Page 110 - Drumul_socialismului_1981_10
P. 110
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7459 • SÎMBÀTÀ, 31 OCTOMBRIE 1981
Şedinţa Biroului Executiv al Consiliului Naţional BUMB
al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste
N TE
u ţ - Intervenţii româneşti
(Urinare din pag. 1) ră şi demnă, la făurirea cooperatiste, uniunile pro populare de pretutindeni
unui viitor mai bun. fesionale şi de creaţie, cul în măreaţa luptă de apăra în dezbaterile Comitetului pentru
gului nostru popor —, or în cadrul şedinţei, au tele, toate organizaţiile re a păcii. Prin acţiuni ale
ganizaţiilor similare din luat cuvîntul patriarhul componente ale F.D.U.S. — organizaţiilor componente probleme juridice
alte ţări în vederea întări Justin Moisescu, Tudor Io- răspunzînd cu entuziasm şi ale F.D.U.S. se vor face
rii solidarităţii şi unităţii nescu, preşedintele Comi deplină aprobare nobilei larg cunoscute politica con NAŢIUNILE UNITE 30 activităţii Comitetului spe
de acţiune a popoarelor tetului naţional pentru a- iniţiative a tovarăşului structivă de pace şi cola (Agerpres). — Corespon cial, vizînd, pe de o parte,
pentru determinarea guver părarea păcii , Pantelimon Nieolae Ceauşescu — vor borare a României socia denţă de la Romulus Că- transformarea sa într-un
nelor, a organizaţiilor In Găvan esc u. prim-secretar desfăşura ample acţiuni de liste, propunerile şi iniţia plescu: în Comitetul pen organism permanent, iar
ternaţionale dc a acţiona ai C.C. al U.T.C., ministrul masă în întreaga ţară, prin tivele statului nostru, ale tru probleme juridice al pe de altă parte preciza
fără întîrziere pentru tre pentru problemele tinere care toţi oamenii muncii preşedintelui ţării, tovară Adunării Generale a Na rea mandatului său care
cerea Ia măsuri complete, tul ui, Ion Irimescu, pre — fără deosebire de naţio şul Nieolae Ceauşescu, vo ţiunilor Unite se exami să constea în prezentarea
eficace de oprire a cursei şedintele Uniunii Artiştilor nalitate — Îşi vor demon inţa nezdruncinată a po nează, în prezent, raportul de concluzii şi recomandări
înarmărilor, pentru o pace Plastici, Emil Drăgănescu, stra voinţa fermă do a porului nostru de prietenie, Comitetului special pentru concrete Adunării Genera
trainică în întreaga lume. preşedintele Consiliului Na lupta împotriva înarmări colaborare şi înţelegere cu Carta O.N.U. şi creşterea le pe măsura analizării a
Dind .o înaltă apreciere ţional pentru Educaţie Fi lor, a pericolelor de răz toate popoarele lumii. rolului organizaţiei, orga diferite propuneri din par
politicii do pare, colabora zică şi Sport, ministrul tu boi, pentru trecerea cit nism constituit, după cum tea statelor membre.
re şi înţelegere între po rismului .şi sportului, Ta- în unanimitate, partici se ştie, în 1975, în urma
poare, promovată cu con mara Dobrin, preşedinte mai rapidă la măsuri con panţii au hotărît să adre unei iniţiative a României,
secvenţă de România so executiv al Consiliului Na crete de dezarmare, dimi seze un Apel către toate împreună cu alte ţări. Tot în Comitetul pentru
cialistă, de preş -dintele ţă ţional al F.D.U.S., Radu nuarea cheltuielilor milita organizaţiile componente Luînd cuvîntul în dezba probleme juridice al Adu
rii noastre, participanţii la Beiigan, vicepreşedintele re, a efectivelor armate, ale F.D.U.S,, către toţi oa terile din Comitetul pentru nării Generale se dezbate
Şedinţa Biroului Executiv Asociaţiei oamenilor de pentru făurirea unei lumi menii muncii, fără deose probleme juridice pe mar un punct special, intitulat
al Consiliului Naţional al artă din instituţiile tea fără arme şi fără războaie. bire de naţionalitate, către ginea raportului amintit, „Drepturile omului şi pro
F.D.U.S. au aprobat in u- trale şi muzicale, Pavel în acest cadru, vorbitorii întregul. nostru popor, şi, reprezentantul ţării noas gresul ştiinţei şi tehnicii“.
