Page 100 - Drumul_socialismului_1981_10

2 DRUMUL SOCIALISMULUI

9,00 Tolci
11.00 Rom
Vin
iiîarc
11.55 Maţi
12.25 Foru
gic
upă numai opt luni 10,05 Tele:
Soluţii constructive, D de cercetare (cu pa­ 0 idee de 400000 lei pe an 1.7.00 Imas
17.30
Viaţi
i 9 tru luni în devans 18,35 Dese
faţă de data stabilită pen­ 19.00 Tele,
moderne, productivităţi tru, finalizarea cercetării), talină pentru industria de loc cele mai mari pierderi tîndu-i în mod concret pe 19.25 Actu
19,45 Ora
sinteză încă nu este asigu­
la C.S. Hunedoara, mai
şi, bineînţeles, cauzele. A
cercetători. Apoi, deplina
precis la distileria de gu­ rat în întregime de indus­ fost ridicată temperatura colaborare şi conlucrare 20.30 Conc
simfi
viziu
sporite droane, au fost create toa­ tria chimică. O parte se fracţiei, s-a stabilit timpul dintre colectivele celor trei 21.30 Prac
te condiţiile pentru a se ob­
optim de cristalizare la
importă. în acesta condiţii,
compartimente : cercetare-
reşte
ţine anual o producţie su­ orice preocupare pentru temperatura mediului am­ laboratoare-distilerie. 21.30 In lt
nginerul Mihai Zaha- Preocupări consecvente şi plimentară de peste 400 000 mărirea resurselor de naf­ biant (de fapt a fost mărit Dar (iată că apare şi un seria
"ia, şeful atelierului rezultate bune pe linia a- lei, adică 85 tone de nafta­ talină contribuie la redu­ de la patru-cinci ore, ini­ dar) ceea ce s-a realizat 21.55 Mei o
ieri
de proiectare din ca­ plicării unor soluţii con­ lină. Valoarea ce se rea­ cerea .importului, la dimi- ţial, la şase ore). Trebuie pînă acum îi nemulţumeş­ 22,10 Tele.
drul Trustului de • con­ structive, moderne, de ma­ lizează este mică, dar atît te pe cei doi cercetători. Şi,
strucţii Deva, ne vorbeşte re productivitate, există şi cercetătorii Margareta Ma­ ca atare, ei nu s-au oprit
cu competenţă . despre, ac­ la şantierul 6 instalaţii. Ni zur şi Vasile SchilHng, cît aici. La Hunedoara se poa­
tivitatea de creaţie tehni- le prezintă inginerul Va- şi „gazdele“ — ing. Geor- C.S. Hunedoara te ajunge la acelaşi procent
co-şţiinţifică desfăşurată la şile Prodea, şeful şantie­ ge Marosin, şeful- secţiei, de extracţie a naftalinei BUCUR}
nivelul centralei şi al şan­ rului : maistrul principal Gheor­ din gudron, ca şi pe plan dioprogra
tierelor. — în scopul reducerii ghe Bodreanu, împreună nuarea efortului valutar al menţionat că toate acestea mondial. Luîndu-se cîteva Hadiojurn
Ne-am oprit, de data a- volumului de manoperă în cu laboranţii ing. Fejer ţării. Prin munca lor a- s-au rezolvat fără a consu­ măsuri de modernizare a presei; 8,
ceasta, ceva mai pe larg, şantiere, al creşterii pro­ Hortenzia şi Kalman Lu­ ceşti promotori ai noului ma energie în mod supli­ diilor: 9,«
9.05 Răsj;
tocmai aici au acţionat. Au
■asupra preocupărilor vi- ductivităţii muncii şi îm­ dovic — au urmărit cea intervenit asupra tehnolo­ mentar. Şi aşa se proce­ locurilor de muncă şl a rilor; 10,0
producţie
procesului
de
dează şi mai departe.
