Page 11 - Drumul_socialismului_1981_10
P. 11
DEPĂŞIRI
LA PRINCIPALII
INDICATORI
ECONOMICI
Oamenii muncii de ^
\ Ia I.P.I.C.C.F. Deva în- ţ
t registrează rezultate no- (
labile în activitate. 1
\ Prin organizarea rigu- ^
(| roasă a muncii în fie- ţ
( care sector, printr-o i
/ mobilizare exemplară în i
I vederea realizării rit- ţ
^ mice a sarcinilor de ^
plan, ci au reuşit să in- i
*- * * y *------- i J
1 din acest an cu însem- \
) nate depăşiri Ia princi- i
1 , — 1
n M
i-------------î
l palii indicatori econo- 1
/ mici. Astfel, planul pro- |
Ieri a avut loc adunarea realizărilor de la o lună la fluxului de transport şi e- 1 ducţiei globale indus- \
generală a oamenilor mun alta. Chiar şi în primul se v-acuarea cărbunelui la I.I.L. Deva, secţia mobilă Brad. Viorica Nistor este lim ^ triale a fost îndeplinit (
cii de la I.M. Vulcan, eve mestru, care a fost încheiat suprafaţă, aceasta şi da piar rectificator, execută repere de mobilă pentru export.
niment de o importanţă cu un plus de peste 1400 torită Slabei aprovizionări I în proporţie de 110 la î
deosebită pentru dezbate tone de cărbune la pro cu materiale şi vagonete a ? sută, cel al producţiei 1
rea sarcinilor şi indicatori ducţia fizică, s-a-u înregis multor locuri de muncă. Sorna se apropie » marfă în proCent de ţ
lor de plan pe anul 1982, trat oscilaţii destul de mari Din dezbateri a reieşit că 1 103,4 la sulă, iar indi- i
pentru a stabili cele mai — între plus 7 700 tone (In nu toate colectivele sectoa I catorul producţie netă f
potrivite măsuri în vede luna februarie) şi minus relor au muncit uniform \ a fost ilepăşit cu aproa- i
rea realizării integrale a 7 400 (în luna aprilie). Tri în vederea realizării pro |j pe 9 la sulă. Beneficiile ţ
producţiei de cărbune încă mestrul trei’ al anului a ductivităţii muncii şi, ca / realizate suplimentar i
din primele zile ale- anu marcat o scădere vizibilă urmare, n-a fost îndeplinit I se ridică la 5,1 milioa- /
lui care urmează. a realizărilor, în toate ce- planul la producţia de I ne lei. O contribuţie im- •
La adunarea generală cărbune, mari neajunsuri ţ portantă în ob(inerca ţ
au participat membri ai manifestîndu-se în organi / acestor rezultate şi-au |
organelor judeţene, muni ADUNÁRI zarea muncii la unele bri
cipale şi orăşeneşti de GENERALE ALE găzi şi sectoare, în întă o Acolo unde se pregă Facem un mic calcul, o / adus-o lucrătorii din i
) secţia mecano-energeli- J
partid şi de stat, ai orga rirea ordinii şi disciplinei teşte zilnic masa pentru medie a procentelor reali |j că, de la cariera /am ţ
nizaţiilor de masă şi ob OAMENILOR MUNCII tehnologice şi de muncă, 600 de muncitori. în curtea zate la zi, pe sortimente :
şteşti, reprezentanţi ai u- însă şi datorită slabei pre cantinei întreprinderii „Vic 48 la sută s-a realizat din 1 şi cei dc Ia atelierul dc ţ
nor ministere, cadre din ocupări pentru introduce toria“ din Că lan — obiş ceea ce s-a prevăzut. | mase plastice. ^
conducerea Combinatului le trei luni — iulie, au rea masivă a mecanizării nuita forfotă specifică zi Constatăm că ardeiul
minier Valea Jiului. gust şi septembrie — în- şi a tehnicii noi, precum lelor toamnei. Se conser gras, gogonelele, varza, t CĂRBUNE. EXTRAS ţ
Adunarea generală a registrîndu-se mari minu şi pentru perfecţionarea vă şi depozitează pentru usturoiul, ardeiul iute s-au ^ SUPLIMENTAR ^
dezbătut în spirit critic şi suri la producţia de căr unor tehnologii şi metode iarnă în magazii şi pivni conservat, iar cartofii, ră-
autocritic activitatea des bune. de lucru. ţe legume şi zarzavaturi. dăcinoasele şi ceapa s-au ( Minerii de Ia Ţobea \
făşurată de la începutul în cuvîntul lor, partici Trăgîndu-se învăţămin Muncitoarele Victoria Traş- sortat şi însilozat în con (j depun eforturi susţinu ^
acestui an, primul din cin panţii la dezbateri — C. tele necesare din greutăţi că, Viola Stăncioi, Magda- diţii bune, că există inte i te pentru a extrage l
cinalul calităţii şi eficien Mareş, Szabo Balazs, C. Po- le întâmpinate în lunile lena Farkaş, Letiţia Po res de a fi folosite în hra ’ cantităţi sporite de căr /
