Page 12 - Drumul_socialismului_1981_10

Cînd munca de agitator e făcută cu tragere Adunări Teatrul de stat „Valea Jiu­
intitulat „Omagiu muncii“. %
generai© ale lui" din Petroşani a început TELi
să iasă în lume cu noua sa
de inimă, rezultatele nu întîrzie premieră „Paracliserul“, de
Marin Sorescu. După ce a
oamenilor In cadrul Festivalului e- obţinut succese incontestabi- 9,00 Muzică
ducaţiei şi culturii socialiste le in Valea Jiului, a plecat 9,20 Integral;
— Ce loc ocupă munca se iveşte ceva nou fâcem — Tovarăşe Vlad, ce „Sarmis ’81“, joi a avut loc, intr-un scurt turneu : Deva „Henric
politică de la om la om in operativ apel la ei. De pil­ condiţii credeţi că trebuie muncii la Casa de cultură din Pe- (ieri), Hunedoara (azi) şi Partea s
troşani, un concert coral sub Călan (mîine). q Astăzi, la
cinsamblul muncii de partid dă, luna septembrie ridica să îndeplinească un bun genericul „Un cîntec de sla- ora 18, la seara cultural-dis- 11.50 Capo dop
interpre)
de la Exploatarea minieră probleme în privinţa rea­ agitator ? (Urmare din pag. 1) vă“. Şi-au dat concursul for- tractivă pentru tineret, do a IV-a
Deva, tovarăşe Rusu ? — lizării planului la minereu — Să fie în stare a rea­ maţii corale laureate şi evi- la Clubul muncitoresc din 13.00 Mozaic
ediţie a Petrila,
denţiate la ultima
in cadrul rubricii
l-am întrebat pe inginerul brut. Cei peste 300 de agi­ liza ireproşabil ceea ce le Festivalului naţional „Cinta- „Un portret pe lună“, va ti 16.00 tistic —
Fotbal :
Ion Rusu — secretarul co­ tatori au intrat în acţiune. cere altora să facă, adică cesar angajării cu toate rea României“ : „Freamătul prezentat I.C. Frlmu — mi- a mecitî
forţele în realizarea pre­
mitetului de partid pe ex­ Semnele redresării pro­ să fie un bun exemplu vederilor de plan pe anul adincului“ — Petrila, coruri- litant de seamă al mişcării U.T.A. (1
le sindicatului invâţămînt din muncitoreşti din ţara noa-
ploatare. ducţiei se văd. Ei au ac­ personal. 1982. Dintre măsurile asu­ Petroşani şl Petrila, construc- stră. © Miine, in toate loca­ ţională /
ne direcl
— Angrenarea ei temei­ ţionat în special pentru — Ca agitator, ce pro­ torilor de maşini de la lităţile Văii Jiului are loc reşti
nică în problemele fiecă­ întărirea disciplinei muncii bleme vă preocupă în mo­ pra cărora s-a insistat în I.U.M.P., mixt Vulcan şi deschiderea festivă a caselor 18.30 Septembj
mod deosebit subliniem pe
grupul vocal cameral din Pe- pionierilor şi şoimilor pa-
rui loc de muncă face ca şi pentru mai buna folo­ mentul de faţă, pentru ce troşani ai şcolilor de muzică triei. Cu acest prilej, vor fi evenimer
ea să constituie pentru sire a timpului de lucru. anume militaţi ? cele care vizează creşte­ şi populară de artă. q La vizitate sălile cercurilor teh- 18.50 1001 de
Telejurn;
19.00
rea productivităţii muncii
noi un real sprijin in re­ Exploatarea a încheiat — Temele noastre de .şi, pe această bază, înde­ Casa de cultură a sindicate- nico-aplicative dindu-li-se 19.30 Călătorie
zolvarea acestor probleme. opt luni de activitate cu moment si de perspectivă plinirea ritmică a planului lor din Uricani are loc micilor vizitatori încă o dată mea —
expunerea
azi,
posibilitatea
„Eforturi-
pen-
opteze
să
— Prin urmare, colecti­ economii de peste 4,2 mi­ sînt: calitatea reparaţiilor, le României pentru stingerea tru unul dintre acestea, es 20.00 Şiretului
Teleencic
vele de agitatori de la dum­ lioane lei la cheltuielile reducerea consum urilor de la producţia fizică de căr­ focarelor de conflict din iu- Amintim amatorilor de fot- 20.50 Film s<
neavoastră sînt adevăraţi materiale. Dar sursele e- energie, materii prime şi bune. In acest sens se ce­ me, pentru rezolvarea pe ca- bal că meciurile de diviziile rea“ «-» i
le paşnică a problemelor li- B şi C, Sncepînd de mîine,
fermenţi în activarea oa­ conomiilor nu au fost de materiale. re folosirea cu randament tigioase“, la' care sînt invi- se vor desfăşura de la ore- 21,45 Portativii
tezie mi
