în­ larea hidropneumatică cu
0 Marioara Filan. Cor­ drepte tot mai insistent şocuri a conductei.- în ca­ — Aceasta înseamnă
nel Boţea şi loan Todoni spre termoficare. Ce ne drul acestei acţiuni luăm doar terinoficarea unei
din Clopotiva şi-au termi­ mai promit în acest mo­ practic fiecare tronson in părji din Vulcan.
nat de recoltat cartofii de ment cei chemaţi să rezol­ parte, îl umplem cu apă — Evident, noi continuăm
pe porţiile ce le-au fost ve problema termoficării si aer pentru curăţirea de­ cu spălarea tuturor tron­
atribuite. Văii Jiului ? finitivă a conductei, pro- soanelor de conductă pînă
© Cel mai mare cartof Inginerul şef al l.G.C.L. bînd cu acest prilej şi e- la Petroşani, cu excepţia
recoltat la Ostrov cîntă- Petroşani, Carol Fazekas. tanşările. După cum obser­ porţiunii din zona gării Li-
reşte 1,8 Jrg. pe care 1-anl găsit pe ma­ vaţi, am trecut de Vulcan. vezeni, unde nu e termina­
O Maria şi Mariţa Fi­ gistrala termoficării cu o Această metodă de spălare tă conducta.
C.A.P. Crlstur. Mecanizatorul Gheorghe Beteag insămîn- lan muncesc cu multă hăr­ echipă formată din specia­ ne ajută să verificăm şi — Să auzim in acest sens
ţeazâ primele suprafeţe cu grin. nicie la C.A.P. Clopotiva. lişti ai serviciului tehnic al comportarea conductei la şi părerea constructorului,
întreprinderii, participînd şocurile de pe coloană reprezentat aici de faţă,
TRAIAN BONDOR la acţiunea de spălare a pentru a nu avea surprize
conductelor, ne prezintă si­ în timnul exploatării. C. IOVÂNESCU
ÎN ZIARUL DE AZI: Continuare în pag. a 2-a) tuaţia la zi a obiectivului; — Să înţelegem că în
„Un bun câştigat pină în scurt timp Vulcanul va be­ (Continuare în pag. a 2-a)
s Condiţia de bază a zootehniei : furaje multe şi bu­
ne în toate anotimpurile
® „Cintarea României"
0 Magazin duminical Printre făurarii cetăţii de lumină
Cornel Diconi, preşedin­ dorim. „Veniţi atunci în Dumitru Cobzaru, Axente de o scurtă pauză de lu­
Oulori luminoase tele sindicatului pe amena­ centrală, să vedeţi cum lu­ Schiau, Gheorghe Buigaru cru, ne întâlnim afară. Stăm
ICCCEiS'fE o» jarea hidroenergetică Riu crează oamenii, să discu­ nu simt lipsa şefului lor de pe două bănci improvizate
re prielnice studiului şi in Mare-Retezat, om al locu­ taţi cu ei ! Muncesc serios, echipă, Jenică Creţu. „Ne-a ca la munte. Jenică Creţu,
rilor - cunoscător al oame­ 24 de ore din 24, fac trea­ spus ce avem de făcut şi loan ignat. Florin Mandai,
acelaşi timp pentru educa­ nilor şi cunoscut de oameni bă minunată, cîştigă foarte ne vedem de treabă. El Cornel Diconi se comple­
Zugrăvite in culori luate rea simţului estetic al ele­ — ne propune să mergem bine, sîntern mulţumiţi cu are alte probleme ; de or­ tează la Intervale scurte în
parcă din lumina zilelor în­ vilor, exprimată sl orin ale­ la centrala subterană, unde toţii. Cu asemenea mese­ ganizare, de aprovizionare, afirmaţii : „Pe mine m-a
sorite de vacanta sau din gerea culorilor in care s-au lucrează unul dintre cele riaşi să tot construieşti". A- de coordonare şi a altor trimis aici ministerul să
seninul cerului de vară, ce­ zugrăvit pereţii şi s-a vopsit mai destoinice colective de dau zor la centrala subte­
