Page 94 - Drumul_socialismului_1981_09

t
UMINICĂ, 27 SEPTEMBRIE 1981
Pag. 3

Reflecţiile ce urmează le
facem pe marginea unei scri­ DURlimCAL*
sori primite de curind la re­ DunnmeAL
dacţie, după cercetarea la fa­
ţa locului a celor relatate, la­
tă, pe scurt, despre ce era Transportul sării pe Mureş (I) [ Ştiaţi ca.
vorba in scrisoare : Intrînd
y
Fo/maţii distinse în feitivaiul intr-un magazin cu autoservi­ © Aproape la mai puţin de o oră si
re — nr. 5 din cartierul Goj- Din cele mai vechi timpuri s-a practi­ jumătate în judeţul nostru se naşte un
CO- du, Deva, —, Victor Arde­ cat pe Mureş un intens trafic de naviga­ copil. De la începutul anului şi pină la
Ibc- miiiicii şi creaţiei lean, un pensionar in virstă ţie eu plutel'e sau cu corăbiile, care trans­ 1 septembrie a.c. s-au născut 5 569 de
de 76 ani. suspectat că ar fi portau, pe lingă alte multe bogăţii, şi copii. ^
sarea. Că Mureşul era navigabil reiese şi
Frumuseţea sumnitătU furat ceva din autoservire, a din denumirea de „fluviu" pe care o gă­ 12 căsătorii pe zi. Pină în septembrie
e In medie, in acest an s-au încheiat
fost întrebat de către vinză-
toarea Fazekaş Tereza ce a sim în documentele medievale, unele sate numărul lor a ajuns la 2 951. *
Sub paşii lor simţi pra­ teanu. iar lean Rădiţă — ia­ luat şi a ascuns in buzunar. fiind specializate în meşteşugul confecţio­ ® Dacă din 1900 şi pină în 1948 popu­
atu- Omul, ştiindu-se nevinovat, a nării plutelor şi corăbiilor aşa cum era
hiul gul casei tale, prag peste tă, nici el nu-i localnic, a Tisa, Lăsau, Toi, Sădişor. laţia judeţului a crescut anual în medie
icsa care treci cu sfială şi cu o fost adoptat ca şi mine — ripostat, a cerut să fie dus eu 65 de persoane, din 1948 şi pină în
Dovezi arheologice atestă încă din tim­
fi- caldă bucurie. Şi cind, in are ca pereche pe nana Ca- la şeful unităţii, a mers pină pul stăpînirii romane existenţa „colegii-, prezent aceasta a sporit anual cu 7 616
Lului cintecul fluierului, paşii se rolina. rapsodul nostru popu­ persoane.
nas- „mărunţesc" ori saltă vio!, lar, care~i numai suflet. Ca- lor“ de oorăbieri care transportau bogă­ » în ultimii 33 de ani, municipiul
încerci un sentiment dc te­ roiir.a Bulzan este, cred, Atitudini ţiile provinciei Dacia : metale, grîu, lemn, Hunedoara şi-a mărit populaţia de 10 ori,
ntru meinicie, de durabilitate', de cea mai virslnică din forma­ sare. După cum în organizarea feudală a iar Deva de 6 ori.
continuitate. locul' ac- j.or ţie', dar e cea mai sprintenă Fiecare eu breslelor meşteşugăreşti se poate sesiza o © Judeţul Hunedoara se înscrie prin­
oameni cu port momirlănesc şi pucepută ia joc ca şi ia tradiţie din vremea stăpînirii romane, tot tre judeţele cu populaţia cea mai tînără
— port frumos prin simplita­ port. Dumneaei ne aranjea­ dreptatea lui... la fel şi în privinţa transporturilor. flu­ din ţară. Peste 55 la sută din populaţia
pa- tea lui — dovedeşte că ar­ ză costumele, că cine ar viale : cei care efectuau transportul pe judeţului are vîrsta sub 35 de ani.
