Page 97 - Drumul_socialismului_1981_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI, NR.

Oe exprimă şi ci ar trebui si exprime cîteva ZILNIC, RANDAMENTE SPORITE

i RELEVI
fŞjfr y—.y?
gazete de perele si de stradă ii Călan (Urmare din pag. 1) ÎN DOMENIUL ZOOTEHNIEI 9,00 Teleşcoaiă
10,00 Curs de lij
10,20 Curs de 1
Iui, aslgurînd efectuarea lucrării in con­ o Se va acţiona intens pentru finaliza­ mană
Bine condusă, activitatea tăţile“ erau din luna iulie. gospodărire şi înfrumuse­ diţii calitativ superioare. Densitatea va îi rea lucrărilor de modernizări în fiecare 10,55 Şoimii pal
unei gazete de perete sau Prin urmare iată patru ţare ? de minimum 600 boabe ger ruin abile la mp. fermă. 11,05 Desene an
Tom şi Jt.
tie stradă poate aduce ser­ asemenea instrumente ale Gazeta „Stop“ îşi îngus­ 11,25 Film serial
Un
pe
®
vicii bune- perfecţionării propagandei vizuale oare tează considerabil posibili­ 9 Vor fi corectate greşurile de pe toate realizarea accent deosebit se va pe pune popu- 12,20 în lumea <
planificate,
efectivelor
activităţii, educării oame­ sînt mai mult elemente tăţile de acţiune dacă se suprafeţele însâmînţate pînă acum, în­ larea la capacitate a complexelor zooteh­ serial ştiir
nilor muncii şi cetăţenilor. de decor, fără scop, fără limitează doar la acci­ cheind bine fiecare solă. 12,45 Telex
IC,00Telex
Dovezi in sprijinul acestei funcţionalitate. dente de circulaţie. Sensul • în toate unităţile şi •'consiliile unice nice. 16,05 Teleşcoaiă
afirmaţii sînt. suficiente şi Ce ar putea şi ar tre­ şi scopul ei este să facă agroindustriale se va lucra pe bază de tru ® Să existe o preocupare deosebită pen­ 17,00 Clubul tin
Zilnice
producţiei
creşterea
lapte
de
17,30 Tribuna tv
în unităţile economice ale bui să exprime ele ? Să le educaţie în rîndul celor programe concreta de lucru, organizând 18,00 Muzică uş
oraşului Călan. Ne-am luăm pe rînd. în sâptă- ce lucrează in transportu­ lucrul cu tractoarele în formaţii mari. marfă, inclusiv a celei care se preia de ncască
oprit zilele trecute în faţa mîna Crucii roşii se orga­ rile auto. Să ne gîndhn ® înlăturarea decalajelor între lucrări la gospodăriile populaţiei. 18,25 Fotbal: Le’
vederea în­
*
cîtorva asemenea mijloace nizează prin tradiţie acele la acei conducători auto, impune folosirea tractoarelor in schim­ cheierii Se va acţiona energic în iernarea ani­ Sofia — Di
reşti. M(
pregătirilor
pentru
ale propagandei vizuale acte de profundă solida­ exemplu de comportare buri prelungite şi în două schimburi. malelor în toate unităţile agricole. Cupa U.E.
cu simpla intenţie de a ritate umană care sînt l'aţă de călători sau in tra­ misiune di
vedea, prim „ochii“ aces­ donările onorifice de sînge, ficul Urban. N-ar merita Sofia. în
de seri
tora ce s-a mai petrecut cărora le răspund sute de ei să se vadă acolo ? Dar Duminică, pe ogoare s-a muncit 20,15 Telejurnal
în Călan. Ce am putut oameni. De ce nu se văd ar trebui să fie stigma­ 20,40 Actualitate
vedea ? Alături de foarte ei, cu gestul lor nobil la tizate şi faptele unora 20,55 Teatru tv.
fără baga.
frumoasele panouri ale gazeta respectivă ? Au loc care folosesc maşinile sta­ Intens la recoltări şi însămînţări 22,30 Telejurnal.