nanimitate, ca o nouă şi Bochian, preşedintele Cul au subliniat importanţa totodată, tuturor organiza tre, Traian Chebeleu, a Luînd cuvîntul în aceas
strălucită iniţiativă de pa tului Penticostal, dr. Ma deosebită a indicaţiilor to ţiilor democratice din Eu subliniat importanţa care tă problemă, reprezentan
ce a tovarăşului Nieolae rin Voiculescu, preşedinte varăşului Nieolae Ceauşescu ropa, America şl din alte revine activităţii Comite tul român, loan Voicu, a
Ceauşescu, propunerea de le Uniunii societăţilor ele de a întări relaţiile dintre zone ale lumii de a ac tului special pentru Carta subliniat că punerea cuce
a se organiza în ţara noas ştiinţe medicale, şi Maria organizaţiile şi organisme ţiona împreună, acum, pî~ O.N.U. şi creşterea rolu ririlor ştiinţei şi tehrî. / /
tră o amplă campanie de na Beliş, vicepreşedinte al le din ţara noastră, com- nă nu este prea tîrziu, lui organizaţiei în condi în slujba promovării şi o-
manifestări ale maselor C.C. al O.D.U.S. ' ponete ale F.D.U.S., cu or pentru a salva civilizaţia, ţiile climatului internaţio crotirii drepturilor omului
largi populare puse în sluj Vorbitorii au arătat că ganizaţiile similare de pe viaţa generaţiilor viitoare, nal actual, caracterizat este puternic afectată de
ba apărării celui .mai sacru organizaţiile pe care le re continentul european şi din pentru g’arantarea dezvol printr-o serioasă încorda faptul că uriaşe resurse
drept al omului — dreptul prezintă — sindicatele, ti întreaga lume, pentru uni tării libere şi independente re, prin ascuţirea contra materiale şi de creaţie, un
la viaţă, la existenţă libe neretul, femeile, uniunile rea eforturilor maselor a fiecărei naţiuni. dicţiilor dintre state şi imens potenţial de cerce
grupuri de state şi cursa tare ştiinţifică sînt absor
tot mai vertiginoasă a înar bite de cursa înarmărilor,
mărilor pe lundalul celei de competiţia pentru pro
încheierea vizitei oficiale in România a mai puternice crize econo ducerea unor arme cu e-
fecte tot mai nimicitoare,
mice din perioada postbe
lică. care prezintă un uriaş pe
După ce a arătat că pro
preşedintelui RJ.Germania, gresele realizate în activi ricol pentru civilizaţia lu
mii, pentru însăşi speţa Li
tatea Comitetului special ni ană.
nu sînt încă pe măsura Vorbitorul s-a referit, la
Încheierea convorbirilor (Urmare din pag. 1) pitalitatea de care s-a state, vorbitorul a subliniat apelul adresat de partici
aşteptărilor a numeroase
bucurat în ţara noastră, şi
panţii la simpozionul" in
oficiale german va da un nou im a urat tovarăşului Nieolae necesitatea unei abordări ternaţional „Oamenii de
puls dezvoltării relaţiilor
Ceauşescu mult succes în
curajoase şi responsabile
dintre cele două ţări, pro activitatea sa, sănătate şi îl sarcinilor ce incumbă a- ştiinţă şi pacea“, de la
Bucureşti, pentru ca ştiin
(Urmare din pag. 1) Preşedintele Karl Cars movării procesului de des fericire. La rîndul său, to cestui organism, astfel In ţa*'să devină cu adevărat
tens a invitat pe preşedin tindere şi colaborare în varăşul Nieolae Ceauşescu cit, prin activitatea si re o armă a vieţii, astfel incit
tele Republicii Socialis Europa şi în întreaga lume. a urat oaspetelui multă să comandările sale, să vină toate popoarele să-şi poa
porul român în dezvoltarea te R o m â n i a, Nieolae P r e ş e d i n t e l e Nieolae nătate şi fericire. in întîmpinarea acestor
economică, frumuseţile pei Ceauşescu, să facă o vizită Ceauşescu şi preşedintele La ora 11,45, aeronava aşteptări. tă spori contribuţia la pa
sajului românesc, valorile oficială, împreună cu tova Karl Carstens au răspuns cu care călătoreşte şeful în acest sens, au fost trimoniul cunoaşterii uni
artei moderne din ţara răşa Elena Ceauşescu, în cu simpatie manifestărilor statului vest-german a de prezentate o serie de su versale, iar pacea, securita
noastră. Republica Federală Germa mulţimii. colat. gestii de îmbunătăţire a tea şi colaborarea să trium
fe pe planeta noastră.