KlUC- ta se păstrează in timp nu­ intrece-o I Şi-a adus in for­ apă se numeau „nautae“ şi năuci cri“. ® Judeţul Hunedoara are cel mai înalt
ita- Un izvor medieval de la începutul seco­
mai prin capacitatea de a maţii şi ginerele, pe Ion grad de urbanizare dintre toate judeţele
fi in timpul ei. Şi oamenii Lupşa. De aceea spuneam la urmă singur, a vrut să fie lului XI aminteşte pe voievodul bănăţean ţ ă r i i . 74,5 la sută din totalul popu­
Uricaniului — pentru că că toţi slnt de-ai casei. confruntat cu persoana care Ahtum oare vămuia sarea transportată pe laţiei locuieşte in municipii, oraşe şi co­
despre ei este vorba — au Şi jocul e de-a! casei. De a afirmat că ar fi luat ceva, Mureş în regatul Ungariei, instituind în mune suburbane.
ÎRIE dar n-a găsit înţelegere. Fie­ porturi vameşi şi paznici, în anul 1222
ştiut să păstreze in timp un aceea ii simţi pragul I a Densitatea medie a populaţiei din
limba joc bătrinesc ,.vechi de cind jocurile ,,Sirba pe dreap­ care o ţinea pe-a lui — cum regele Andrei II încuviinţează cavaleri­ judeţul nostru este de 76,8 locuitori/km
se zice. In final, omul a ple­
ne ştim“, de o simplitate şi ta", ,,Hora pe şapte bă­ cat supărat, cu fruntea pleca­ lor teutoni dreptul de a transporta sare pătrat ; cea mai mare aglomerare, de
măreţie puţin obişnuite. tăi“, „Hora pe stingă", sint tă. Dar nu era vinovat I Şi cu 6 corăbii pe Olt şi Mureş, scutindu-i 830 loc./km pătrat, o are municipiul Hu­
mii că "— Acum 18 ani, cind ,,rp-a „ , unduiri de ape dacă nu era. vinovat, nu voia de vamă prin „Ţara românilor“. nedoara, iar cea mai mică, sub 10 loc./
şliin- adoptat U r i c a n i u l e u am de munte, curate, ce-şi cau­ să suporte ruşinea. Ne-a ce­ Pe cursul mijlociu al Mureşului, în ve­ km pătrat, o au comunele Bulzeşlii de
„Vîn- găsit acest joc indus in tă ioc de coborire fără că­ rut nouă reabilitarea. Una mo­ chiul comitat al Hunedoarei erau porturi, Sus si Cerbăl.
cpi- nunta momirlănească de aici. deri prea mari. Şi strigătu­ rală. După cercetări, îi dăm şantiere navale, depozite, puncte de vamă,
l-am văzut frumuseţea, i-arn rile sint parcă mai aşezate : dreptate. Este de partea lui, unde se efectua controlul plutelor şi schim­
simţit-o şi n-am mai putut „După, mine, după mine/ Că ii aparţine. bul plutaşilor. în afară de „cămările" sau La şcoala
eă mă despart de ea. — ştiu ca'ea-n codru bine/ Şi Faţă de cele intlmplate, oficiile care exploatau sarea, existau şi
mărturiseşte profesorul Du­ mindruţa cum se ţine!“. E conducerea I.C.S. Alimentara cămări oare organizau transportul şi des­ ORIZONTAL : i. Compozitor austriac, auto­
mitru Sărbuşcă, animator al atit de frumoasă această a luat următoarele măsuri: facerea sării In depozite. încă din sec. rul lucrării muzicale „Şcoala virtuozului“ (1791—
1857) — „Şcoala curajului“ ; 2. Mică formaţie