10.05 Trib
zind aplicarea unor tehno­ bunătăţirii calităţii lucră­ de a doua variantă: naf­ (centrifugile din secţie au Ansamblu
logii moderne de lucru la rilor, np străduim să reali­ talina. Ea reprezintă ma­ giei,. îmbunătăţind anumiţi Desigur, după tot ce am acum un pronunţat grad ţt.. , bh;o
şantierele 1 construcţii şi zăm un înalt grad de pre- parametri, în special în prezentat aici îşi găseşte 11.20 Ava
6 instalaţii, care au condus asamblare a instalaţiilor teria primă de bază pen­ procesul de cristalizare — locul o întrebare firească: de uzură morală şi trebuie TV.| 11,35
Buletin <1
lâ îmbunătăţirea sensibilă, sanitare, şi de încălzire în tru industria organică de centrifugare — presare, ca­ Ce factori au asigurat reu­ înlocuite cu altele care să comoara
sub toate aspectele, a ac­ atelierul şantierului nos­ sinteză. Sursa principală şi re să conducă la creşterea şita acestei cercetări ? în aibă un randament mult 12.20 Mag
tivităţii. tru. în acest fel, operaţiile în acelaşi timp foarte eco­ procentului de extracţie a primul rînd colectivul de mai mare) se poate mări ţific; 12,50
reşti; 13,1
— Ne-am adaptat din de montare a instalaţiilor nomică, din care se obţi­ naftalinei din gudron. muncă de la distileria de procentul de extracţie la 65 15,OU Club
Radiojurn
mers tehnologiile de lucru sanitare pe o scară de bloc De la cei doi cercetători gudroane, care a privit cu la şută. Primul pas a fost samblulul
la exigenţele actuale — ne de exemplu ş-au redus de ne naftalina este gudronul am aflat şi cum s-a proce­ mult interes această îmbu­ făcut! Romfină“;
şpune inginerul Mircea la două săptămîni (acum rezultat în procesul de coc­ dat. S-au determinat zone­ nătăţire de tehnologie, a- organizai 1 «
Chirilă, şeful şantierului 1, 4-5 ani), la numai 4-5 zile sificare. Necesarul de naf- le de lucru unde au avut cordînd tot concursul, aju- D. CORPADE 10,40 Cinti
Sfatul mc
în funcţie de structurile di- (astăzi). în cadrul atelie- lctin de
limbii r<
apăr şi ti
I ntreprinderea mecani-
T.O, Deva — progra
r
!-M- Q 3? tie : Noi maşini * că Orăştie se află Orele si
Clntarea
Intr-un amplu proces de Succese :
verse şi complexe de con­ Tului, oamenii noştri au extindere şi modernizare, re; 21,00
strucţie şi' de materialele conceput şi realizat o linie de îmbunătăţire continuă a 21.05 Muzi
juterii nu
folosite,' rid.icînd continuu de format şi probat radia­ asimilate în fabricaţie activităţii productive. Oa­ într-o nr:
productivitatea muncii şi toare, prin care se reduce t menii înşişi se perfecţio­ stop muz
«ccelerînd timpii de exe­ timpul de montare a aces­ nează din mers, conferind
cuţie. Astfel, ;la lucrările tora în şantier cu peste o produselor realizate para­
de elevaţii în, construcţia săptămînă, precum şi o ma­ metri tehnlco-calitativi tot
de locuinţe executăm şi u- şină semiautomată de exe­ mai ridicaţi.
