Page 103 - Drumul_socialismului_1981_10
P. 103
Vizita oficială in România
preşedintelui R.F. Germania,
Karî Carste
Continuarea convorbirilor
oficiale " T o v a r ă ş u l Nicolae
Ceauşescu, preşedintele Re
Preşedintele Republicii dială, de înţelegere şi res publicii Socialiste Româ
Socialiste România, Nicolae pect reciproc, relevî-nd do
Ceau.şescu, şi preşedintele rinţa ambelor părţi de a nia, şi tovarăşa Elena
Republicii Federale ' Ger extinde şi aprofunda cola Ceauşescu s-au întîlnit, joi,
mania, Karl Carstens, au borarea, pe ’ diverse pla în cadrul unui dineu, cU
Anul XXXIII, nr. 7458 VINERI, 30 OCTOMBRIE 1981 4 pagini - 30 bani avut, joi seara, o nouă nuri, dintre cele două preşedintele Republicii Fe
ţări, de a întări conlucra
rundă dc convorbiri. derale Germania, Karl
Cei doi şefi de stat au rea pe arena internaţiona Carstens, şi doamna Vero-
lă dintre Republica Socia
continuat schimbul de pă listă România şi Republica nica Carstens.
reri cu privire la o serie Federală Germania, în fo
INVESTIŢIILE | Cu planul pe 10 V de.probleme bilaterale de losul ambelor popoare, al IrstîSnîre
interes comun.
’ luni îndeplinit v
securităţii,
cauzei
păcii,
Convorbirile au avut loc cooperării in Europa şi în Joi, tovarăşa Elena
11
¡M TE8MEH, EC0H0MICE, K CAUÏATÏ i Minerii de la Lupeni în aceeaşi atmosferă cor- întreaga lume.
J şi Bărbăteni se preocupă \ Ceauşescu s-a . întîlnit cu
ţ stăruitor de mecâniza- , doamna Veronica Carstens.
t rea lucrărilor în abata- în cursul întrevederii,
Aprovizionarea tehnîco- je, introducerea unor \ Preşedintele Nicolae Ceauşescu a doamna Veronica Carstens
\ maşini şi utilaje de ma- i,
l re productivitate şi a primit pe Hans-Dietrich Genscher, a împărtăşit din impresiile
maferiala să ţină pasul cu i unor tehnologii de ex- prilejuite de vizita între
V ploatare de înalt .ran- vicecancelar şi ministru federal prinsă în Capitală şi în
i dament, îşi organizează ţară mulţumind călduros
cerinţele constructorilor! / temeinic lucrul pe for- de externe ai R.F. Germania pentru posibilitatea Oferi
) maţii şi schimburi, în- ţ
ţ registrînd lună dc lună i tă de a cunoaşte din rea
lizările artei; culturii şi
Un ritrtv susţinut de lu sări, înainte de a se aprin i rezultate deosebite în J Preşedintele Republicii procedat la un larg schimb
cru am intîlnit zilele trecu de focul. Blocurile .în curs } producţie. Pe aceste căi, ) Socialiste România, tova de vederi în legătură cu e- ştiinţei româneşti.
te pe şantierele noilor de predare au asigurate şi ) ei şi-au îndeplinit îna-1 răşul Nicolae Ceauşescu, a voluţia relaţiilor româno- A avut loc o convorbire
blocuri de locuinţe din Lu- canalizările. Aşa cum apre ( inie de termen planul / primit, joi dimineaţa, pe care a decurs într-o atmo
peni şi Bărbăteni, zonă în cia şeful acestui, şantier, ţ pe primele 10 luni ale 1 Ilans-Dietrich Genscher, vi (Continuare în pag. o 4-a) sferă de cordialitate.
care îşi desfăşoară activi Otto Corceam, constructorii i anului, extrăgînd supli- ^ cecancelar şi ministru fe
tatea constructorii Şantie trebuie să se mobilizeze în ţ mentar aproape 85 000 i deral de externe al Repu
rului nr. 3 al G.S.V.J. In vederea asigurării căilor de t tone de cărbune cocsi- J blicii Federale Germania, Astăzi, în jurul orei 11,15 posturile de radio şi
luna octombrie ei' vor să acces Ia blocurile ce se vor / ficabil. Numai minerii \ care îl însoţeşte pe pre televiziune vor transmite direct ceremonia plecării
predea beneficiarilor 15 a- preda. } de Ia Lupenl au reali-l preşedintelui Republicii Federale Germania, Karl
partamentc, ' iar în luna — Deci. şantierul 3 so i zat peste sarcinile de ! şedintele R. F. Germania, Carstens şi a doamnei Veronica Carstens, care, la
noiembrie încă 32 de apar prezintă cu realizări bune. , plan ale perioadei mai ) Karl Carstens, în vizita o- invitaţia tovarăşului Nicolae - Ceauşescu, preşedintele
tamente, care să se adauge tovarăşe Corceam. 1 mult de 60 000 tone dc ţ ficială pe care o întreprin Republicii Socialiste România, şi a tovarăşei Elena
celor 120 de apartamente — în general da, dar si ţ cărbune. de în ţara noastră, Ceauşescu, au făcut o vizi tă oficială în ţara noastră.