formaţiei de dansuri de ta,. simpl'tste a jocului I E un ,,Tovarăşul Ştire Viorel, şef XIV—XV sînt cunoscute cămările de la vocală — Sculptor român, autorul statuetei
Casa de cultură a sindica- joc măreţ prin simplitate I unitate comercială nr. 5, a Vinţ şi Vurpăr, aparţinînd oficiilor Ocna ,.Studentă“ <1901—1970) ; 3. Care se află în in­
telor din Uricani, formaţie Un joc parcă singular — fost sancţionat cu ,,avertis­ Sibiului şi Turda. Un important port şi ofi­ terior — Şcolarul din prima şi din ultima ban­
că i ; 4. Şi altele — Unu, la Berlin — Cei din
laureată in cea de-a IIl-a prin specific ■— in peisajul m e n t c o n f o r m art. 100, lite­ ciu regesc era la Partoş, altul la Zam, şcoală rămîn dulci amintiri ale vieţii ; 5. Mun­
ediţie a Festivalului naţional coregrafic al zonei Văii iiu- ra „b“ din Codul muncii — iar. la Şoimuş se afla un mare depozit ca­ te în Egipt — Probă scrisă sau orală ; fi. Eta­
l Ac- „Cintarea României“, In­ lui şi totuşi atit de integrat dispoziţia nr. 13611981, Iar re aproviziona cu sare ţinuturile Zaram- larea cărţilor — Repara ! ; 7. Geta Toma —
jiutc; structorul formaţiei e Vaier in el i Integrat pentru că e dului, Hălmagiului, Devei şi Hunedoarei, Pronume personal — Atributul unui şcolar cu
note de 9 şt 10 ; 8. Curate ! — Comună in
iţelor; lacobescu, artificierul, eu de aici, născut aici, rămas tovarăşa Fazekaş Tereza, arh- R.F.G. — Cremă ; 9. Bate fierul — „învăţătura
îical ; aici, adus prin ani mai fru­ balatoare la aceeaşi unitate, în documentele din sec. XVIII—XIX el este ochiul minţii" ; lO.Completează pregătirea
toţi; doar îl ajut El e de-aI ca­ cu „mustrare“, conform art. este numit „poiata de sare“, „unde se
0 Di- sei, cum s-ar spune, dar ca­ mos, mai perfecţionat, fără elevului ţ 11. Scriitor german, autorul romanu­
14,00 re dintre ei nu e de-ai ca­ a i se diminua — dimpotri­ 100, litera „a“ din Codul mun­ poate cărăuşi sare către Criş“ sau „depo­ lui „Şcoala Verdunului" (1887—1969) — Virstă.
:iubul vă ! — autenticitatea. Toc­ cii — dispoziţia nr. 137/1981. zit erarial““. VERTICAL : 1. Pedagog român, autorul lu­
in de sei I Fiecare are ca pereche, Totodată, cu ocazia şedin­ Prof. BENIAMIN BASA crării „Şcoli şi cursuri ţărăneşti““ — Pictor
•onor; la joc, soţia. Şi Vaier laco­ mai această perfecţionare a german, autorul pînzei „Conducătorul clasei“ ţ
13 Va- bescu, şl losif Florănescu, urcat formaţia pe cea mai ţei lunare din septembrie a Simeria 2. înscris la şcoală ; 3. Bine crescut — Exer­
) Bu- grupei sindicale respective, ciţii şcolare ; 4. Păşune în Australia — „Şcoălă
uzico- Ionică Danciu, Doru Timi- ¡naltă treaptă a întrecerii cei doi au fost puşi in dis­ nouă în...“, piesă corală de L. Ionescu — Mai
Radio- şan, loniţă Crăciunescu ... din actuala ediţie a festi­ cuţia colectivului, punindu-li-se marii banilor ; 5. Oglinda elevului (pl.) — Pom