P r e ş e d i n ţ i i Nieolae nia. Ea scara avionului, pre
Ceauşescu şi Karl Carstens Mulţumind pentru invita şedintele Nieolae Ceauşescu MADRID. Cuvîntul reprezentantului
au stabilit să continue dia ţie, preşedintele Nieolae şi preşedintele Karl Cars Preşed i ntele ves l-german
logul româno-vest-german Ceauşescu a adresat pre tens şi-au luat un călduros Karl Carstens a vizitat, în
la nivel înalt, reliefînd im şedintelui Karl Carstens, rămas bun. Cei doi şefi de cursul dimineţii de vineri, României la reuniunea C.S.C.E.
portanţa lui pentru ampli precum şi guvernului vest- stat şi-au strîns mîinile eu Casa de cultură a Republi
ficarea şi aprofundarea re german urări de succes în prietenie. Preşedintele R.F. cii Federale Germania din MADRID 30, — Trimisul te. pină acum trebuie con
laţiilor dintre cele două activitate, iar poporului Germania a exprimat din Capitală, unde i-au fost Agerpres, Constantin Ţin tinuate, noi subliniem ne
ţări, pentru cauza genera din Republica Federală nou vii mulţumiri pentru prezentate activităţile di tea, transmite: în şedinţa cesitatea căutării cu per
lă a păcii, înţelegerii şi Germania cele mai bune invitaţia de a vizita Româ verse pe care le desfăşoa plenară de vineri a reuniu sistenţă de soluţii la toate
colaborării între naţiuni. sentimente prieteneşti. nia, pentru primirea şi os- ră acest aşezăm int. nii general europene a luat problemele aflate încă în
cuvîntul şefii] delegaţiei discuţie, oricît de dificile
române, ambasadorul Ion ar fi acestea.
Dateu, care a prezentat pe O altă problemă impor
larg punctele de vedere ale tantă pe care reuniunea
— Tovarăşă profesoară rea ei în gimnastică ar este chemată să o soluţio
Atanasia Albu, la primul Gimnasfele române în fafa recomanda-o printre cele României, ale preşedintelui neze o reprezintă asigura
contact prin intermediul mai bune reprezentante Nieolae Ceauşescu în le rea continuităţii procesului
presei locale cu publicul unor noi confruntări ale lotului nostru. gătură cu stadiul actual al
lucrărilor reuniunii de la ' multilateral de edificare a
hunedorean v-am ruga să — Ce program de pre securităţii şi dezvoltare a
ne împărtăşiţi cîteva im gătire urmează să par Madrid, cu obiectivele sale, cooperării in Europa. Aşa
presii şi să ne spuneţi infernaiionaie curgă lotul înaintea mon cu importanţa care revine cum declara, cu cîteva zile
.cum vă simţiţi la Deva ? dialelor ? încheierii cu succes a aces în urmă, preşedintele
teia.
— Pină nu demult, vers ilare, Jocurile balca le gimnaste care candi — înaintea C.M. de la Nieolae Ceauşescu, noi do
pentru mine, Deva repre nice, Campionatele naţio dează pentru echipa ce Moscova vom întreprin La reluarea Lucrărilor rim să se asigure conti
zenta o minunată lecţie nale etc. în pregătirea ne va reprezenta la Mos de un turneu de demon reuniunii C.S.C.E. — a ară nuitatea procesului multi
de istorie a ţării noastre, acestor examene am avut cova ? straţii în Belgia, în care tat vorbitorul — ceea ce lateral, început la Confe
clin cele dinţii timpuri. foarte multe probleme, aş — în general lotul pe dorim să „rodăm“ mai va trebui să călăuzească rinţa de la Helsinki, prin
De aproape opt luni De zice de ordin tehnic. care l-am avut la dispo multe gimnaste. eforturile tuturor celor 35 organizarea de noi reu
va înseamnă însă mulţi, — Care au fost aceste ziţie a rămas acelaşi, în- — Cum apreciaţi şan de delegaţii este, după o- niuni. în această privinţă,
foarte mulţi oameni care sele echipei noastre la pinia ţării noastre, spiritul România a prezentat pro
ne ajută în permanenţă, Moscova, în funcţie de de înaltă răspundere faţă punerea ca următoarea re
ialitatea tuturor pentru SPORT adversarii ce vor parti » ropei, ca şi ale tuturor po uniune să aibă loc Ia
de interesele vitale ale Eu
înseamnă dragostea şi lo
cipa ?
