Page 13 - Drumul_socialismului_1981_10

35 © SlMBÄTÄ, 3 OCTOMBRIE 1981 « ay. a

© „DIN TOATĂ INI­
MA" — festivalul poeţilor C / n t e c
populari, care a început
ieri după-aniază la Casa
rä de cultură din Deva, a Un sat. Miniatura unei lumi.
tespeare întrunit peste 40 de crea­ Scăldat în cosmul muntelui, oricare,
IV-lea“.
[reluare) tori din judeţele Arad, Ar­ Rolindu-.se în jurul axei proprii
mari geş, Botoşani, Careş-Se- Pe care-o simt ţăranii-n răsuflare.
faü Ut a verin, Cluj, Dolj, Galaţi,
aer Un sat oriunde, un întreg constrîns
1 — ar- Hunedoara, Mureş, Sălaş,
V Timiş şi Maramureş. intil- în trupul său de vieţi şi de morminte
a a Il-a nirea a făcut ca poezia Alcătuit din cronici mari de plîns
eaua —
izia na- populară să fie rostită şi Sn§©mneS@ calităţii îrs creaţia Şi ctitorit pe-un miez de oseminte.
nsmisiu- primită „din toată inima",
a Bucu­ din fiecare vers răzbătind Un sat ca o planetă bunăoară,
ero nica înălţător dragostea de va­ literară înscris în veci pe-orbita măteii lui
politice tra strămoşească, de neam Iar vatra-i din milenii ne-nfioară
şi de ţară. Astăzi, poeţii Creatorii de valori spiritua­ te de montaje literare şi bri­ Statutul pe care l-au cîşti- CU-obîrşia solară-a sîngelui...
oaspeţi şi hunedoreni vor le din judeţul Hunedoara şi-au
p. ţara găzi artistice (Eugen Evu, gat in viaţa spirituală a loca­
cale • a realiza la Căminul cultural definit şi mai mult statutul Neculai Chirica, Valeriu Bâr- lităţilor în care fiinţează re­ EUGEN EVU
din Geoagiu o şezătoare în actuala ediţie a Festivalu­ gău, Ion Mermezan, Dumitru vistele vorbite „Agora“ din
a lui naţional „Cintarea Româ­ Dem Ionaşcu, Dumitru Velea, Brad, şi „Amfiteatrul artelor“
„Sfida- literară. niei“, eforturile de a încor­ Ion Popa Stănileşti, Alexan­ din Deva, aderenţa publicului
1 episod pora în operele lor, cît mai dru Borza ş.a.). Texte de ex­ la aceste manifestări ale ar­ PREMIERA la teatrul de stat
el. Fan- O EXPOZIŢIE. La Casa original şi cit mai adevărat, cepţie au plasat formaţii ar­ tei confirmă rostul, necesita­
;x>regra- de cultură din Deva s-a ideile timpului socialist căruia tistice hunedorene pe locul I tea lor. „VALEA JIULUI“ PETROŞANI :
pe ţară: spectacolul de muzi-
ii aparţin fiind relevante. Dar
Un fapt mobilizator în acti­
ovt deschis expoziţia judeţea­ nu numai în planul creaţiei vă şi poezie al Casei de cul­ vitatea creatorilor hunedoreni
literare participarea lor este tură Hunedoara, pe versurile îl constituie, fără îndoială, a-
merituoasă, ci şi in activita­ lui Eugen Evu, grupul vocal- pariţia culegerii de plachete
tea obştească, în sfera muncii instrumental „Canon“ pe ver­ „Pămînt străbun“, editată de „Paracliserul“
educaţionale, alături de cei­ surile lui Ioan Evu, brigada Centrul judeţean de îndruma­
lalţi factori culturali din ju­ artistică a C.S. Hunedoara — re a creaţiei populare şi a
deţ. text I. Mânu. Lui Eugen Evu mişcării artistice de masă, ca­ (ie Marin Ssresss
Participarea scriitorilor hu­ i s-a acordat şi Premiul spe­ re cuprinde creaţii ale cena­
6,00 Bă­ nedoreni şi a membrilor ce­ cial al Consiliului Culturii şi clurilor literare din Orăştie,
ieţii; 7,00 naclurilor literare din judeţ Educaţiei Socialiste în dome­ Haţeg, Brad („Agora“ şi „Geor­ Teatrul de stat „Valea Jiu­ lectica vîrstelor, se poate spu­
B evista la Festivalul „Cintarea Româ­ niul teatrului pentru întreaga ge Coşbuc“) şi din Valea lui“ din Petroşani, asumin- ne că vîrsta adolescentină, a
ii melo- niei“ a fost meritorie, cuprin- sa activitate de instructor de Jiului. du-şi riscul de a face să fiin­ stării poetice şi a uimirii,