menilor muncii, în antre­ la început folosite. Ba ex­ — Cum acţionaţi asupra mai ridicat a capacităţilor taţi mineri, elevi şl cadre le 15,00. Toate cele trei divi- fică
narea lor la realizarea perienţa primului trimes­ oamenilor pentru înfăptui­ de producţie, pregătirea a didactice. © Tot la Uricani zionare C din Valea Jiului 22.30 Tclejurm
duminică, 4 octombrie, ora evoluează in... Vale : Mi­
noi fronturi de lucru, ex­
sarcinilor ? tru arăta că s-a lucrat ne- rea acestor obiective ? tinderea progresului tehnic lo, cu prilejul închiderii fes- nerul Paroşeni — Minerul A-
— Da, aşa stau lucrurile economicos. — Apropiindu-mă rhult tivalului „Sarmis ’81“ pe stră- ninoasa şi Minerul Vulcan —
la noi. — Elementele la care de oameni, demonstrîn- şi îmbunătăţirea calităţii zile oraşului se va desfăşu- i.M.I.X. Agnita,
Despre modul cum mun­ nu ne încadram în consu­ du-le că ceea ce li se cărbunelui extras, capitol ra o paradă a portului popu- C. lOVANEbyU
Iar urmată de un spectacol
cesc aici colectivele de a- muri — ne spune Cornel cere este posibil de înfăp­ la care mina Vulcan este
gitatori, cum sînt ele or­ Gros, secretarul adjunct cu tuit. Eu cred că agitatorul încă deficitară. în acelaşi BUCUREŞTI
dio programai
ganizate, ne-a vorbit pe probleme organizatorice în nu trebuie neapărat să fie timp este necesară inten­ Radiojurnal;
larg Nicolae Bocăniciu, se­ comitetul de partid — au un om special pregătit în sificarea preocupărilor pen­ Reporter în schimburile II, II presei; 8,10 C
cretar adjunct cu proble­ fost identificate şi semna­ acest scop, şi nici nud ne­ tru reducerea consumurilor diilor; 9,00 Bu
9.05 Audienţa
me de propagandă în co­ late agitatorilor. A început voie să fie orator. Este ne­ şi a cheltuielilor materia­ (Urmare din pag. 1) La preluarea schimbului, Buletin de şt
mitetul de partid. o campanie susţinută de voie însă ca el să fie as­ le, precum şi perfecţiona­ inginerul Petru Vlad ştia vista literară
— Colectivele sînt con­ înlăturare a oricăror for­ cultat de oameni. Şi oa­ rea pregătirii profesionale. avea totuşi probleme. Ae­ de o singură defecţiune, Dragi mi-s ci
stituite pe locuri de mun­ me de risipă şi acum a- menii nu-i prea ascultă Se impune, de asemenea, o rul comprimat conţinea şi cea de la pompa de noroi, cu?; * 1,00 Bul
11.05 tlas cu
că, unui agitator revenin- vem economii de peste 600 pe cei care vorbesc fru­ mai mare concentrare a e- Avanpremiera
du-i 5—15 oameni. Recru- mc la lemn de mină, 60 mos dar nu pot demonstra forturilor pentru realizarea apă de condens, care în­ încearcă să intervină. In­ 12,00 Euletin c
greuna sau bloca funcţio­
tindu-i pentru această mc de cherestea, 15 tone că ştiu să facă ceea ce zic. lucrărilor de investiţii, narea unor utilaje. Vreo tervenţie zadarnică. Lăcă­ Din comoara
muncă, ne-am preocupat de exploziv, 15 000 de cap­ In completarea răspun­ deschideri şi pregătiri, şi două ore stătuse cu maşi­ tuşul care răspundea de nostru; 12,45
oromenadă ; i:
ca aceştia să fie oameni se electrice, 103 tone bile sului la întrebarea „cum să se creeze o linie de na de încărcat din această această pompă nu avea ia 3; 15,00 Fotl
care se bucură de presti­ de eoncasare, 27 tone re­ orientaţi munca agitatori­ front corespunzătoare sar­ cauză. La nivelul orizon­ garnituri pentru a le în­ minut; 17,00
locui pe cele uzate. Se
ştiri; 17,05 Sc
giu în rîndul colegilor de activi pentru flotarea mi­ lor ?“, Marioara Roman, cinilor ce revin colectivu­ maţii de mu:
muncă. Lunar, lor ie sînt nereului si altele. secretar adjunct cu pro­ lui. tului XIII (abatajul este cere ajutorul celor din 17,35 Tineri in
prezentate obiectivele la Unul dintre bunii agita­ paganda în comitetul de în „XIV“) nu s-a făcut „XII“. Aceştia aveau, dar muzică popula
purjarea conductei de aer
atingerea cărora trebuie tori din cadrul flotaţiei de partid pe secţia flotaţie Desigur, îndeplinirea sar­ comprimat. Cine avea a- erau încuiate în dulapul rele serii; 20,1