tilizăm cofr.aje cu rame- cutat preansamble pentru După cum ne-a relatat
deva :
metalice şi panouri TEGO, instalaţiile de încălzire. A- telefonic Ieri dimineaţă tria); Croi
cu ajutorul cărora ' redu­ eeastă activitate se află în inginera Elena loca, şefa NEDOARA
cem la jumătate timpii de continuă perfecţionare. atelierului sculărie, aici a dragostea
execuţie. De asemenea, în atelierul de preansam­ fost asimilată o Ingenioa­ lancu Jia
dcrurgistu
pentru structuri confecţio­ ble activitatea se desfăşoa­ să pompă de noroi, avlnd seriile l-n
năm in atelierul de pre- ră la înalţi parametri de o capacitate de 250 litri mercenarii
ansamble al şantierului co- calitate şi eficienţă. Mais­ pe minut şl funcţionind la rul); PET
na — ser:
fraje metalice pe care le trul Ilie Stănilă, şeful ate­ o presiune de 50 atmo­ Duelul <7
folosim la stîlpii cu repe­ lierului, ne spune : sfere. Experimentată în fo­ t,ec pentri
tabilitate . mare şi cofraje — Ara, transferat tot mai rajele miniere din Poiana publica);
mentul <
piane universale, utilizate mult în atelier unele ope­ Ruscăi, pompa de noroi ral); VUL
raţii şi tehnologii de lu­ libelule (L
la turnarea pereţilor de re­ realizată la I. M. Orăştie vîntul (M
zistenţă. în ultima vreme cru care necesită un mare (in fotografia de sus — NEA A:
am extins mult metoda fo­ volum de manoperă în şan­ primul lot din seria zero) rul); PET
losirii pompelor de mortar tier şi deci productivităţi a dat bune rezultate, in- cuminte, j
toresc);
la tencuieli şi tot cu ase­ reduse. Ne adaptăm con­ trind deja in fabricaţie de pico — se
menea pompe ridicăm şi tinuu, repede, la noile exi­ serie. torcsc); U
genţe constructive. Aici e- bandiştii d
terasitul şl praful de pia­ xecutăm şi fasonăm com­ Un alt produs nou rea­ zaţul); Dl
tră, reducîndt în bună mă­ plet preasamblarea pentru lizat la I.M. Orăştie este de fată (S
sură volumul de manoperă instalaţiile de încălzire, e- maşina de găurit radială RABARZA
(Minerul);
şi timpii de execuţie şi ri­ xecutăm şi montăm toate — M.G.R. 25 (fotografia pionii (
dicând productivitatea .mun­ accesoriile de la instala­ de jos). Intrată in fabri­ petrolul şi
cii.- ţiile sanitare şi de venti­ caţie de serie in anul tre­ ra); CEO,
na Emma
în activitatea şantierului laţie. Oamenii sînt deplin cut, „M.G.R. 25“ are a- ră); HAŢ1
1 se folosesc şi alte teh­ conştienţi de importanţa vantajul că, fiind porta­ — seriile
nologii . de lucru moderne, datoriei lor. Ar putea fi e- bilă, poate fi deplasată cu BRAZI: C
CALAN : ;
devenite lucruri obişnuite videnţiaţi pentru pricepe­ uşurinţă acolo. unde pro­ (Casa tle
în munca oamenilor, dar rea, dăruirea şi hărnicia ducţia ii reclamă necesi­ cu nuci (
fiind foarte necesare şi lor muncitorii Lucian Si-' tatea, in întreprinderi de RIA : Om
riile I-II
mai ales eficiente. Am re­ ere, Kiss Alexa, Liviu Al­ orice profil sau pe şan­ Amatorul
tiere.
ţinut şi metoda schelelor ba, Ioan Munteanu, Ioan LARI : In
piter (Mu
Ambele maşini prezintă
' autoridicătoare pentru lu­ Cojocaru, Ioan I. Sirbu, insă importanţă, în primul
crările la faţade, folosirea Petru Murăraşu, Gheorghe rînd, prin faptul că au
'.pompelor de beton şi a in­ Aionesei, Adrian Bîrluţ, performanţe comparabile !*rc
stalaţiilor masă şpaclu la Ioan T. Sîrbu, Alexandru cu ale acelora din import,
lucrările de zugrăveli si de Pop, Constantin Vienescu, prin construcţia lor în ţa­ Rezultai«
vopsitorii în cantităţi mari, Cornel Crişan, Naghi Lu­ ră — la I.M. Orăştie — octombrie
Extr. I :
execuţia treptelor şi con- dovic, Grigore Opriţoiu, reducindu-se o parte din 30, 22.