le două localuri ale Şcolii timplăria o intilneşti sl la pe întregul şpntier, cu me­ rană, aflată in miezul exe­
generale nr. 2 Brad si-au Şcoala generală nr. i Brad. seriaşi de înaltă probitate Mîsnca—izvor a! dezvoltării şi ai bunăstării cuţiei. Nu m^a întrebat ni­
intimpinat elevii in noul an Din această toamnă, prin profesională şi morală, în­ meni nimic. Nici eu nu am
de învăţămlnt strălucind de amenajarea părculeţului din cercaţi la înalta tensiune a jprigem in inima centralei. lucrări. La sfîrşitul schimbu­ spus nimănui că am familia
curăţenie. Peste drum, In u- faţa şcolii şl a unei sere, muncii pe mari amenajări Trimite pe cineva după Je­ lui, tragem linie şi adunăm ; în patru locuri, că tot um-
niversul liliputan al Grădi­ prospeţimea florilor va adu­ hidroenergetice din ţară. nică Creţu — cel mai bun după muncă şi răsplată : blînd pe şantierele hidroe­
niţei cu program prelungit ce pentru elevi un plus de şef de formaţie de beto- 4—5—6 000 lei pe lună.- Cum nergetice ale ţării, să fac
Brad. pentru omuleţii care frumuseţe. Tânărul inginer Florin nişti. Este greu de găsit în să nu te ţii de treabă ? A-
aici descifrează alfabetul e- în mai multe şcoli din ju­ Mandai tocmai ieşise din hăţişul de galerii, cofraje, casă, nevasta, copiii te în­ centrale subterane la Bicaz,
ducaţlei, o mină inspirată a deţ — generală nr. 1 Deva, centrală pentru a rezolva fier-betoane, oameni. Nu-I treabă. Si cînd iţi deşerţi Argeş, Porţile de Fier, Lo­
vopsit in alb şi roşu jocu­ generală Sarmizegelusa, Li­ anumite treburi urgente la aflăm repede nici pe loan buzunarele, la sfîrşit de lu­ tru, Slatina, Stîna-Costesti,
rile şl ,.căsuţa din poveste* ceul agroindustrial llia etc. suprafaţă. Dă cîteva tele­ Ignat, şeful celei mai bune nă, simţi că trăieşti cu a- Şiret, am corn obosit, că
din curtea unităţii. Aceeaşi — remarci cu plăcere că foane, primeşte unele con­ echipe de dulgheri. Urmă­ devărat, că ai tăi au în­ mi-e dor de casa mea din
mină a revărsat ' culori gin­ locul verdelui auster de al­ firmări, discută cu nişte rim munca oamenilor. Intr-o credere în tine, că viaţa Bacău. N-am spus. M-au
gaşe peste pereţii, pătucu­ tădată a fost luat de culori muncitori ce mai au de fă­ galerie imensă, aceşti meş­ curge abundent, frumos". trimis aici, am venit. Am
rile, scăunelele şi măsuţele pastelate, luminoase, plăcu­ cut în ziua respectivă, apoi Cuvintele lui Nicolae Fur­ feciori de ispravă în forma­
din interioarele grădiniţei te ochiului şi sufletului, care ni se adresează politicos : teri Manole moderni lucrea­ dui sînt întărite, din priviri, ţie — Vasile Butnaru, Cadar
creind pentru copii o am­ creează o ambianţă caldă, „Scuzaţi că v-a-m făcut să ză fără ostenire, durînd de toţi membrii formaţiei
bianţă caldă şi odihnitoare. atrăgătoare. aşteptaţi, dar in primul centrală de beton şi fier în lui Jenică Creţu. DUMITRU GHEONEA
Grija pentru frumos, pen­ rând producţia, treburile miezul Retezatului. Vaslle După un timp, profitind (Continuare în pag. a 2-a)
lovăneasa, Nicoiae Furdui,
tru realizarea unei atmosfe- VIORICA ROMAN şantierului". îi spunem ce