finalizate în intervalul ia- tuaţia putea fi şi mai bu în cursul întrevederii s-a
nuarie-septembrie. La a- nă. Aprovizionarea tehnico- I Suplimentar
ceastă dată şantierul a în materialâ ne-a creat însă ' prevederilor
deplinit planul anual la lo mari greutăţi. Ara dus lip
cuinţe. Sînt atacate şi cîte- să de bitum, plase sudate . de plan ÎN ÎNTÎMPINAREA „ZILEI RECOLTEI“
va dintre blocurile cu ter pentru diafragme, b.c.a. ) Acţionînd cu dăruire \
mene de finalizare în anul pentru zidărie si pereţi des I şi abnegaţie, personalul ţ
viitor, pentru a avea creat părţitori, diferite dimen ţ muncitor de la Centrala / Culesul porumbului încheiat — obligaţiile
front de lucru. siuni de oţel beton. iar / termoelectrică Mintia a 1
O parte din efectivele pentru lucrările de canali ' reuşit, în această uiţi- \
şantierului sînt concentrate zare — tuburi „pşemo“ de \ mă decadă a lunii, să i la fondul de stat onorate integral!
la cîteva obiective’ edilitar- 1000 şi 1200 mm. Alte ne- i scurteze cu 0 zi şi ju- >
gospodăreşti. La Bărbăteni ajunsuri." ce ne grevează ' mătale timpul progra- )' Ţăranii cooperatori din u- cultivată. între cei care porumbului şi în fermele
se construiesc două rezer activitatea sînt generate do \ mat pentru revizia teh- l nităţile agricole cooperatis ţiu încheiat primii recolta I.A.S. din Iiăşdat şi Peştişu
voare de 2000 mc fiecare, insuficienţa mijloacelor de i nică a grupului nr. G. te ale Consiliului unic agro rea porumbului sînt ţăranii Mare, unităţi unde din ce
necesare alimentării cu apă transport. I.T.A. ne pune ) Prin această reducere, ) industrial de stat şi coope cooperatori din C.A.P. Bui- le 365 ha s-a strîns recol
a -oraşului. După felul cum la dispoziţie; de multe ori, 1 energeticienii „Stelei de ţ ratist Hunedoara au reuşit, turi, Teliuc şi Mănerău. La ta de pe 315 ha. Această
decurg lucrările şi după doar • jumătate din parcul i pe Mureş" au pulsat în i printr-o bună organizare a C.A.P. Peştjşu Mare s-a acţiune va fi încheiată în
stadiile foarte avansate e- solicitat. Au fost şi multe / arterele sistemului na- 1 realizat producţia cea mai cinstea „Zilei recoltei“ şi
xistă certitudinea punerii situaţii cînd se află doar o 1 ţional, numai în perina- ^ muncii si folosirea cu ma mare de porumb la hectar. în fermele I.A.S.
lor în funcţiune în această \ da amintită, peste 5 mi- 1 ximum de randament a Prevederile planului âu Importante forţe sînt con
lună. La fel, două centrale DORIN CORPADE lioane kWh suplimentar ’ timpului de lucru, să ter fost depăşite cu 600 kg/ha. centrate în prezent la eli
termice sînt aproape -gata, Î prevederilor de plan. ţ mine culesul porumbului Iar la C.A.P. Mănerău s-a berarea terenului de co
necesitînd doar cîteva fini (Continuare In pag. o 3-a) de pe întreaga suprafaţă înregistrat o depăşire mai ceni, fertilizări şi executa
mare cu peste 300 kg/ha. rea ogoarelor de toamnă.
O mare grijă se manifes Pînă acum, din cele 1059 ha
tă şi pentru onorarea obli cultivate cu porumb în
BRIGADA DE REPORTERI ÎN ZOOTEHNIE gaţiilor faţă de fondul de C.A.P. s-au eliberat 925 ba,
stat. Pînă acum s-au livrat iar la I.A.S. 2.36 ha din
335 tone, iar în următoare 365. Totodată, asigurîn-
du-se front larg de lu
Preocupări pentru creşterea producţiei de lapte, le zile se va preda la baza cru tractoarelor, s-a reu
de recepţie şi diferenţa de
60 tone pînă la nivelul pla şit să se facă şi ogoare de
toamnă pe 556 ha, din tare
nului. Acum se dă bătălia
dar şi neglijenţe în îngrijirea şi furajarea animalelor pentru terminarea culesului 346 ha în C.A.P.