ţei. După nouă luni din a- pescu, Ioan Paşca, Ilie Chi- precedente, participanţii la pa, Aneta Vasilescu cură na animalelor din gospo ţ bune, cu cheltuieli ina l
cest an, situaţia îndeplini ron, Ştefan Doicsar, Ioan dezbateri au făcut nume ţau foile veştede de pe că- dăria anexă orice resturi ^ leriale tot mai reduse \
rii indicatorilor de plan Tirea, Georgel Cheleş, A. roase propuneri privind păţînile de varză, le aşe căzute la sortări. i în luna septembrie, co I
este nesatisfăcătoare, pro Buşcan, A. Trestian, Ioan îmbunătăţirea activităţii zau apoi- în butoaie pen — în condiţiile că mai ’ lectivul de mineri a -
centul de realizare fiind Dumitraş, Gheorghe Da- pentru anul viitor. Un as tru a se mura. Responsabi trebuie să vă aprovizionaţi i reuşit să extragă peste
doar de 96,7 la sută. Din videscu — au adus în pect subliniat cu tărie a lul, Adrian Surd, şi con cu 20 tone cartofi, 5 tone
cele şapte sectoare de pro discuţie numeroasele cau fost cel al întronării unei tabila Fazekaş -Terezia fă fasole uscată, 15 tone de ^ sarcinile de plan 50 to-
ducţie, unul singur (sec ze care au împiedicat ordini şi discipline ferme, ceau evidenţa stocurilor varză, 5 tone rădăcinoase, ^ ne dc cărbune şi să e
torul I) şi-a depăşit sarci obţinerea unor rezulta care să asigure cadrul ne- de alimente din magazie. 200 kg usturoi, o tonă ar- conomisească alte im
nile de plan, celelalte în- te superioare, referin- Ne aruncăm privirea pe 1 portante cantităţi de
registrînd mari rămîneri du-se îndeosebi la nereali- C. IOVĂNESCU lista întocmită cu necesa E. SiNA 1 lemn de mină, cheres- .
în urmă. Aceasta a avut la zarea productivităţii mun rul cantităţilor de legume, ţ tea şi energie electrică ţ
bază, după cum a reieşit cii în abataje, funcţiona zarzavaturi şi fructe pen
din dezbateri, inconstanţa rea necorespunzătoare a (Continuare in pag. a 2-a) tru sezonul toamnă-iarnă. (Continuare în pag. a 2-a)
Zile hotărîtoare pentru urgentarea strîngeri Reporter în schimburile 15, \\\
PAGINA A lll-A
recoltei şi însămMării griului! Realizarea planului—un
Ritmuri
Fără a minimaliza efor le de lucru pentru cam recoltei de porumb şi eli examen greu de trecut?
hunedorene turile care s-au depus şi pania agricolă de toamnă. berarea terenului. Pînă la
se depun în unităţile agri Deşi timpul este mult finalizarea recoltării au în sălile de apel ale de a lucra a devenit... tra
cole din raza Consiliului înaintat, la C.A.P. Bretea mai rămas 5 hectare. E- minei centrale de la E.M. diţional. Numai în aceas
unic agroindustrial Călan Română, Vîlo.ele, Strei, xemplul acestei „unităţi Ghelari, luni, 28 septem tă lună Dumitru Florei are
la stringerea recoltei si la Ruşi, Batiz şi în alte uni trebuie urmat de către brie, ora 15, n-au răspuns trei absenţe nemotivate.
însămînţarea griului, tre tăţi a mai rămas de strîris toate unităţile agricole din prezent Gheorghe lovu, de Recordul nu îl deţine însă
buie remarcat faptul că recolta de cartofi de pe în consiliul unic, asigurînd la orizontul XIII, mecani el, ci Gheorghe Grigore^,
s-au acumulat o serie de semnate suprafeţe — la astfel front de lucru co cul Cornel Bile, Peter Şte care, în ultimele _ dou?
restanţe la aceste acţiuni unele chiar cîte 20—25 hec respunzător pentru însă- fan (abatajul 803), Dumi săptămini, a ajuns la cine'
I H VERNISAJ. Astăzi, la | hotărîtoare pentru soarta tare — cu toate că majo mînţări. tru Florei (901), Cllieorghe absenţe nemotivato. Pro
' orele 18, la Galeriile ele ar- , recoltei prezente şi a celei ritatea suprafeţelor ur Stadiul în care se află
' tă ale Fondului plastic din > Âgavriloaiei (901), Dumitru ducţie • pierdută. Cam 10
1 Deva va avea loc vernisa- | viitoare. Niii pe departe mează să fie însămânţate însămînţarea griului este Pavel (901 A), Adrian Du tone pe post. Despre o
' jul expoziţiei de pictură a ,, rămânerile în urmă mu se cu grîu. Era posibil ca lu cu totul nesatisfăcător, atitudine hotărîtă. munci
2 artistei Cristina Gloria O- h pot justifica pe seama pre crarea respectivă să fie în în unele cooperative agri da, de la orizontul XV.
