Page 109 - Drumul_socialismului_1981_10
P. 109
459 ® SÎMBĂTA, 31 OCTOMBRIE 1981 Pag. 3
Pămînt străbun a
SUNE 55
în peisajul literar hu- semnificând un univers Ionel Drăgănescu, Romu-
nedorean mişcarea cena neliniştit, asaltat de pro lus Constantinescu, Victo
nogramu-
clurilor de gen se circum blematica timpului con ria Biseărean, Valeria
nicilor scrie printr-o. reala anga temporan, precum şi pre Ohircu, Cornelia Lazăr şi
jare în slujba artei ade zenţa vie şi entuziastă a Constantin Stancu — me
vărului şi trudei cuvântu scriitorului în cetate. ditaţii profunde ale- unei
lui, beneficiind de mij Astfel, cenaclul literar arte poetice cu- valenţe e- j
mână : „Panait. Istrati" — Valea dueaţion-ale evidente.
miri (I) loace şi forme variate de
ule ale (ă- expresie în abordarea noii Jiului propune cititorului, Creaţiile membrilor ce
vieţi ce se edifică pe. a- prin creaţiile lui Mircea naclului literar „Lîviu Re-
ral- ceste străvechi meleaguri. Andraş Rahela Barean, breanu“ din Orăştie ates
v
amortiza- Recentul volum, semni Ion Pascal Vlad, Nella tă un prolific efort, artis
ficativ intitulat. „Pămînt Terezia Băncilă, Constan tic — Ion Popa Stănileşti, S Consemnări
- cronica străbun“, editat de co tin Cîmpeanu, Mihai Mo- Alexandru Borza, Eugenia Personalitatea (I)
politice
mitetul de cultură şi e- Muntean®,. Edua-rd Franh, l----- --------------- ----------------------
ducatie socialistă prin Angela Ir in-a Gros.w, Sido.-
i noştri Centrul judeţean dc în O PREZENTĂ A nia Mihu, Manu-ela Car \ Scriam nu demult despre in marea. lor majori ii au şi instituţiile de cultu
lia ţ. înnoirile de ordin edilitar şi tate oameni cu con ră : Universitatea pentru
„Crahul“ drumare a creaţiei popu SPIRITUALITĂŢII men Buciuma®,. Marilena i economic, care conturează vingeri. Cu, convingerea Cluj - Napoca, Politehnica
isotl lare şi a mişcării artistice POETICE Avram, Aurelia şi Petru
: simbătă de masă, constituie o îm Baciu depăşind rutina şi ’ treptat o nouă personalita- rostului lor social, a impor pentru Timişoara, Teatrul ti
ţ ie a Oraşului. Dar proble-
plinire artistică a mem HUNEDORENE suficienţa-.. i ma- personalităţii nu se poa- tanţei datoriei împlinite-, cu neretului pentru Piatra
convingerea- căi in numele
brilor cenaclurilor litera O autentică confesiune ? te limita doar la atît. Poate ,, firmei" e incorporată o Neamţ, revista ,.Vatra“ pen
re din Valea Jiului, Ha sila, Vasile Lăsconi, Feli- lirică, reflectată în con > părea paradoxal, dar înnol- parte a propriei lor umani tru Tirgu Mureş şi exemple
ţeg, Orăştie şi Brad. cia Kalman, Dumitru Ne- ştiinţa creatorului de fru I rile in sine nu vor fi in tăţi. Cu convingerea, că una le ar putea continua, dar
ele sint la indemina oricui.
