Page 93 - Drumul_socialismului_1981_09
P. 93
DRUMUL SOCIALISMULUI 7
Dio activitatea consiliilor populare Mobilizare generală la
= r\ ELE
SE EXTIND SECŢIILE şi la timp, fără a mai ape verzi, construcţia şi repa recoltări şi însămînţări!
DE PRODUCŢIE la la fondul de stat, s-au raţia drumurilor comunale
luat măsuri şi de cyrînd a şi_ a celor din interiorul DUM
în scopul acoperirii ne localităţilor, la îndiguiri, (Urmare din pag. 1) nemică a forţelor la cules deoarece s-a creat un de 27 SEP'
cesarului de consum la car fost înfiinţată şi o crescă regularizarea unor cursuri şi la eliberarea terenurilor calaj de circa 3 000 hectare 9.00 Tot * ai:
ne pentru unităţile de ali torie de iepuri carp, pînă la recoltări poate şi tre care urmează să fie însă între suprafeţele arate, pre 9,35 Film soi
mentaţie publică din comu la sfîrşitul anului, va avea de apă şi văi, taluzări de buie să fie mult intensifi mânţate cu grîu. O preocu gătite şi cele însămînţate. pii : „Jî
ne“
na Dobra, consiliul popu un efectiv matcă de 100 maluri, desecări şi alte lu cat. pare susţinută la recoltări Sub nici un motiv nu este 10.00 Viaţa sa
lar a îndrumat şi sprijinit femele. crări de îmbunătăţiri fun există la C.A.P. Bretea îngăduit să se facă rabat 11.50 Bucuriile
cooperativa de consum să ciare. Au fost realizate, de Streîului, Ruşi, Zam şi in la calitatea însămîn ţărilor. 13,30 De straj
înfiinţeze crescătorii pro INIŢIATIVĂ ŞI asemenea, lucrări de repa alte unităţi. Concomitent Concomitent se impune să 13.00 Telex
13.05 Album c
prii de porci şi iepuri. A- raţii şi zugrăveli la faţa- Situaţia recoltării car eu culesul ştiuleţilor sînt fie înlăturate grabnic res 15.50 Şah
cum cooperativa are o cres SPIRIT GOSPODĂRESC tanţele semnalate la însă- 16.05 Ecraniză
cătorie de porci cu 10 scroa ■ dele paselor, s-au reparat tofilor pe consilii unice tăiaţi cocenii şi depozitaţi mînţarea culturilor furaje ra unive
şi vopsit gardurile la gos
la marginea tarlalelor sau
fe de reproducţie şi 13 Manifestînd multă iniţia agroindustriale, în pro re pentru masă verde. Vani-a —
lui A.P.
r
grăsuni. In timpul care a tivă în muncă şi spirit gos podăriile personale şi la in cente, pînă la data de transportaţi l a fermele 17.00 Tolespori
nai al
trecut de la începutul a- podăresc, locuitorii satelor stituţii. Astfel, în perioada 20 septembrie a.c. se zootehnice. De asemenea, european
nului şi pînă acum s-au ob comunei Ilia, mobilizaţi de care a trecut de la înce prezenta astfel ; însilozarea acestora consti Situaţia însămînţării .. cu lin. V;
ţinut pe această' cale încă către consiliul popular, au putul anului şi pînă acum, tuie o măsură care condu griului pe consilii uni- 18,40 Micul
2 000 kg carne, la un cost s-au realizat prin munca Brad 98 ce la mai multă operativi cei mici
de producţie de numai participat şi participă cu patriotică a locuitorilor lu Deva 71 tate în eliberarea terenuri ce, în procente, pînă Ia 19,00 Tclejurm
19,20 Cin tarea
13,50 lei kilogramul. Avan mult elan la efectuarea lu crări în valoare de 2 250 000 lor. data de 26 septembrie reportaj
tajele sînt evidente în toa crărilor de larg interes lei. Aceasta este dovada Orăştie 71 a.c., se prezenta astfel: 20,30 Film art
te privinţele, Tot în scopul obştesc cum sînt: întreţi grăitoare a hărniciei cetă Simeria 70 tru stea?