1 me- fructifer — Dinu Gane ; 6. Oraş în Austria —
urnal; Doar Gheorghe Calotă, to- valului muncii şi creaţiei, in vedere tuturor oamenilor „Amintiri din şcoala de ieri şi de...“, volum
ortiv ; pograful, nu poate juca cu perfecţionare cucerită de — muncii din colectiv, In spe­ de D. Botez ; 7. Rîs — Scăldatori (dim.) ; 8. E-
ce de cial celor vizaţi, că această gal în matematică — Lansat ; 9. Pe scurt, la
fcin de sofia pentru că el cintă la şi prin oamenii formaţiei, de fel — Pictor român, autorul pînzei „Lectură pe
im la fluier. Aşa că soţia dumnea­ — şi prin cei care ve­ atitudine nu este de natură o bancă în Cişmigiu“ — Promovată, în cele din
ştiri; să îmbunătăţească nivelul ser­ urmă ! ; 10. Scriitor ieşean, autorul cărţii „în
mzical lui e perechea mea la joc. ghează cu competenţă şi virii cumpărătorilor, orice ma­ drum spre şcoală“ — Veche unealtă de muncă ţ
loniţă lacobescu a avut pe­ responsabilitate la existen­ nifestare negativă urmind a 11. Compozitor ” român, autorul piesei berale
reche la dans pe sora Iul, ta şi activitatea ei. fi sancţionată in mod cores­ „Prima zi de scoală“ — Succes la învăţătură.
dicţionar': AEAS, caan, run, ried.
acum joacă cu Ileana Mun- LUCIA LICIU
punzător“.
ANTON SPERDEA
Cercul rebusist „Dacia"
Hunedoara
(Pa-
îaroaţi 1 3 0 Q 40 44
urii şi *
le va- 2 L
Serpi- m
icăra); 3 m
iderur-
iarnă m
flăcări ş
2TRO- i.
nagan 5
rul (7
.1, pe-
(Itepu- b
fidenţe 7 A
crucea
uncito-
Baba U n
seriile
Osînda 9
Ian-
(Mine- Desen de HOR1A CRIŞAN 40
itoarea
iresc) : iJ
Nepotul !
orcsc);
•eptate Din SsSoria presei liunedorene (VI)
catul) ; REZOLVAREA CAREULUI DIN NUMĂRUL 7424:
ibric) ; 1
andăra Cercetînd moştenirea ziaristică din ju­ 1. Canalizator. 2. Alexandrina. 3. Lege, dre­
A.BAR- deţul Hunedoara — despre care aminteam sat ; 4. Ira, Hrana, I ; 5. Fg, Etuva, Su ; 6. Iala,
; O- Formaţia de dansuri a Casei de cultură a sindicatelor din Uricani, ajunsă pe pragul Ma, Nan ; 7. Ctc, Manuale ; 8. Ao, Cit, Teu ;
“ Car- cei mai înalt în întrecerea din actuala ediţie a Festivalului naţional „Cintarea României“. la începutul consemnărilor de faţă că nu 9. Tact, Ori, Ti ; 10. Iro, Orala, A ; U. Veri­
«ripile este deloc precară (numără peste 110 ti­ ficator.
t şi III tluri !) — am constatat că presa din acest MAT ¡N TREI MUTĂRI
Î-BAI : Controlul poziţiei. Alb : Re4, p :c7, d6,c7, f6, g7.
d nori clocotitor colţ de ţară a constituit (cu ex­ Negru : ReG.
AŢEG: cepţia unor periodice) unul din mijloace­
Dacia); locul trei grupa sanitară din Hotă Unde ţineţi le eficiente de răspîndire a ideilor înain­ y///. ■7777
;; CA- Călan. O contribuţie deose­ wy
extra- bită in desfăşurarea con­ tate. Dar să continuăm exemplificările : n
iltură); cursului au avut medicii Cor­ w m
O; si- nel Fleşcriu şi Alexandru Ti- orătăniile ? o „Naţiunea“ (1911), revistă politică şi tm. T7ZY.