de ştiri; zînd o diversitate de genuri formaţii ai* tis ti ce. ţeze a.casă operele reprezenta­ schiţată de Adrian Zavloschi,
>; ‘l0,00 — poezie, proză, reportaj, e- Chiar şi la concursurile de Ceea ce s-a realizat în do­ tive ale dramaturgiei noastre, este a relaţiei cu lumea în
0,05 Re- seu, teatru, poezie populară, poezie, organizate în cadrul meniul creaţiei literare în ac­ la 15 septembrie în deschide­ miezul căreia palpită dragos­
•; 10,40 culegere folclorică, creaţii de unor festivaluri de gen din tuala ediţie a Festivalului rea stagiunii, a adus pe sce­ tea şi se încearcă identitatea
1 şi jo- montaje literare, satiră şi u- ţară, creatorii hunedoreni s-au „Cintarea României“ poartă nă controversata piesă a lui realului cu idealul. Tentaţia
de ştiri; nă de pictură, sculptură şi mor. Au fost lucrări valoroa­ însemnele calităţii. Dar aceas­ Marin Sorescu, drama antolo­ de a da o formă, de a umple
; 11,35 grafică, aparţinind mem­ se, ajunse în etapa republica­ remarcat : Ioan Evu şi Ioan tă calitate trebuie să cîştige gică „Paracliserul“. Tfn&rul cu viaţă ungherele catedralei
lio - tv. ; brilor filialei U.A.P. Deva- nă a întrecerii, de unde s-au Vasiu (la Sebeş), Mircea An­ noi carate în etapa viitoare, regizor Radu Dinulescu a face trecerea la vîrsta maturi­
iri; 12,30 Petroşani: Intre cele 40 cucerit lauri: la poezie — loan draş, Ioan Pascal Vlad (Cos- care pot fi realizate prinlr-un transpus textul sorescian, gă- tăţii, a bărbăţiei, a luptei cu
lclorului Evu — locul II pe ţară; eseu, teşti), Tereza Băncilă (Timi­ scris profund angajat în sindu-i un suport narativ şi „liliacul“ şi senzorialul, virsta
că de de lucrări, reflectînd rea­ reportaj — Marin Negoiţă, lo­ şoara), Mariana Pândaru — munca şi viaţa oamenilor. Se explicativ simbolic. Povestea in care se făureşte .viaţa. Aici,
De la 1 lităţi hunedorene prin di­ cul II, loan Vasiu (III); crea­ laureată a revistei „România aşteaptă ca în creaţiile hune- Paracliserului, a acestui om prin muncă şi creaţie se intră
ainut cu verse stiluri de exprima­ ţie dramatică — Glicorghe Nă- literară“. Menţionăm şi pre­ ca toţi oamenii, a proiectat-o în „casa eticului“, în sfera
etin de chescu (III), George Negraru, miul de debut editorial al dorenilor să se simtă şi mai ca o perpetuă căutare şi per­ conştiinţei dc sine. Mihai Cli­
şi for- re, se detaşează picturile Mircea Andraş (IV); folclor poetului Ioan Evu la con­ mult eroismul, elanul creator manentă relaţie a omului cu ta menţine un echilibru intre
uşoârâ ; semnate de artiştii Mătyăs literar — Clemente Constan- cursul anual al Editurii Facla. al oamenilor ce dau măreţie lumea. Catedrala soresciană, afirmativ şi negativ.
eţi de losif, Ion Cârjoi, Mircea din (locul IV); culegere de muncii din adîncuri, pe plat­ ale cărei pietre Paracliserul Şi vîrsta contemplaţiei, bă­
18,00 O- folclor muzical — Vasile Mo­ Maturitatea scrisului, înţele­ formele siderurgice, pe ogoa­ trâneţii este dramatică şi îm­
a hanul Bâtcă, sculpturile Iul lo deţ (locul IV). gerea manifestate de creatori trebuie să le acopere cu fum, păcată, înţeleaptă şi poetică,
cu substanţă din sine, este
Azi, în Gheorghe Mureşan, Ion faţă de oglindirea realizărilor re, pe magistralele luminii, iar transpusă scenic esenţializat. fisurată de infinitate şi abso­
liorecor- Şeu, grafica lui losif Tell- O frumoasă prezenţă în fes­ anilor socialismului, faţă de întrecerea de pe frontul scri­ lut. „Intelectualii mor dumi­