Ioan Giurgiu.
tratreptelor în poligon şi efortul valutar al statului. Extr. a
montarea lor în şantier. DUMITRU GHEONEA 35, 7, 20.
Fond to
920 130 lei.
D e peste 20 de ani, Reactivul spumant românesc îşi afirmă calităţile importul a circa 100 tone
— S.B. I înlocuieşte anual
la Uzina de prepara­
re a minereurilor din
cadrul E.M. Deva s-a folo­ bază munca sistematică a de flotanol, economisindu-se
pe această cale 300 000 de
Timpul
sit in procesul de flotare, întregului colectiv de pre­ tan in vederea arderii lui. la toate sorturile de mine­ zarea lui, pierderile de me­ dolari, reallzind, totodată, la ziua de 21
drept reactiv spumant, flo- Reziduul era folosit ca înlo­ reu, chiar dacă consumuri­ tal In steril sint mai mici cu nivelul unităţii noastre o e- Vreme în
tanolul F, din import. Spu­ paratori, perseverenţa lor cuitor al flotanolulul F. La le sint duble, rezultatul 0,02 la sută, ceea ce în­ conomie de peste 5 milioa­ cu cerul i
Ver cădea
nem s-a folosit pentru că, pe calea noului, .dorinţa ho- seamnă o creştere a randa­ ne lei anual, plus avanta­ & sub io
de la începutul anului, co­ tărită de sporire a eficien­ mentelor de extracţie cu jele tehnologice amintite. oare vor
lectivul de aici nu-l mai ţei economice. U.P. Deva circa 2 la sută. In baza a- Datorită caracteristicilor ac­ de aversă,
foloseşte. Şi asta nu pen­ In ce constă această scr- cestor rezultate şl, la pro­ tuale ah minereului cupri­ slab la mc
ficări tem]
tru că n-ar mai fi nevoie luţie am aflat de la ingi­ punerea centralei, reziduul fer de la E.M. Deva — toi rul nord-c
de el, dimpotrivă — consu­ nerul Horia Sirbu, şeful co­ început rezultatele au fost este cert: din punct de ve­ a fost omologat ca reactiv mai sărac în substanţe mi­ tura minlr
murile de reactivi au cres­ ordonator al secţiei „Fio- necorespunzătoare, cum au dere tehnologic, reziduul spumant românesc sub de­ nerale utile — considerăm între 3 şi
cut, pe măsura creşterii taţie“. fost dealtfel şi In alte ■ uni­ este mal bun decit flota- numirea de S.B. 1, care in că menţinerea randamente­ maximă in
Frecvent
— Din iniţiativa noastră
cantităţilor de minereuri pre­ şl a citorva specialişti din tăţi care l-au încercat Îna­ no Iul F. prezent este extins aproa­ lor de extracţie la acest ceaţă dinii
lucrate —, cl pentru că\ s-a cadrul C.M. Deva, anul tre­ intea noastră. Noi am insis­ — De ce? pe la toate unităţile de pro­ nivel este o performanţă. La munl
găsit o altă soluţie, proprie, tat insă în cercetarea Iul, — Pentru că, faţă de ce­ fil din ţară. Iar această performanţă se de răcire,
cut am experimentat un re­ Marla Bodea, inginerul mult ncof
mai economicoasă. O solu­ zid — D M. 80 — rezultat l-am urmărit cum se com­ lălalt, permite utilizarea v- tehnolog al uzinei, ne-a in­ datorează in bună măsură precipitaţii
lapoviţă şi
ţie născută din experienţa de la Combinatul petrochi­ portă, am mărit sistematic nor reactivi colectori supe­ format despre avantajele e- şl reactivului românesc re­ va prezen
personalului muncitor de mic Borzeşti, pentru care dozele administrate. După riori care asigură extracţii conomice ale acestui nou şl cent omologat. pînă la 80
aici, o soluţie care are la se mai consuma şl gaz me­ şase luni de experimentare ridicate in metal. Prin utili­ preţios reactiv. UVfU BRA1CA nerd-vest.
serviciu: I
V