;rcena-v su, cit şi medicii îndrumători culturală cu apariţie mensuală, tipărită la tt
v: Se- e Miiuc, prima zi a „Săp­ întrebarea aceasta o % 'M m
(Lumi- tămâni dramaturgiei româ­ ai celor premiaţi. © o fru­ adresăm cetăţenilor Pa- Orăştie, începînd ou nr. 5 din iunie 1911.
(Mun- neşti“ din cadrul Festivalului moasă acţiune de colectare trafira Jurca, Aurel Jur- Primele patru numere au apărut la Buda­ m 1
„Sarmis“, Teatrul de stat a hîrtiei, întreprinsă de uni-, pesta (începînd din luna martie a ace­ yyv/, 'm m m
din Arad va prezenta pe sce­ tăţilc de pionieri de la şco­ că, Paraschiva Florea şi wzo '/// s
na casei de cultură, la orele lile generale nr. 3, 4 şi 5 altor locuitori de pe luiaşi an) ca revistă lunară pentru Roma- ' v/y/. m
30, comedia „Se caută un Deva, a dat roade. In nu­ strada Unirii, comuna nia. în primul număr apărut la Orăştie' WA
mincinos“ de Dimitris Psa- mai cinci zile (21—35 septem­ se sublinia că „presa este un factor foar­ y///
tas. Marţi, pe aceeaşi scenă, brie), pionierii au colectat Ilia. De ce ? Pentru că '/yy
la orele 19, orchestra, corul cinci tone de liîrtie. Acţiu­ ei şi-au făcut un obicei te important în viaţa naţiunilor“, ţine Wz tp vwb m
pentru şi ansamblul de balet al O- nea continuă şi în celelalte din a lăsa orătăniile să trează cunoştinţa naţională. S-a apropiat '///a 9W ////,
î I98i: perei române din Timişoara şcoli ale municipiului. © Vi­ dijmuiască avuţia C.A.P., mult de oamenii Orăştiei pentru că le-a m
'eneral prezintă opera în patru acte neri s-a deschis la Sala spor­ susţinut problemele. VZ&.
îbător. „Rigoletto“ de G. Verdi. turilor o interesantă expozi­ fie păşunînd pe cultu­ Y/VA
se vor o La stadionul Cetate“ a ţie de prezentare a produse­ rile abia însămînţate, e „Spicuiri economice“ (1912—1914) a
îlectri- avut Ioc, in cadrul „Săptă- lor confecţionate In unităţile fie să se furajeze cu ce m
mode- minii Crucii roşii“, concursul întreprinderii de prelucrarea fost un adaos la periodicul „Libertatea" m ’/V/A VAY
scurtă grupelor sanitare ale gărzi­ lemnului Deva. Sint prezen-i se găseşte prin Incinta ce conţinea poveţe şi călăuze accesibile
>oi din lor patriotice, faza judeţea­ fermei zootehnice. Cetă­ în problemele economice (cu subiecte din H zi
ra mi- nă. Pe locul I, s-a clasat tate circa 20 exponate, între ţenii în cauză perseve­ m
i între grupa sanitară a I.M. Hune­ care fi frumoase garnituri de rează în a ignora aver­ realităţile locale). Colaboratori apreciaţi
:a ma- doara (comandant Ana Ma­ mobilă. Programul de vizi­ — G. Todica, V. Osvadă, T.L. Blaga, V, REZOLVAREA PROBLEMEI DIN NUMĂRUL
:e gra­ rian), urmată de grupele din tare pentru public este zil­ tismentele date. Nu se 7 424 :
se va oraşele Simeria şi Orăştie (la nic intre orele 10—18 (pină găseşte 'oare nimeni să Tordăşeanu, dr. I. Crişan — şi rubrici 1. Rc4 — c3 b2 — bl C
egalitate de puncte), iar pe în 30 septembrie). le taie asemenea pofte ? căutate : „Din România“, „Lipsurile noas­ 2. t ?'î3 — bl DnB — fii 4-
tre“, „Poveţe casnice“ etc. 3. Cci5 — e7 +• mat