de a avea carne proaspătă nerea zonelor şi spaţiilor ţenilor din comuna llia. Ilia 66 Ilia 13 ţie a sti
liene
Situaţia recoltării po Simeria 13
Geoagiu 58 22,15 Telejurn:
rumbului pe consilii u- Geoagiu 8
To teşii 43
Călan 39 nice agroindustriale, în Deva „ 7 LUNI, 28 SI
Haţeg 35 procente, pînă ieri, se Călan 6 1G,00 Emisiune
prezenta astfel: Toteşti 6
Hunedoara 8 maghiară
Haţeg 6 18,50 1001 de
Călan 19,00 Telejurm
Brad 4 19,25 Actualita
Ilia
Orăştie 1 19.45 Orizont
Odată cu urgentarea re Hunedoara ţific
coltării se impune maximă Simeria Hunedoara 1 20,30 Roman f<
tul spera
atenţie la sortarea tubercu Orăştie sortul 5
21,20 -1. ran r
lilor şi livrarea cantităţi Geoagiu 21.45 Mic conc
lor planificate la fondul de Haţeg Radiografie de corul Ma
stat. Brad 22,05 Telcjurna
campanie
Deva
Totesti ¡SP“**ü»!iSES
PORUMBUL STRlNS (Urmare din pag. 1) ■Kadi
CU PRIORITATE
DE PE SUPRAFEŢELE O La Riu de Mori con
BUCUREŞTI
DESTINATE LA INSĂMINŢAREA tinuă însilozarea furajelor, tualitalea in 6
iNSĂMlNŢĂRILOR GRIULUI — sub directa îndrumare a 8.00 Rartioprogi
inginerului şef al coopera 9.30 Magazin
VITEZE SPORITE! 12.00 Dc toate
Rezultatele înregistrate tivei agricole.
I.U.M. Petroşani, atelierul mecanică IX — freze. Şeful de schimb Marin Gruia (in dreap 13.00 Radiojun
ta) împreună cu muncitorii Itemus Dăneasă şi Fiilop Domoltos deservesc simultan 3—11 pînă acum la ' recoltatul Paralel cu încheierea în- O losif Gonano şi Va- vertisment fol
maşini de danturat, depăşindu-şi lună de lună planul cu 10—15 la sută. porumbului nu pot fi con sămînţării orzului sînt ne leria Avramovici au luat, Unda veselă ;
Poto : VIRGIL ONOIU siderate nici pe departe ca cesare ritmuri sporite la In primăvară, cite 10 vi artelor ; 1G,0(
ştiri; 1G,05 Aln
17.00 Teatru sci,
satisfăcătoare. Deşi ştiule- semănatul griului. Există ţeler de la C.A.P. Clopoti- rictăţi folcloric
ţii au ajuns la faza de re realmente condiţii să se va pentru a le creşte. In letin dc ştiri;
Termofîcarea—urgenţa întîi în Valea Jiului coltare pe mari suprafeţe, obţină randamente superi momentul de faţă se pre teca pentru toţi
jurnal ; 20,30 '
se co-nsţată o mobilizare a-
gătesc să le predea la u-
oare la această acţiune,
nitate bine crescute, rotun lodiilor; 22,00
22,10 Panorar
(Urmare din pag. 1) suprapus cu lucrările cu a- nclor de 25 atmosfere pen de ca nişte pepeni. 22.30 Romanţe,
cest şantier, noi^fiind cei tru punctele termice, plus voie bună; 23,(
ştiri; 23,05 V ă
care depindem de ei. Vo vreo 70 de pe magistrală, O Puiu Mastraghin, in dans; 24,00 Bul
3»rin 1ng. Vasile Nemeş, se lumul mare de pămint la goliri şi răciri. Nu Ie ginerul şef al C.A.P. Os 0,05—5,00 Non
tul Iotului Paroşeni al şan dislocat ne ţine pe loc pen primim de la Tîrgovişle. trov, şi-a asumat lunea nocturn.
tierului „Energoconstrucţia" tru că nu este transportat, Avem acolo un delegat trecută sarcina de a scoa
Mintia. întrucit proiectul le-a ve permanent. te o nouă ediţie a gaze
— în zona gării Livezeni, nit tîrziu, lucrarea lor are — Ce se intîmplă atunci tei de perete. Pină asea ^IMER
singura care ne-a încurcat termen de finalizare 31 de cu centralele’ şi punctele ră, nu şi-a îndeplinit an
să încheiem lucrările pen cembrie a.c. Or, noi nu pu gajamentul.