Cartea este structurată chlfor, Adrian Popa, Sil- mos este prezentă în. crea ^ stare să potenţeze p.erso- dintre coordonatele definito Personalitatea Devei e deo
pe fascicole, reprezentând vian Matei şi Ştefan Nagy ţiile poetice ale membri i nal'itatea şi prestigiul Oraşu- rii ale demnităţii:, personali camdată decisă ferm doar de
fiecare un generic : „Din îndrumaţi de scriitorul lor cenaclului- „George ţ /toi dacă nui stat însoţite de tăţii şi prestigiului uman elementele sale edilitare,
adâncuri de lumină“ — Dumitru Dem Ionaşeu — Co.şbuc“ din Brad, iar re
6,00 Ra- V primeniri corespunzătoare in este calitatea• muncii. E im arhitectonice, de statuile şi
ueţii; 7,00 cenaclul literar „Panait înţelegerea unor probleme vista de cultură cu public. t conştiinţa- civică a cetăţeni- posibil ca toate acestea să peisajul său. întreprinderile
Revista Istrati“ din Vale-a Jiului, majore de largă genero „Agora“ pledează convin
rul melo- ] lor săi. Cei ce- dau penso- nu se: răsfringă atunci asu şi instituţiile ei sint încă ti
de ■ „Memoria vetrei“ — ce zitate ; patriotismul ar gător pentru cultivarea \ nalitate Oraşului sint in pri- pra, demnităţii, personalităţii nere, in plină competiţie şi
lio 1 ,u,uu naclul literar „Sarmis" dent, implicaţiile contem sistematică a valorilor muli rindi oamenii săi. Nu şi presligiuliiiJi Oraşului'. Aşa
1
10,03 Rc- din Haţeg,. „La porţile ce porane ale prefacerilor frumosului, a înnobilării i toţi, fireşte, ci doar aceia se explică faptul, că numele consolidare a prestigiului
o; 10,40 propriu. Va ajunge vreuna
arele an tăţii“ — cenaclul literar revoluţionare în viaţa mi sufletului prin. artă. , cu un spirit civic evoluat, unui oraş precum Craiova, dintre ele emblematică pen
ii,00 Bu- din Orăştie, „Crez“ — ce nerilor. „Pămînt străbun.“ este ii in, conştiinţa: cărora• convin- să zicem', este imediat pus
,05 Atlas naclul literar „George Pc aceeaşi linie se în o carte, care prezintă ci in relaţie' eu. renumefe uzi tru întregul Oraş ? Se va
inpremie- Coşbue“ şi cunoscuta re ţ gerille prevalează asupra■ in- vorbi vreodată, bunăoară,
0 Buletin scriu şi creaţiile literare titorilor un autentic uni i tereselor. Un ginditor e'nglez nelor! Eiectroputere. Sau al despre ,,mătasea de Deva“
comoara vistă de cultură eu public ale cenaclului „S.arrais.“ vers poetic, cu evidente Sibiului, cu faima: tipografilor
n; 12,45 „Agora“ din Brad.. din Haţeg, care celebrea individualităţi creatoare, 1 spunea că un om cu convin- de acolo. Sau al Timişorli cu aceeaşi consideraţie cu
menadă ; 1 gen are o eficienţă socială care se vorbea odinioară
. 3; 15,00 Sub aspect tematic în- ză, prin versuri de înaltă abordînd necesitatea cul \ mai mare decit 99 de oa- cu excelenta reputaţie a u-
1 minut ; tilnim preocupări diverse, vibraţie patriotică, fră- tivării unui climat spiri nor fabrici, ca Decmatma, sau despre ,,sabia de Toledo“ ?.
tiri; 17,05 orientate în direcţia re mîntata istorie de pe mi tual stimulativ al cenaclu l meni animaţi doar de inte- Kandia. Cu toate că pretu Depinde exclusiv de noi, de
utindeni; I rese. Aserţiunea se poate respectul pe care-l avem
10,00 La flectării gândurilor şi as nunatele „plaiuri mioriti rilor literare hunedorene. tindeni există şi alte între
20,30 Azi, piraţiilor omului nou ; a- ce“ ale Haţegului, Stau ) confirma simplu, intr-un oraş prinderi meritorii, prestigiul faţă de propria noastră
Radiore- tît poezia cit şi proza mărturie lirica poeţilor Prof. MARCEL LAPTES ţ există un număr de între- din care se naşte apoi. per muncă, de spiritul, nostru ci
liojurnal; ţ prinderi şi instituţii. Numai
0,05—0,00 sonalitatea Oraşului este dat vic, de patriotismul nostru
nocturn. , citeva dintre ele insă vor numai de Întreprinderile de local, parte inseparabilă din
f ' contribui la formarea perso- virf calitativ, al căror renu patriotismul mare al între
S| nalităţii Oraşului, schimbin- me s-a extins atit dincolo gului neam.