ojurnal ; tival o au cenaclurile „Pa- trecutul istoric sint relevante sului să aducă judeţului, ţării, Scenograful, încă student, Flo­ nică — scrie Sorcscu. E o
is; 0,05— mann, Eva Siito şi expre­ nait Istrati“ şi „Ana Colda" in activitatea cenaclurilor opere de valoare. rin ITarasim a simţit efortul relaxare dincolo de marginile
cal noc- sivul desen în cărbune — din Valea Jiului, „Ritmuri“ „Panait Istrati“ al Văii Jiului, sintetic şi constructiv al lui permise şi cei învăţaţi să chi-
portretul de miner al lui Deva şi „Flacăra“ Hunedoara. „Flacăra“ Hunedoara, „Rit­ Prof. PETRE STOICAN Marin Sorescu şi şi-a împru­ nuie ideea timp de G zile, a-
mutat elementele din civiliza­
Kovacs Ernest. muri“ Deva. Am adăuga aici ţia oltenească preavechc a lem­ bandonînd-o brusc, se pome­
Un sprijin real a fost acor­ şi strădaniile de afirmare ale vicepreşedinte nului. nesc intrînd sub pielea timpu­
© „SALONUL HUNEDO- dat de către membrii cena­ cenaclurilor „Radu Stanca“ al Comitetului judeţean Cele trei stadii ale deveni­ lui în neant“. Paracliserul de­
REAN AL CĂRŢII“ a pri­ clurilor formaţiilor artistice Călan, „Sarmis“ Haţeg, „Liviu de cultură şi educaţie rii Paracliserului .sint deter­ vine flacără. Dumitru Drăcea,
cu vocea stinsă si aprinsă, se
lejuit intiiniri ale cititori­ de amatori prin punerea la Rebreanu“ Orăştie, cele din minate prin deosebiri de com­ află în conjuncţie cu ritmul
portament, de fizionomie, de
lor (la Liceul industrial nr. dispoziţia acestora a unor tex- Brad, Simeria şi Vaţa de Jos. socialistă interior al acestuia. Sncctaco-
eranţelor înţelegere şi accepţie a lumii Iul sfîrşeşte, reîncepând si po­
nu cre­ 1 şi Casa de cultură De­ in imaginea a trei actori : A-
ta) ; Vis va) cu scriitorul Iv Mar- drian Zavloschi (Paraclise­ vestea omului ca toti onmenii,
repovestindu-se în " ■'*' po­
, de va- rul I), Mihai' Clita (Paraclise­
: Due- tinovici, intiiniri marcate rul II) şi Dumitru Drăcea (Pa­ veste...
2roaziera de lansarea noului său vo­ racliserul III). Calchiind dia- DUMITRU VELEA
'adt Pe- lum, ,,Eterna auroră Consemnări Ţjnerefea profesorului
Apus la
clorul) ;
telul din o „PERMANENŢĂ Şl Am aflat, nu fără surprin­ ţie transilvană, cu conştiin­ articole sau studii de specia­
Stele de CONTINUITATE PE ME­ dere, că, sub soarele îngădui­ ţa forţei cuvintului, cu res­ litate, pe care spaţiul nu-mi „Funcţionarul invizibil“
e); Aii tor al aCestei toamne plină pect pentru pedagogie şi e- îngăduie să le enumăr aici,
hoţi — LEAGURILE HUNEDORE­ de nostalgii, profesorul Nes- tică, aplecat mereu cu ne­ 'dar care i-au adus bineme­
ca); LU- NE“ — sesiunea de co­ tor Lupei, doctor în ştiinţe­ ostenită comprehensiune a- ritata faimă. Scrise intr-o de Dumitru Solomon (după llf şi Petrov)
— seriile le naturii, eminent pedagog supra nobilei meniri de a limbă românească elegantă
ierdut şi municări ştiinţifice organi- şi unul dintre marii geologi forma oameni. Adevărat om şi limpede, din care ar avea
c) ; VUL- de Muzeul judeţean pe care-i avem în clipa de de ştiinţă, convins că nu-şi de învăţat cîte ceva şi unii Teatrul de stat Sibiu a pre­ mism, sugerează trecerea de
— seriile şi Filiala arhivelor statu­ faţă, a împlinit 75 de ani. îndeplineşte menirea decît dintre junii membri ai U- zentat, pe scena Casei de cul­ Ia suprafaţa lucrurilor spre
LONEA: Ne vedem rar, dar de fie­ impărtăşindu-şi experienţa şi niunii Scriitorilor, cărţile sa­ tură din Deva, in premieră miezul lor, de la aparenţe la
Minerul) ; lui Deva şi-a început ieri care dată aceste intiiniri cunoştinţele unor învăţăcei, le sint o elevată pledoarie absolută comedia „Funcţiona­ esenţă.