să-şi aducă contribuţia. minereuri este şeful de e- ne-a prezentat obiectivele cinilor de plan pe anul vii­ ceastă obligaţie ? în loc de lăcătuşului care lucrează cu cîntece; 2
România; 20,40
Dar şi pe parcurs, dacă chipă Vasile Vlad. concrete ale muncii aces­ tor impune înlăturarea tu­ numai de zi. ding; 22,00
tora şi cine răspunde de turor neajunsurilor mani­ răspuns, o ridicare din u- Imediat apare (apare, 22,30 Invitaţie 1:
înfăptuirea lor. festate pînă acum, o mai meri. vorba vine, că era de la G,00 Non stop j
turn.
mare maturizare a colecti­ — Dacă ştiţi ce greutăţi schimbul precedent) o de­
— Acestea, noi. le stabi­ vă produce apa de con­
Zile hotărîtoare lim la începutul anului pe vului pentru transpunerea dens, de ce nu faceţi dum­ fecţiune la lanţul elevato­
tot anul. Ele cuprind în integrală în practică a pro­ neavoastră această opera­ rului din „XIV“. Nu se îtfjINEIV
ştia ce e defect: reducto-
(Urmate din pag. 1) derea ce le revine faţă de general cerinţele cele mai gramului unitar de măsuri, ţie ? rul ' sau „automata“. în
soarta recoltei viitoare, stringente în economie. care, aşa cum se sublinia — Robinetul de la oala sfîrşit, e stabilită cauza.
crat doar o zi sau cel mult mecanizatorii sînt chemaţi Din aceste obiective gene­ în cadrul adunării genera­ de condens este defect. Este chemat electricianul. DEVA: Vara
două (!). Asemenea situaţii să muncească zi şi noapte rale desprindem, pe eta­ le, creează toate condiţiile Trebuie mers cu patentul! Vrea să schimbe „automa­ (Patria); * Mosc<
se intîlnesc la C.A.P. Valea la urgentarea arăturilor şi pe, sarcini concrete, pro­ Dezarmant acest răspuns. ta“. Nu reuşeşte să finali­ de în lacrimi
de glorie (Gră<
Singiorgiului, Gînţaga şi pregătirii frontului de lu­ prii muncii noastre în flo­ pentru îndeplinirea indica­ Dar, vădeşte, într-un fel, zeze operaţia. Scade pre­ ră); HUNEDO/
Vîlccle. Rezultatele Înre­ cru pentru semănat, ne- taţie şi în acele direcţii le torilor tehnieo-economiei ai preocuparea pentru bunul siunea aerului comprimat. Iul (Flacăra);
(Siderurgistul);
gistrate pînă acum nu pot admiţînd însă nici un ra­ cerem agitatorilor să ac­ minei Vulcan. mers al producţiei. La staţia de compresoare trovka 38 (Arti
fi considerate ca satisfăcă­ bat la calitatea, lucrărilor, ţioneze. La şeful de formaţie Ca­ — o avarie. Electricianul amiază (Con
toare nici în cazul coope­ aşa cum procedează, spre Iată un mod superior de zac Luca (abatajul 807) se de acolo nu reuşeşte să PETROŞANI:
rativelor agricole din Bo- exemplu, Ştefan Şainer, a concepe şi folosi munca înregistrează de la începu­ dea de urma defecţiunii. Carpaţi (Unires
iarnă (7 Noien
şorod, Strei şi Batiz, de­ Ion Boglea, Dumitru Cioro- de la om la om. Este o C.S.H. — atelierul me­ tul lunii un minus de 425 Este chemat electricianul Baba şi cei 40
oarece în fiecare din uni­ garu şi alţii. dovadă că atunci cînd ac­ canică nr. 1. Mortezorul tone minereu de fier, deşi din „XIV“. Pentru mai seriile I-II (Rep
tăţile respective mai sînt Deoarece timpul este tivitatea agitatorului este Samoilă Lucaci realizează are acum toate condiţiile multă operativitate. Cînd PENI : Şerpie
de însămînţat cu grîu cite mult înaintat se impune organizată şi desfăşurată lună de lună sarcinile de materiale asigurate. nu este aer comprimat in l-~' 'Cultural);
(Muncite
120—150 hectare. Dar pe un ritm alert de muncă în cu tragere de inimă, rezul­ plan şi răspunde la chemă­ — Cum explicaţi aces­ mină, producţia se sufocă. CAN Canpion
unele din suprafeţele des­ toate cooperativele agrico­ tatele nu întîrzie să se a- rile secţiei. te minusuri ? I-II (Luceafăru
tinate culturii griului con­ le la înmagazinarea fără rate. Foto : V. ONOIU Şi drept răspuns, o ava­ Minerii nU s-au putut des­ Ani tumultuoşi
tinuă să mai foşnească pierderi a întregii recolte ION CIOCLEI lanşă de justificări. Nu e curca în fronturi. Perfora­ uricanr: seer
încă porumbul, conduceri­ una, nu e alta. N-au fost toarele şi maşinile de în­ fonului (Reieza !