de aria locală, cit şi de cea
Awatimp t durii numele: ini renume .- a- a specialiştilor. Acelaşi rol RADU CIOBANU
celea ai căror lucrători sint
oţul (Pa- Se. limpezeşte ziua in cupa autumnală,
■ta); HU- Nestăpînite arome se-nvăluie-n nuntire.
cere la
-’lacăra) ; Cu rouă strinsă-n inimi din matca: ancestrală. Â apâ-rut „Transilvania“ nr. 9/81,
icul (Si- Sfinţind corola vremii cu-a faptelor rodire.
rman —
Capcana La ceas dorit pămintul ne dăruie răsplată Din sumar se- deta stauti* Mo.teav Majriiaoa ţinută de Eugen Gnu,
nstruclo- Chiar zeul Pan horeşte cu noi la focul, vrerii. şează, cele două gruprije IPetreseu şi> Constantin Radu Clobanu, Ion Mir
Shaba- Cînd stringem din baladă săminţa-nnobilată aniversare dedicate- lui Barbu. Poezii- şi proză cea, Marcel Pop-Corniş,
(Unirea); Sub cerul mai albastru, în lutu-ntemeierii. George Enescu (omagiat publică Alexandru An- Vasile- Ch-ifor şi Andrei
ic); Cîn- de Mircea Iv.ănescu,, Cre d-riţ-oiuţ. Florenţa Albuţ lonescu. Sumarul este
îcu (Re- Pe dealuri se aşterne mantia, ruginie, te Tarcl-er,. Sen,in Con Modest Morariu şi An- întregit prin rubricile
Detaga- Vîntul aduce-n tîrguri un dor de tămîioasă, stantin, Glteorghe Zbâr cteci Meni-, Rubrica- d'e Artă, Cronica lunară şi
. • îmbălsămată toamna la ceas. de bucurie. cea). şi George. Baeo.via Mişcare literară este sus- Filatelie.
•le lu^.c Un cintec nou aprinde in suflete, în casăi comentat de- M.ireea To
ULCAN : rn,uş şi Dan. C. Mibăi-
(Lucea- ODA — desen de Credinţe noi prind aripi sub soarele-mptinirii, iescu. De un interes, ar
: Contra- Dorina Uul-Crâng Prin lunci, concertul rustic mai ne-nfioară seara, pacte este-,, de asemenea-,
id (Mun- Dar peste zări — lumină în aura trăirii — , continuarea pubj-iieăriii Prima «lepre de munci «parâ
t: Caste- Pătrunde simfonia ce-o cîntă demnă Ţara-, Filelor germane: din ma
itezatul); VASILE COJOCARU nuscrisele lui Eminescu,
de fată 1 eu- comentarii- de Con- pentru pisnieri
HAŞTIE :
i; Prun- VIAŢA LITERARĂ
ardelenii HUNEDOREANA Avanpremieră la Teatrul de stat „Halea Jiului“ Consiliul! judeţean al Or 1111*111
IU-BAI : ganizaţiei pionierilor- Hu
t (Casa • isiie.e trecute a avut nedoara a editat, la Tipo
3 : Arti- loc la Petroşani o instruc „Arca bunei speranţe' grafia- Deva, culegerea de p ' P-
tivă întâlnire a membrilor
I-II (Da- cenaclului literar „Panait oîntece de muzică uşoară imÊÊÊÈmêiÊm „
WÊÊÊÈËÊÊÊÈâ.