tru termoficarea, în prima tem aştepta pînă atunci cu termice dezafectate din DFV . Con
etapă, a Petroşaniului, nici întregirea conductei. Ne Petroşani ? O La C.A.P. Riu de tria); castelul
în prezent nu stăm prea presează timpul. Dacă ^a- — Nu au fost dezafecta Mori s-a semănat pină a- (Arta); Artista
(Grăc
bine cu lucrările. Mai a- vem culoarul creat, pînă te în aşa fel îneît să nu cum 25 ha cu orz, 10 ha ardelenii HUNEDOi
ra);
vem de săpat şl turnat ze poată fi. furnizată căldura. cu rapiţă şi 10 ha cu lo- co — seriile I-]
ce fundaţii pentru stîlpii în 15 octombrie moîităm Cîteva vor fi alimentate lium. S-au făcut lucrări de Ani tumultuoşi
Stele
de susţinere şi apoi de re tot ce avem în această zo bună calitate. gistul); Munţi
(Arta);
întregit conducta. Dar, du nă. din magistrală, iar celelal O Cantina „Siderurgis- (Constructorul);
pă cum se ştie, aici se lu — Ar mai f\ o problemă te vor rămîne pe vechiul ŞANI: Pîine, s
(Unirea);
crează la extinderea sta — intervine inginerul şef sistem şi se va da alterna tul“ a C.S. Hunedoara a Noiembrie); AU
P
ţiei C.F.R., şi astfel ne-am al I.G.C.L, aceea a va- tiv căldură—apă caldă. în luat cartofi pentru iarnă trolul şi ardele
să pînă în iarnă sperăm de la C.A.P. Ostrov. Can blica); LUPENI:
(Cultural);
Le
să terminăm termoficarea Gelu Bob lucrează la recoltarea loltumului la Complexul tina insă n-a trimis nici marilor fur tu Ai
Printre făurarii cetăţii sie lumină Petroşaniului “pînă în zona zootehnic de la Chimindia. El face acum a 4-a coasă me un om să ajute la încărcat resc); VULCAN
şi cei 40 de ho
„Hermes“. canică. şi sortat cartofii. I-1I (Luceafărul
(Urmare din pag. 1) durabil, dar şi cîştigâ bine, (Muncitoresc); L
cu Jiami haiduc
trăiesc demn". — e _ ® _ o _ — i s — e — o _ ® _ o _ w _ rul) ; PETRILA:
Ştefan, lo$if Cătană, Simi- Discutăm sincer, deschis, de vulpi (Mi
on Ştefan, Ion Şandru şi Ne spun ce-au făcut ei, pe A N I N O A S A
(M
şi
bunica
alţii — şi vrem să dăm tot unde i-au purtat valurile LA FERMA ZOOTEHNICĂ U R I C A N I :
ce ştim şi ce putem ca prin vieţii, pe la Bicaz, Argeş, scuze, treabă puţină pentru toţi t
F
(7
februarie 1982 să terminării Porţile de Fier, Lotru, Slati A C.A.P. RÎU ALB Labirintul îmi sa
:
BRAD
centrala subterană deHa na, Someş, Valea Uzului, (Steaua roşie);
Rîu Mare-Retezat şi să ple Şiret, Sebeş etc., cum au Acum,în prag de toam ne-a atras atenţia faptul că aleagă furajele ce-i revin tem de alimentare cu apă, ZA: Elvis (Min-
Caste'’’
:
căm in altă parte. Acolo făcut şi ce simt acum, eînd nă, ferma zootehnică a viţeilor nu le era asigurată cotă-parte pentru recoltat, RAŞTIE (Patria);
păţi
unde va fi nevoie. Căci noi tr.ee, în grabă, pe acolo. C.A.P, Riu Alb se prezin în unele perioade nici mă- iar ce rămîne se aduce la care să asigure adăpatul a- vîntului — seriile
nimalelor din două graj
nu lucrăm cu gîndul acasă, Nu-şi ascund bucuria de a tă cu o restanţă de peste C.A.P. Ciudat mod de a face duri, (Flacăra); GEOi
ci eu gîndul la altă lucra spune oricui : „Aici am lu 300 hl la producţia de car sarea necesara, ca unu repartizarea nutreţurilor Infernul din :
(Casa dc cultură)
re, indiferent unde o fi ea crat şi noi ; aici am lăsat lapte marfă, Faţă de efec dintre ei au fost afectaţi de Acţiunile de pregătire a a- Munţii în flăcăr
în ţara asta. Noi vrem să şl noi ceva in urma noa«-^ tivele planificate, unitatea tricofiţie. după placul fiecăruia. în dăposturilor de la Riu Alb, BRAZI: Zbor pi
spunem aricind cu mulţu trâ". are un minus de 44 de O vizită la adăposturile legătură eu acţiunea de Corceşti şi Zăvoi se gă LAN: Jandarmul
tereştrii (Casa d<
mire că qm lăsat ceva In k vaci mediu furajate şi 78 de animale pune dn evi- însilozare nu ne-am putut seau la începutul acestei Am fost 16 (11 1
urma noastră. Bste lucrul P.S. Ieri dimineaţă ne-a de ovine. Implicaţii nefa luni doar în faza de in MERIA: Capcana
cel mai Important dlntr-o sunat la redacţie tovarăşul vorabile asupra realizării v yjti- jmâ tenţii, ca şi asigurarea rilor (Mureşul);
casetofonu
viaţă de om". Traían Dobra, secretar ad efectivelor n avut şi indi condiţiilor necesare pune creţul GHELARI: E
na);
Riscăm o apreciere ; „Şi, junct al comitetului de cele nesatisfăcător de na FURAJE I rii în funcţiune a morii citoresc).