] prişa. sg ÎN CONSTRUCŢIE J cheiată la C.A.P. Bretea Şapte nemotivaţi. Posturi torească, împotriva lor
1 — SĂLI PENTRU JOCURI . cipitaţiilor care au căzut, cole lucrarea respectivă descoperite. Locuri de nici nu poate fi încă vor
J DISTRACTIVE. Alături de | ritmurile nesatisfăcătoare Română, dar preşedintele realizîndu-se pe cîte 15—25 ba. Se vede din... respon
I clădirea noii popicării din | datorîndu-se folosirii cu unităţii, Gh. Gu.şe, şi in de hectare, ceea ce înseam muncă unde s-a lucrat cu
’ Uricani se află în construc- » randament scăzut a forţe ginerul şef, Ioan Negrea, improvizaţii. sabilitatea cu care conti
* ţie două încăperi care vor fi nă că la semănat s-a Ri- ...Maistrul Constantin nuă să persevereze în ab
Îfi destinate jocurilor dis- fi lor şi mijloacelor mecani nu au acţionat în deplină senţe.
tractive ale casei de cultu- . zate, precum şi neurmări- înţelegere cu formaţia de N. TIRCOB Bratu, de la puţul 3, a
ră a sindicatelor. Uucrarea, fi rii realizării în termenele mecanizare. Este lăudabilă ajuns în schimbul acesta... Şi ca un făcut, de par
Jîncredinţată echipei de zi- fi mobilizarea cooperatorilor mecanic de locomotivă, cu că nu erau destule nea
„ dări condusă de Tokeş An- •. stabilite a tuturor acţiuni junsurile semnalate pînă
, drei, a avansat mult in * lor cuprinse în programe din Gînţaga la stringerea (Continuare in pag. o 2-a) toate că altele erau atribu
9 ultimele zile, promiţând ca, fi Ci ţiile lui. L-a „ajutat“ Cor acum, la alte abataje au
’ in această toamnă, să fie ' apărut tot felul de justifi
, încheiate partea de zidărie | nel Bile să nu şi. le înde cări în legătură cu ritmul
9 şi acoperişul. S3 UN NOU fi plinească.
2 LOT DE ANIMALE DE fi mai scăzut de lucru. Ana-
PRASILĂ. Ferma zootelmi- 9 ...în abatajul 718 minerii lizîndu-le cu Nicolae Drîs-
Scă a C.A.P. Bobîlna a li- fi au pierdut un atac şi 20 de
H ~vrat de curînd, Compîexu- » vagon.eţi cu aproximativ taru, şef secţie schimb, am
lui de vaci cu lapte de la î 50 de tone de minereu. ajuns la concluzia că mul
Î Chimindia, un lot de 60 ju- fi te dintre ele sînt nejusti
, ninci gestante, pentru care * Maşina de încărcat de la
a încasat aproape fino 000 | abatajul lor era defectă ficate.
Ilei. El SPECTACOL LA LO- fi Minerul Marin Ficuţ
,, CUL DE MUNCA. Formaţia » (chiar dacă în schimbul
de muzică populară a Clu- fi precedent au tot reparat-o conduce schimbul de la a-
Ibului sindicatelor din Si- fi lăcătuşii). în acest schimb batajul 805. Deocamdată
, aieria a susţinut — în faţa ' are un plus de producţie
muncitorilor fruntaşi de la I n-a mai lucrat nimeni nici
) staţia C.F.U.-Ţriaj — un fi cu ea, nici la ea. Lăcătuşul de 262 tone minereu (de
, reuşit spectacol. Publicul ' la începutul lunii). Un a-
g l-a răsplătit cu aplauze mc- | Gheorghe lovu, de care bataj care merge bine. în
8 ritate- era atîba nevoie, lipsea. acel moment însă minerul
...Semne de întrebare a~
supra producţiei din aba DORIN CORPADE
O contribuţie meritorie la stringerea resurselor furajere, respectiv a guliilor, de pe te tajul 901. Doi oameni lip
renul fermei de stat din Călan şi-au adus-o, cum reiese şi clin fotografia de faţă, ele să. După cum afirma mais
vii de la liceul industrial din localitate. Foto : VIRGIL ONOIU
* 9 trul Vasile Carp, acest fel (Continuare în pag. a 2-a)