poarelor lumii.- Bucureşti , fiind convinsă
sport, pentru gimnastică — La ultima întrebare, că ea va putea asigura toa
România a fost şi conti
în special, acestea fiind probleme deosebite cu tărit cu cîteva tinere de aş dori, dacă îmi permi nuă să fie de părere — te condiţiile pentru buna
materializate prin grija care v-aţi confruntat şi perspectivă, ca Lavinia teţi, să răspund... în ziua a evidenţiat vorbitorul — desfăşurare a lucrărilor a-
şl sprijinul permanente cum au fost ele depăşi Agache, Mihaela Stănu- de 29 noiembrie 1981. Pî că tocmai în condiţiile ac eesteia.
pentru buna desfăşurare te ? leţ, Aura Anghel, care nă atunci vreau să mul tuale dificile ale vieţii in Delegaţia română, a spus
a muncii noastre. ■ — Dacă pînă mai ieri sperăm să ajute echipa ţumesc pe această cale ternaţionale, reuniunea de în încheiere vorbitorul,
— Cum apreciaţi sta gimnastele noastre aveau noastră la C. M. de la tuturor celor care ne la Madrid trebuie să fie consideră că în noua fază
a lucrărilor, toate statele
giul de pregătire de după exerciţii liber alese, fă Moscova. Regret nespus sprijină efectiv în mun un for do negocieri auten trebuie să-şi concentreze
Campionatele europene cute după posibilităţi şi că nu o putem folosi pe ca noastră, ne ocrotesc de tice, să devină o forţă mo
de la Madrid ? afinităţi chiar, azi aces Ecaterina Szabo, căreia alte griji şi ne fac să ne trice menită să faciliteze eforturile pentru ca, prin
negocieri susţinute asupra
— în perioada petrecu tea trebuie alcătuite în vîrsta nu-i îngăduie să simţim la Deva ca acasă. o mai bună înţelegere în problemelor încă nerezol
tă aici, de la primul nos conformitate cu noul cod participe într-un campio tre toate, statele participan vate, să se asigure înche
tru examen internaţional internaţional, care obli nat mondial, deşi valoa- J. VIANU te, să identifice căi şi mo ierea redactării documen
— C.E. de la Madrid — gă la abordarea unor a- dalităţi de natură să ducă tului final al reuniunii pî
pînă în prezent am lu numite elemente în con Ia reducerea încordării, la nă la sfîrşitui acestui an.
crat mult şi am depăşit struirea unui exerciţiu N. R. Reamintim iubitorilor gimnasticii că astăzi, reluarea cursului spre des In cadrul aceleiaşi şedin
cu bine cîteva etape im pentru ca acesta să fie cu începere de ia orele 18,00, la Sala sporturilor din tindere între toate statele. ţe, au mai luat cuvîntul re
portante' cum au fost: cotat din nota 10. Deva sportivele din Iotul naţional vor evolua în ca Fiind convinşi că aceasta prezentanţii Suediei, Elve
Jocurile Mondiale ' Uni — Care sînt principale drul unei demonstraţii de măiestrie". este singura cale rezona ţiei. Franţei. Cehoslovaciei
Jocuri
bilă, că progresele realiza si Statelor Unite.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Ciociei, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nieolae Tircob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali si difuzorii voluntari 51 5
2 700 Deva : str. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane : 11275. 11585. 1215-7. 20708 din întreprinderi şi instituţii 8 \
TIPARUL i Tipografia Deva. str. 23 August nr. 257 Costul unui abonament! 24 lei (pe 3 luni). 48 lei (pe 6 luni). 96 lei (un an) x» 3