fruntaşilor în producţie de acţiuni de educaţie sani­ tului în scopuri personale,
pe strada „Furnalis'tului“ tară. Sînt şi exemple de şi aceia care nu respectă (U-moie din pag. 1)
se află o gazetă a organi­ familii în care nu se face disciplina d'e trafic. 'Cre­ IlSîA^SC
zaţiei orăşeneşti de Cruce simţită această educaţie. dem că gazeta circulaţiei duminică s-a întîlnit ima­
roşie şi o Gazetă cetăţe­ Gazetele ar putea să ajute rutiere în oraş ar trebui ginea specifică zilelor de
BUCUREŞTI
nească. Era în plină „Săp- la educarea lor. Sînt cîte­ să spună ..stop“ unor campanie. Mecanizatorii au d io pro gram ul d
tămînă a Crucii roşii" dar va sugestii. asemenea manifestări, aşa răspuns chemării de a in­ Radiojurnal; >
la gazeta organizaţiei oră­ 'Gazeta cetăţenească ar cum i-o spune numele. tensifica ritmul lucrărilor presei; 8,10 Cu
şeneşti respective nu se avea un cîmp foarte larg Despre gazeta S.'G.C.L. si a încheia' cit mai repe­ diilor; 9,00
ştiri; 9,05 Ras
vedea. Gazeta cetăţenească de acţiune dacă colectivul ee să spunem ? Organiza­ de liosibll înşămîn'ţările de cultătorilor; 10,(
cuprindea două îndrumări său de redacţie ar depune ţia de partid de aici, sin- ştiri ; 10,05 Alt
de genul „să facem tova­ ceva mai multă străduinţă. tem siguri, cunoaşte ce toamnă, .pregătind astfel mice; 10,25 AtJ
răşi“ şi atît. Gazeta de Numai lipsa de grijă a instrument eficient poate •baze temeinice recoltei vii­ 10,40 Mioriţa; ;
de ştiri; 11,05 r
stradă „Stop“, al cărei unora faţă de curăţenia deveni gazeta de perele toare. Secretarul Comitetu­ preta tiv; 11,20
„proprietar“ nu se lasă în munca sa şi va acţiona lui comunal de partid ră Radio-Tv.;
cartierului oferă o mulţi­ Geoagiu, tovarăşul Ioan de ştiri; ¿¿,05 J
cunoscut, ne întâmpina cu ca atare. în ceea ce pri­ folclorului noi
aspecte foto privind acci­ me de motive de a inter­ veşte activitatea celorlalte Ntvsa, aprecia răspunderea Cintece de Ic
dente de circulaţie si un veni. De asemenea — trei gazete, cine ar fi mai cu care mecanizatorii s-au rcscu; 13,00 De
15,00 Clubul cui
extras din legislaţia pri­ gos podar i rea a pa rt am en t u - în măsură decât comitetul mobilizat la fertilizarea şi Radiojurnal; l(
Iul, a spaţiilor şi insta­ pregătirea terenului, pre­
vind circulaţia rutieră. orăşenesc de partid şi con­ natc economice
laţiilor de folosinţă co­ cum şi la semănat. în afa­ medicului; 17,00
Pentru că tot ne aflăm în siliul popular orăşenesc să ştiri ; 17,05 Rac
apropiere, am căutat noul mună. Şi de ce nu s-ar le imprime o asemenea ră de însămînţarea orzului In fotografic: tonei La»,St, unul din .mecanizatorii frun­ femeilor; 17,3
şi la gazeta de perete a vedea aici numele acelor orientare ? pe toate cele 1 î() hectare taşi, lucrează la pregătirea terenului pentru ■cultura griului eterne ale mu
la C.A.P. Cristur.
secţiei de gospodărie co­ cetăţeni harnici care piui planificate, la C.A.P. Geoa­ Fotbal. Levski
Dinam o Bucur
munală şi locativă. „Nou­ suflet în acţiunile de ION CIOCLE! giu au fost însămânţate 40 Memoria pămii.
de hectare cu grîu. Eîortu- tre care îi amintim pe Ni- nesc; 20,30 Cir
rile mecanizatorilor Ion colac Curu'ţ, Elena Zaharie, tice şi revoluţi
Buda, Ion Rusu, Emil Po- Elisabcta Corpade, Maria România — Pc
joni. Traían Giurgiu, Ni- Avram si Ion 'Cind o a — trial con tem p<
Cadenţe sonore
colae Mărginean — să a- peste 80 de elevi do la li­ intr-o oră; 23, <
mintim doar cîteva nume ceul din localitate au par­ stop muzical i.
— sînt hotărî toare la -obţi­ ticipat ia culesul porumbu­
nerea rezultatelor amintite. lui de pe cele W de
Duminică — ne spunea hectare care le-au fost re­
inginerul şef al C.A.P. Ro­ partizate pentru cuVs in
mos, Mirce-a 'Pătrînjan — condiţiile acordului global.