neric. Furajarea vacilor pe din zootehnie. Sînt aici
Continuînd şirul acţiunilor de îndrumare şi con grajd, în ciuda asigurări probleme la rezolvarea că ŞI-AU ACHITAT OBLIGAŢIILE
trol în zootehnia judeţului, ieri dimineaţa membri ai lor pe care le dă briga rora ar trebui să pună u- LA FONDUL CENTRALIZAT
Biroului Comitetului judeţean de partid, cadre de diera Mariană Simon. este mărul mai solid şi Direc Acţionînd cu energie sporită pentru efectuarea lu
conducere din agricultura judeţului, activişti de precară.. înainte de muls ţia agricolă judeţeană şi crărilor din campania de toamnă, un număr tot mai
partid, ziarişti s-au aflat în ferme de animale ale animalele nu primesc ni U.J.C.A.P. Una dintre ele: mare de unităţi agricole cooperatiste se preocupă cu
C.A.P. şi T.A.S. Constatările — în rîndurilc ce urmează. mic de mîncare. suprafaţa afectată culturi răspundere pentru achitarea obligaţiilor către fondul'
lor furajere se diminuează centralizat al statului. Pînă în seara zilei de 29 oc
C.A.P. Ţebea vădit în favoarea altor tombrie, un important număr de cooperative- agrico
C.A.P. Brad tei — 40—42 1 de la 10 culturi. Totuşi, vacile tre
vaci ca şi grija deosebită buie să • mănînce. (Ion le au predat la baze cantităţile de porumb stabilite,
Dacă spunem că la ba
Prezenţa ieri dimineaţă pe care o arată animalelor lanţa furajeră ferma e de Cioclei). între acestea se numără C.A.P. Hărău, Leşnic.
la programul dc grajd a soţii Sabin şi Zorită Anca. ficitară cu 350 tone de fin Zdrapţi, Lunca, Ţebea, Peşteana, SarmiZtegetusa, Bui-
unor factori cu munci de şi că nu sînt şanse de a se C.A.P. Ilia turi, Romos, Sălciva,. Lăpuşnic, Livadia.
răspundere din cadrul Co C.A.P. Mesteacăn
mitetului orăşenesc de compensa acest deficit (şan Programul de grajd a
partid şi al conducerii Contradicţie flagrantă în se -ca şanse, dar nu sînt început mai anevoios ca
C.A.P. şi C.U.A.S.C. nu era tre starea fiziologică — bani pentru cumpărare), în alte zile. „Obosiţi“ pro
numai simbolică sau „ca la destul de bună a anima credem că am spus una babil. de atîtea controale
inspecţie“. Prezenţa aceasta lelor, relativ buna curăţe din cauzele principale ale succesive. îngrijitorii au
se vede de cum păşeşti în nie a grajdurilor şi... pro producţiei slabe de lapte. cam început să se relaxeze
incinta fermei zootehnice. ducţia de lapte obţinută. De ieri dimineaţă vacilor şi să vină la program cam
Se vede în ordinea ce dom De la 130 de vaci în lac- li se dă, în afară de ceea pe la 5.30 şi chiar şi după
neşte în fermă. în siguran taţie, în ziua precedentă ce pasc în cîmp, cîte o aceea.
ţa cn care este întîmpina- se mulseseră 183 1 de lap niînă de coceni, netocaţi.
în schimb, însă. starea
tă aici iarna, în aspectul te, adică 1,4 1 pe cap de Curăţenia la grajduri lasă de îngrijire a animalelor
fizic al animalelor şi, nu vacă. Multe însă stau sub de dorit. Dealtfel şi „cu se menţine bună. mulsul .se
în ultimul rînd.\în produc semnul provizoratului la răţenia“ animalelor o con efectuează igienic, cadrele
ţia de lapte — în jurul a această fermă. Boilerul firmă. Explicaţiile stării de specialişti şi de la con
3,5 1 pe cap de vacă. Nu pentru încălzit apa e pie precare a fermei zooteh siliul popular comunal sînt
ne-ar rămîne să consem să de decor, căci spălatul nice curg gîrlă dar nu con
năm lingă toate aceste lu şi maşajul ugerelor se ving. Interlocutoarea noas prezente la program.
cruri îmbucurătoare decît face cu apă rece sau nu tră, Valeria Ianc — ingi în zilele trecute produc
că de la 30 de vaci în se mai face deloc, ca în nera şefă a C.A.P. — este, ţia de lapte a cunoscut o
lactaţie, Iosif Giurea şi Iu- cazul îngrijitoarei mulgă la această oră matinală, scădere, dar prin furaja
lia Paşca obţin zilnic toare Sînziana Igna. Lip la grajd, mult prea pre rea suplimentară ,a anima
150—160 litri de lapte, Ra- sa de grijă se vede şi din ocupată de ţinuta ei ca să lelor s-a redresat. Mecanizatorii Petru Cozmoi, Vas ile PotiiUeu şi pavai A-
fila Adam — 95—100 1 de faptul că îngrijitorii mulg ne convingă că are sufi casandrei dau zor 1a executarea arăturilor pe tarlaua „I)ea-
la 20 de vaci, Dorică Ma vacile wrai mult pe întu cient la suflet activitatea (Continuare in pag a 2-a) lu raazării“ de la C.A.P. RomoşeJ.