denţe (7
le C.A.P. şi comandamen­ şi la încheierea grabnică puse la punct instalaţiile cărcat n-au - lucrat. Apare BRAD: Ianeu J
a însămînţării griului pe
şi o decuplare, tot din
tele locale pentru coordo­ toate suprafeţele planifi­ de apă, aer. Electivul e cui (Steaua roş
narea activităţii din agri­ cate. mic. Nimic însă despre cauza staţiei de compre­ TIE : Pentru u
bancnote (Patri
cultură a-vlnd obligaţia de slaba organizare a muncii soare. Cînd să revină si­ palidă a dureri
căpetenie să asigure o mo­ De asemenea, se aşteaptă din cadrul echipei. Cate­ tuaţia la normal, o defec­ GEOAGIU-BAl:
bilizare masivă a coopera­ ca şi mecanizatorii din goric, mai repede se văd ţiune la maşina de extrac­ (Casa de cultur:
torilor şi tuturor locuitori­ formaţiile constituite pen- greşelile altora, decit pro­ ţie. Numai necazuri... Cu Omul şi fiara —
(Popular) ; BRA
lor satelor la înmagazina- .tru asigurarea furajelor să priile greşeli. Şirul exem­ chiu cu vai se reuşeşte sâ rul ştie mai mu
rea recoltei şi eliberarea termine grabnic însilozarea plelor ar putea continua. se realizeze planul solici- Bietul Ioanide
grabnică a tuturor terenu­ la C.A.P. Nădăştia, Boşo- Ne oprim aici şi conclu­ tînd la maxim utilajele în I-II (Casa de e
ultima parte a schimbului.
MERI A : Lancef
rilor cuprinse în planul de rod, Bretea Română, Strei zionăm. Pe acest schimb Dar şi această solicitare (Mureşul) ; ILIA
însămînţări pentru această şi la ferma de stat din este nevoie de mai multă strigă ? (Elimin
toamnă. înţelegînd răspun- Bătălar. disciplină, preocupare pen­ poate avea neajunsurile sa­
tru organizarea producţiei le pentru schimbul urmă­
şi deplină responsabilitate. tor. Posibile alte defec­ I BjOTOI
ic ţiuni.
Dipuiieril din recoltă Gel de al doilea schimb, ...Ca atare, planul de
cel de noapte, a confirmat producţie şi funcţionarea Tragerea din 2
Acum, cînd se strlng lăsînd cantităţi apreciabi- încă o dată că la echipe­ cu randament maxim a u- 1981 :
roadeie toamnei, se mai le de ştiuleţi, cu Intenţia le de la întreţinere (elec­ tilajelor rămîn în conti­
intîlnesc cazuri cînd unii de a-i sustrage odată cu tricieni şi lăcătuşi) activi­ nuare examene (se vede Extr. 2 : 59, 3
cetăţeni încearcă să-şi tăiatul cocenilor (!). în tatea nu se desfăşoară în treaba, greu de trecut) pen­ 87, 24, 61, 15.