DisvA : c-iine.
realizările la însămînţarea La C.A.P. Romos coopera­ (Patria) ; Cacti:
griului au fost amplificate torii au apropiat de finali­ ta) ; Vis da g!
la peste 50 de hectare. Du­ zare scosul cartofilor, ac­ na de vară) ;
elând în schimburi prelun­ ţiune care ieri s-a desfă­ RA: Duelul (F*
nele
(Siderurgi
gite, mecanizatorii Ion şurat pe ultimele supra­ de oţel (Arta);
Cristea. Ion Jurj. Zeii feţe, Cu forţe sporite s-a aur a incaşiloi
Hermán, Nicolao Tiră- acţionat la scosul cartofilor torul) ; PETRO
rul (Unirea); £
nescu, Ion Rentea, Si- şi pe ogoarele fermei de nă (7 Noiemb.
mion Nasla şi Ion Binde stat nr. 4 a l.A.S. Simeria, rul ştie mai rr.
dau expresie prin fapte unde producţia s-a strîns blica) ; LUPEN
chemării de a nu precupeţi de pe mai mult de 70 de şi' cei 40 de lv
l-II
(Cultural);
nici un efort pentru obţi­ hectare. La recoltatul me­ raare fMuncito:
nerea unor producţii spo­ canizat au lucrat tractoriş­ CAN : Totul «
I.U.M. Petroşani, hala de montaj a combinelor de aba­ rite în anul viitor. tii Nicolae Tomuş, Ion Lă­ ote (Luceafărul)
Confidenţe (Mi
cătuş şi Nicolae Mitu.
Prefabricate livrate ritmic si de calitate taj. In stadiu final de montaj — o combini! CA 2. Lăcătuşul bişnuită în de campanie, zi du­ TR1LA; Vînăto
o-
oricare
Ca
altă
(Muncitoresc) ;
Szabo Cărei şi eîeciriciciiele Ev a Moniea şi Marioara Mo-
rariu sînt ajutate, tehnic, de maistrul Glieorghe Zvîncă (în minică s-a lucrat din plin LA ÎN SILOZ ATUL SA: Ani tumult:
toresc); URIC/
(Uituc re din pag. 1} tuaţia este aproape identi­ sting-a imaginii). la arături, pregătirea tere­ FURAJELOR rea (Retezatul)
A doua primai
că. Din 5 — s a u 10 exca­ Foto : VIKG1L ONOIU nului sau însămînţări şi pe roşie); ORAŞT
„n-avem curent“, „n-avem vatoare solicitate, primesc ogoarele ' C.A.P. Pişchinţi, Formaţiile de mecaniza­ nierii (Patria);
ciment“ sau „n-avem ma­ cîte 2—-3 pe zi, iar în ioc Vaidei, Cigrnău şi Aurel tori au acţionat intens la în adîneuri
şini'. Să recunoaştem că o ■de şase buldozere, va în­ Vlaicu. Aportul tractorişti­ ins dozarea furajelor din GEOAG1U-BAI:
organizare mai ingenioasă tre două şi patru, rareori lor Ion "Podea, Glieorghe cultură dublă, rentaroîn- răspund (Casa
HAŢEG ; Vi
ca aici nici că se poate 1 toate apte de lucru. Dar u- Par asolad v, Leontin Mihai, du-se rezultatele îiwefiis- mincaţă (Popul
Sînteţi de aceeaşi părere ti la jele aparţin da S.u.T. Muncă şi creaţie Petru. Văduva, Nicol-ae trate la C.A.P. Geoagiu, Aşchiuţă (Cin
tovarăşe director al S.U.T. Deva. N-am aflat însă da­ Staneiu şi Nicolae Potinteu Aurel Vlaicu, Complexul in- LAN: Femei?
(Casa de cui
Deva ? Venind vorba de­ că şi aici activitatea este se regăseşte în creşterea tercooperatist Vaide» si fer­ MERTA : Penti
spre maşini şi utilaje am coordonată tot prin telex. Interesul, preocuparea acestor agregate şi se cu­ zilnică a suprafeţelor însă- ma de sfat din Aurei Vlaicu, de bancnote
mai avea şi alte nelămu­ Oricum, atît efei „care oamenilor muncii pentru noaşte cu iprecizie numă­ rninţate cu grîu. La fiecare din unităţile a- ILTA : Barba
riri. Oare cum îşi închi­ n-au“ (şantierele), cit şi nou îşi au izvorul in tripla rul orelor de funcţionare min.tite s-au conservat, nicmdaUM (Lun
puie I.J.T.L. Deva că cele cei, „care nu dau“ (S.U.T.) lor calitate de proprie­ şi, deci, cind trebuie să RECOLTA, GRABNIC numai duminică, sub formă
T—8 carosate (simple sau au un singur for tutelar — tari, producători şi ‘bene­ se facă revizia lor tehni­ ÎN HAMBARE de siloz, cîte 30—80 tone iSiOTO
:u macaralei trimise de T.C.H. Deva. Pentru aceas­ ficiari ai bunuiilor mate­ că sau să fie introduse in furaje. Pentru răspunderea
secţia a Ii-a din Petroşani ta ar fi necesar să se de­ riale şi spirituale ale so­ reparaţie. Tot in afara o- Importante forţe au fost şi conştiinciozitatea oe au
Rezultatele i