de bună seamă, cîştigeţi partid pe amenajare, care talitate, Faţă de 630 miei pentru prepararea furaje
bine, aveţi un trai îmbelşu ne-a spus ! „In cadrul unei planificaţi s-au obţinut nu IN TOATE lor, în realizarea progra
gat, familii aşezate, vă bu festivităţi emoţionante a ie mului de modernizare un Weme
curaţi de o viaţă demnă, şit la pensie unul dintre mai 491, iar la viţei, com denţă slaba preocupare ajutor preţios îl oferă I.M.
fericită". Jenică Creţii, loan cei mai buni meseriaşi de parativ cu prevederile la faţă de asigurarea bazei' edifica cu- precizie, deoa Lonea, însă efortul propriu Timpul probai
Ignat, tînărul dulgher loan pe amenajare - muncitorul zi s-au obţinut mai puţin furajere. Economista fer rece ni s-a spus că „se va al cooperativei trebuie să ziua de 27 septem
Şandru dau aifirmativ din beton ist Ion Mureşan. La cu 30 de capete. Deoarece mei, Dorina Sţoicuţa, în- îpsiloza tot ce-o fi pe te fie mai oportun şi sub Vremea va fi îi
renul cultivat cu porumb
cap, fără importanţă. „Sînţ 62 de ani de viaţă, dintre îndeplinirea indicatorilor cerca să- ne convingă că destinat acestui scop“. stanţial, în vederea îmbu caldă cu cerul sc
ploua
Local
Oameni de 7-8 000 lei pe care exact • jumătate i-a- de plan nu este -.o chestiu nătăţirii activităţii fermei semnala va descărca] :
lună - adaugă Cornel Di- muncit pe mari şantiere hi ne facultativă, conducerile depozitatul furajelor s-a în- Despre o serie de lu zootehnice se aşteaptă ca ce. Vintul va sui
coni, Dar ce oameni I "Ce droenergetice ale ţării, co C,A,P, şi fermei zootehni tjrziat din cauză că forţele crări de modernizare ni si intervenţia comanda rat cu intensificări
meseriaşi I Nu trebuie să le munistul Ion Mureşan se re au fost mobilizate la alte s-a vorbit doar la timpul mentului comunal pentru durată din sud-est
nord-vest.
Temper
spună nimeni ce au de fă trage la binemeritata odih ce au datoria să asigure acţiuni (I). Să nu mai vor viitor. La noul adăpost de agricultură Sălaşu de Sus nimă va fi cppri
cut, cum să muncească, nă după anii fructuoşi de realizarea efectivului la bim despre calitatea furaje animale se află -un bazin să fie mai concretă şi mai 10 şi i5 grade, iar
ximă între 22 şi 2
cînd să termine lucrarea. Ei activitate pe şantierele ţă fiecare specie şi categorie lor strînse. Interlocutoarea de apă, dar există păre mult simţită. de. Local diminea
muncesc mult, şi frumos, şi rii", La mulţi ani, meştere ! de animale. în legătură cu ne relata că există obiceiul rea că acesta s-a spart şi semnala ceaţă.
creşterea tineretului bovin ca fiecare cooperator să-şi trebuie realizat un nou sis N. TMCOB