însuşească produse fără loc să ia atitudine faţă cele mai bune condiţii. tru oamenii muncii, pen­ Extr. a n-a
muncă, aducînd prejudi- de asemenea situaţii, Sa­ Dovadă, desele defecţiuni tru competenţa lor tehni­ 20, 72, 58, 00
cii avuţiei obşteşti. Evi- bin Oprea, din satul Tîr- de natură electrică şi me­ că şi pregătirea profesio­
dent, faţă de asemenea nava de Criş, a încercat canică. nală. Fond de ciştigo
situaţii trebuie luată a- să-i apere pe unii răufă- lei.
titudine fermă, combă- că tori, oonsiderînd că,
tind orice atitudine de „chipurile“, aceştia ar fi Ritmul aprovizionării cantinelor trebuie intensificat EP'^BSHHBSHS
necinste, de sustragere îndreptăţiţi să fure din i Vreme
d:n producţia agricolă. avuţia obştească. Membru (Urmaie din pag. 1) dustrial Căfări. Este şi-ca­ pozitate în pivniţe, se zi­ dere că meniurile diferă,
Descoperindu-se că şi-a al consiliului de condu- zul pentru că unele sorti­ ce c-au fost sortate. Dar e de la sine înţeles că se
Timpul
prob:-
insuşit peste 270 kg po- cere al C .A.P. biţ , dei gras, două de gogone­ mente de legume au fost cum ? — ne întrebăm, vă- cere un plus de efort şi 3 octombrie 1981
Ri
a
rumb, producţia respecţi- joachim Duşan, a lăsat le, 5 tone de mere — si­ asigurate doar parţial, al­ zînd printre cartofii buni pricepere. Remarcăm că se va încălzi u
va a fost preluată din intenţionat circa 400 kg tuaţia nu este satisfăcă­ tele deloc. Magazinera şi din cei stricaţi. s-au conservat cantităţi su­ va fi variabil n<
gospodăria lui loan Pro- ştiuleţi neculcsi, dimi- toare. motivează că administrato­ © Cantină mică — efor­ ficiente de gogonele şî noros ziua. Di
— Eu o consider bună,
vor cădea averse
copciuc, maistru de nuînd astfel cu bună ne răspunde şeful cantinei. rul Marian Mirescu a fost turi mari. După bum ne zarzavaturi, că este procu­ ploaie, însoţire <
spune Maria Nejescu, de
rată întreaga cantitate de
schimb la Fabrica de che- ştiinţă producţia la hec- Azi remorca noastră con­ ocupat cu construcţiile la la serviciul administrativ cări electrice. V
gospodăria anexă, iar „eu
sufla moderat <
restea Vaţa de Jos, recol- tar. cai toii, că în grădina pro­ sud-vest. Tem per:
tei dîndu-i-se destinaţia Viorel Butoi şi Par te­ tinuă transportul cartofi­ ajut la servirea mesei“. Se al secţiei exterioare Călan, prie 300 de verze aşteaptă nime vor fi cupi
aprovizionarea cantinei se
cuvenită. Tot în comuna nie Rus au sustras îm­ lor de la C.A.P. Batiz. Pînă munceşte, e drept. însă e făcea anii trecuţi de spi­ să fie culese. Sîntem în­ 7 şi 12 grade, iai
xime între 17 şi
Vaţa de Joş, cooperatorii preună, peste 140 kg car­ la 15 octombrie ne vom a- vremea cînd gospodarii talul din Hunedoara, de credinţaţi că odată cu ex­ de. Ceaţă locală
Petru Maciu, Leontin Ba- sigura tot ceea ce ne mai prevăzători se ocupă în tinderea grădinii proprii
tofi de la C.A.P. Gînţaga. lipseşte. primul rînd de asigurarea care aparţine secţia. „Din
La munte, vrei
şa şi Roman Maciu n.u Fapte de felul celor ® „în această săptămînă acest an, ne descurcăm pe cu încă 400 mp, întreaga neral instabilă c
au recoltat întreaga pro- amintite trebuie combă- vom intensifica aprovizio­ celor necesare zilelor ge­ plan local“. Se găteşte zil­ cantitate de cartofi şi alte noros. ¡Jupă-ar
ducţi-e de porumb de pe tute cu tărie şi eradica- narea" — ne asigură ma­ roase. Or, aici se vede că nic la bucătărie pentru legume necesare pentru cădea averse (
(Meteorolog de
suprafeţel'e repartizate, te cu desăvîrşire. gazinera Iuliana I-Iudubeţ, „mai este vreme". Cele 50—55 de bolnavi. Deci timpul friguros vor fi pro­ A. Pronccnco).
de la cantina Liceului in­ nouă tone de cartofi, de­ puţin. Avlnd însă în ve­ curate cu eforturi proprii.