căutarea Istrati“ din valea Jiului cu pentru pionieri „Salut vo
N : Fata elevi de la şcolile generale ios, partidului părinte“, de
nr. 6 şi 7 — membri ai
cultură); cercurilor literare. Acelaşi de I. IX Sîrfey Ştei'an Ruduţ. Prima cule
fiara — cenaclu a organizat un gere de acest fel- din ju
I); ILIA: schimb de experienţă cu După unsprezece ani de destinului eosraie,, Ara îl xistă — dezlănţuie violen deţ este inedită: ea formu
riile I-II cenaclul literar „Flori de la prima punere în scenă alege pe: acesta din urmă', ţa oarbă a lui S'em şi Ham. lă de- realizare, muzica a-
mină“ — al întreprinderii
miniere Uricani. Cu acest la Teatrul tineretului din deoarece numai cel ce cu Cei doi găsesc că unica so p.arţlnînd compozitorului
prilej au citit din creaţiile Piatra Neamţ, drama „Ar tează să-şi propulseze spi luţie a acaparării actului hunedo.ream Ştefan Răduţ
lor Augustin Ţanca, Ion ritul către deschiderile ne de proprietate este fratri
Ţigantele, Nicolae. Gabără, ca bunei speranţe" figu iar versurile;, alături de
Mircea Andraş şi Ştefan rează acum în repertoriul limitate ale cunoaşterii, cidul, fapt care îi dezavan poeţi consacraţi, unor- crea
Nagy. o în „Braşovul li stagiunii de. toamnă a tea poate fecunda solul spe tajează şi mai mult în oclîii' tori copii.
teral“ nr. 2 semnalăm a- trului petroşănean. Autorul ranţei. Opţiunea Arei în- Arei.. Alegerea, Arei;, înliăip.- liiUUi-ŢT irnlr mm
pariţia unui grupaj din 1.32,. Sîrbvţ se întoarce, aşa-- cifrează. un mesaj tulbură Sub fiecare fiijă ai cărţii g§|f
creaţiile membrilor cenaclu tuităi sub. semnul iubirii,, se- ascunde 0 , rază de lumi
lui literar „Sarmis“ din Ha dar, prin intermediul uneia- tor : nepoţii lui Noe tre se dovedeşte a fii j;ustă : nă şi un, erîmp.eî de suflet,
ţeg-, cn o amplă prezentare dintre cele mai interesante buie să perpetueze în acest responsabilitatea destinului- căci... „Cîntecele noastre-s cu p .. u ue ia şcolile
a scriitorului Iv Martinovici.
S.îat. prezenţi Ionel Amă- piese ale sale, Ia el acasă. colţ d'e univers (Pămintul) omeniri-! încă-puse pe mâini păsări avî-nta-te/Ttsate- sîint generale nr. 5 Petroşani,
riuţei,. Romulus Constanti Adept al teatrului de patima, cunoaşterii, trans- bune-, fiindcă stupina- spa voioase-, limpezi şi curate/ nr., 6 Petrila, Aninoasa, nr.
1 298 053 nescu, Valeria Cliircu, Io idei, dramaturgul porneşte miţînd-o în conştiinţa ur ţiului găzduitar de viaţă ai Toate- ard! subi steaua- ce-au 3i Lupeni, nr. 4> Deva.