a A.U.T.L. suplinesc cere­ plaseze urgent în Valea cietăţii. Ideea de progres relor de program a fost concentrate la strângerea dovedit-o- merită laude me­ 27 septembrie
rea de 14, cîte sînt nece- Jiului conducerea T.C.H., este o rezultantă a dorin­ realizat un dispozitiv de recoltei de cartofi, sfeclă canizatorii Nicolae Săndes-
iare zilnic pe şantiere. împreună cu factori de la ţei f-ireşti a oamenilor de semnalizare automată a de zahăr sau porumb. Pe cu, Iacob Loga, Emil La- Extr. I : 43,
Mai greu sînt onorate co­ S.U.T., I.J.T.L. şi I.M.C.. să a munci mai bine azi ca întreruperilor surselor de lingă cooperatorii din Geoa­ zea. Petru Ciorogar, Vasi- Extr. a Il-a
menzile şantierelor din Lu- analizeze şi să soluţioneze ieri, de a se auiodepăşi. alimentare la bateriile de giu, care au fost mobili­ le Rob, Cornel Dragotă, Extr. a IlI-a
peni şi Vulcan, care în a- cit mai repede posibil a- Oameni pasionaţi şi pre­ 24 şi 160 V. Autori: An­ zaţi la recoltatul sfeclei de Cornel Beca, Ion Trosan şi Fond de ciş
ocupaţi de perfecţionarea tonie Indrei, tehnician, lei. Report
numite zile n-au avut nici ceastă mult discutată pro­ procesului de pioducţie, Constantin Costineanu, e- zahăr sau cartofilor — în- alţii. 42 215 lei.
o maşină, după cum ne blemă, întrucît telexurile,
de găsirea de noi moda­ lectromecanic, şi Ioan Şo-
spunea tehnicianul de oricît de multe ar fi (şi lităţi care să mărească si­ lea, mecanic. Toate aces­
transport Ion Marincaş, sînt destule), nu pot rezol-
guranţa in exploatare a tea sînt exemple care
din cadrul biroului pro­ va nevoile de prefabricate maşinilor şi instalaţiilor, pun in evidenţă oamenii iVRen
ducţie al grupului. Tot el la nivelul întregului mu­
intilneşti pretutindeni. Ast­ şi faptele lor de muncă,
arăta că şi la utilaje si­ nicipiu Petroşani. Timpul pro
fel de oameni am intllnit iniţiativa, capacitatea şi 29 septembrie
şi la districtul linii de con­ puterea de creaţie tehni­ în general in;
Investiţia de inteligenţei tact, Staţia C.F.R. Sime- că. Oamenii muncesc şi rul temporar
cădea ploi ci
ria-triaj. Ei sînt Ioan Bar- creează, nu sint doar sim­ aversă însoţii
tehnica red&ie© importul toş, tehnician, Vaier Sirb, pli executanţi ai unor sar­ cărcări electr
Alexandru lonaş, Luca Me- cini de serviciu. Aceas­ sufla modera
ficări tem por
(Urma.-e din pag. 1) ca organizaţiile de partid, drea, Dumitru lehim, Ioan ta este expresia condiţii­ şi apoi din
de sindicat şi comisia ingi­ lovăncescu, Vaier Marc, lor create de societatea ratura maxin
în cadrul aceloraşi preo­ nerilor si tehnicienilor să Remus Sicoe, electrome­ noastră socialistă împlini­ prinsă între :
iar minima
cupări se înscrie şi reali­ atragă în această acţiune canici. Ei au conceput rii personalităţii umane, grade.
zarea, prin creaţia teh­ tot mai mulţi oameni ai şi realizat o instalaţie de manifestării plenare a ca­ Lfi munte,
nică a colectivului I.C.O., a înregistrare automată care pacităţii de creaţie a ma­ bilă, cu cer
muncii, spre rezolvarea
cuvelor pentru barajele asigură reglarea regimu­ selor In toate domeniile Vor cădea av
problemelor majore ale
însoţite de d
antifoe. folosite în indus­ lui şi a timpului de func­ vieţii economice şi so­ trice. Vîntul
C.A..V, Bevâ. Sute tic tirani cooperatori sînt zilnic ja
tria minieră. unităţii, spre realizarea ţionare a compresoarelor. ciale. mimfeâ şi lucrează cu hărniteie lă rceoltărea cartofilor, a- intensificări
Creaţia tehnică are cîmp cerinţelor tot mai preten­ în acest fel se măreşte fceastă fotografie ii reprfezihtă pe tei din familiile Menii Au­ km/h din ve;
larg de afirmare la I. C. ţioase ale industriei româ­ siguranţa in exploatare a N. BADIU relia şi 'Aclam Bojan, eare se ajută reciproc, adnnind car­ de serviciu:
Orăstie. Este necesar însă neşti. tofii de pe ultima suprafaţă repartizata. ga).