nel Drăgănescu şi Constan de la o metaforă mitologi maşilor. eliminat, teoretic-,, viciul, visat strămoşii/Libere se- Culegerea este un foarte
tin Stanciu. De. asemenea, că, elaborând un dialog pa
revista mai publică sub Procedeul dramaturgie al nădăjduind im geneza mae-ii nalţă, sub drapele roşiii“. util instrument d'e lucru
prezentarea criticului Du sionant. despre responsabi claustrării unui grup de specii uman-e mal demne-, („Haideţi- pionieri-,. por pentru profesorii de muzică
mitru Velea un ciclu de litatea umană în lume. A- personaje într-un spaţiu Li niţi...“),. 50i de cînteee —5.0- şi un sprijin, in îmbogăţi
poezii intitulat „Verdict şi ra, personajul principal fe mai bune. Fiindcă Ara, de- pagini din cartea- de aur rea repertoriului formaţiilor
achitare“ al poetului Ion minin al dramei,, apare pe mitat prilejuieşte urmări aidoma, tuturor mamelor-,,
Pascal Viad. $ Ediţia din rea unor reacţii, observa,- a. pion-ierieii şi tot. atâtea artistice ale pionierilor şi
pentru luna octombrie a revistei arca simbolică pentru a a- crede în faptu-l' că urmaşii imnuri închinate „partidu şcolarilor.. Cartografia a
:
Vremea vorbite „Amfiteatrul arte lege între trei soluţii — ţi a surprinzând manifestăm ei vor fii buni, frumoşii şî
•umoasă, lor“ din Deva —. condusă rile caracterelor în trei si inteligenţi, demni- de- rolul! lui părinte“, conducătorului fost realizată cui multă a-
iai noros trei drumuri diferite nu tuaţii caracteristice. Intîl- său iubit,, tinereţii fericite curateţe de. prof. Vasile
a inter- de. scriitorul Radu Clobanu numai ca sens, ei şi ca va ce li' s-a încredinţat î-m uni şi cutezătoare, oraşului na Moiodeţ. Coperta, discretă
vor că- — a fost o ediţie. Î11 care nirea celor trei fii ai lui vers. 1
întul va relaţia ştiinţă-umanism a loare, fiecare vizînd ua a- Noe cu Ara îi delimitează tal ,. mamei, etc., lată ce con şi de bun gust, aparţine
i vest. fost argumentată cu probi numit. fel al perpetuării Drama lui I.D. Sîrbu este ţine această selecţie de- cîn.- pictorului Ion Cârjpi iar
îă va fi tate profesională de invi pe Sem, Ham şi Iaie.t du-pă în lucru, sute bagheta regi tece antrenante şi ritmice, tehnoredactor este ion Dră-
0 grade, tatul do onoare, prof. imiv, vieţii pe arcă. Intre forţa criteriul capacităţii d-e a zorală a-, lui Bogdan, Hlmui., care te-ndeamnă la vis, dar gus..
tre 12 şi dr. Nestor Lupei şi prof. brută, care poate domina Realizările- de p&ăi acum „Şalut voios., partidului
izolat Victor Isac. Lansările de recepţiona sensibilitatea. şi la joc şi care au- deve
scădea carte — „Punctul de topi cu biciul un eolţ de uni Rezultatul primei selecţii',, a ale tînăi-ului r egizor- — car nit nadei' şlagăre pentru co părinte“, culegerea eu me
1 se va re“ de Marin Negoiţă şi cu vers, între raţiunea glacia re vine din sfera criticii pii-,, deţinând un număr «te- lodii cîntate pe scenă şi în
3ă. legerea de muzică uşoară lă, care poate supune ri celei afective; îl- promo drăgite de. publicul, foarte
oiembrie pentru şcolari „Salut voios, vează pe Iafet. Dorinţa de de teatru cu solide cunoş 15 premii 1 pe ţară la. Fes
'J inchi- partidului părinte“ a lui gorilor sistemului un petec posesiune a miraculosului, tinţe teoretice — garantea tivalul naţional „Cântarea tânăr căruia îi sint destina-
:rit. Vor Ştefan Rădut (ilustrată cu al cosmosului,, şi între o- ză eă „Arca bunei speran României"'. Iată rodul: co te* va fi salutată cu multă
un minispectacol al Şcolii sul de pergament — care bucurie de pionierii şcolilor
! în ge- generale nr. 4 Deva) — au mul oscilant între credinţă poate fi fetişul credinţei ţe“ va fi şi la Petroşani un laborării de un deceniu a
cer va- prilejuit momentele de li şi necredinţă, dar capabil eveniment cultural. cotm-poziitervvţwl-poet Ştefan foura-ecl o
’de ser- rism în amfiteatrul arte necesare, chiar dacă obiec Ră.duţ. ÎF-.h'S'iostlix ' me-
•ncenco). lor. să creadă că arca nu plu AL. COVACI «Hi-abil de vârsta copilăriei,. ViOtilCA ROMAN
teşte solitară pe valurile tul real al acestuia- nu e-