O lume bizară, de oameni
i caseto- lucrările, desfăşurate in sint pentru mine un prilej oferindu-le acestora un mo­ pentru cunoaştere, o acută rul invizibil“ de Dumitru So- derutaţi, terorizaţi de funcţio­
lomon, după povestirea cu a-
i Conţi- plen şi în patru secţiuni. de încintare. De fiecare da­ del prin însăşi viaţa sa, el expresie a respectului pen­ celaşi titlu a cunoscuţilor u- narul devenit, accidental, in­
einbrie) ; Comunicările ştiinţifice sint tă mă întreb in ce stă pu­ a crescut şi a format gene­ tru natură şi a îngrijorării morişti sovietici Ilia nf şi vizibil se mişcă haotic. Valul
pentru destinul tot mai pre­
u haidu- susţinute de reputaţi is­ terea de seducţie a acestui raţii întregi de discipoli a- car al relaţiilor dintre om Evghcni Petrov. de „conştiinţă“ trezit de a-
junşi azi redutabili reprezen­
; ORÂŞ- om iar răspunsul e mereu tanţi ai ştiinţelor naturale şi mediu. Urmărind spectacolul, gîndul ceastă întimplare neobişnuită
teanc de torici, muzeografi şi pro­ acelaşi : personalitatea pro­ sau umaniste româneşti. Am Ne vedem rar, dar ştiu că te poartă fără să vrei la „Re­ — invizibilizarea lui Filiur»n
Lumina fesori. Lucrările sesiunii fesorului Lupei cucereşte cunoscut cîţiva dintre aceş­ — nu e dccît dorinţa celor vi­
Flacăra); continuă azi. prin tinereţea sa spirituală, tia şi în glasul fiecăruia am îl pot afla oricind la Brad, vizorul“ Iui Gogol. Numai că novaţi de a se lepăda de
cclc ce se întîmplă în piesa
să-şi
continuă
unde
scrie
labirintul prin gindirea sa neastîmpă- regăsit aceeaşi nuanţă de cărţile in tăcere, departe de Iui D. Solomon sint mai a- propriile păcate in faţa acestui
HAŢEG: O SEARĂ DE PROIEC­ rată, prin dialogul scăpără­ afecţiune şi mîndrie cînd orice orgolii stupide. Asta proape de zilele noastre. Co­ judecător neiertător. Dar fe­
eriile I-II tor, prin omenie şi simţ al mi-au mărturisit : „Am fost îmi dă un sentiment de micul piesei rezidă în schim­ nomenul e trecător. După o
: Marto- ŢII. ,,Sculptura decorativă umorului. Pe această teme­ elevul profesorului Lupei". bucurie şi- încredere. Tinere­ bările neaşteptate de situaţie, primă perioadă de spaime,
C.'iLAN: în lemn“ este tema serii lie s-a zidit în timp disci­ Profesor la Brad sau uni­ ţea spirituală a profesorului personajele trecînd brusc de asprul judecător c la rîndul
— seriile plina sa intelectuală şi, ca versitar la Timişoara, în tim­ Nestor Lupei e tonică şi, la o atitudine la contrariul ei, său judecat şi .sancţionat.
ură) ; Si­ de proiecţii ce va avea o consecinţă firească, etica pul din urmă din nou la recunoscînd acest lucru. îi şi astfel trădînd o mare labi­ „Conştiinţele“ pot răsn^a uşu­
le argint loc astăzi, la orele 18, in inflexibilă şi înalta sa com­ Brad, Nestor Lupei a gîndit facem, poate, cel mai fru­ litate dc caracter. Umorul e rate. colectivului Teatrului
Jocul
generat şi de limbajul perso­
Cine mă sala mică a Casei de cul­ petenţă ştiinţifică. Profeso­ o viaţă întreagă cu propriul mos şi meritat dar. najelor, de moravurile lor. dc stat Sibiu a fosi răsplătit
rul Nesţor Lupei este tipul
tură Deva, susţinută de său cap. Dovadă vor sta me­ Alternarea locurilor de desfă­ cu aplauze Ia scenă deschisă
prof. univ. Aurel Breileanu. cărturarului de veche tradi­ reu numeroasele sale căiţi. RADU CIOBANU şurare a acţiunii — cînd o de publicul devean.
piaţă, cînd interiorul unui bi­
rou — dă spectacolului dina­ R. V
jctoinbrie
IV MARTINOVICI — cente furaţi de/genuine pre­ lor/peştii strigă într-o ultimă cel mare/cu ochii uşor înroşiţi poezie, Valeriu Bârgău a sim­ ţează portrete şi biografii, no­
tează discuţii cu 'oamenii care
ţit nevoia unei mărturisiri în
simţiri,
„bine că s-a dus, sărmanul,
cu
geamăt
fără
trezie/Călăreţi
superbă
atţorind/
1, 6, 42, inevitabilul puls /ochii umeziţi cap ies din zodie/Ne exilăm mult nc-a amărît“/cel mic, ne­ proză, reportajul literar ofe- au participat la înălţarea fă­
raşului. Scrie o pagină din Is­
dumerit, plîngînd in hohote—/
„Eterna auroră" de iarbă, două oglinzi/aburite în vacarm aşteptăm/trîmbiţa să înstrăinat aş fi fost lungit în rindu-i alte posibilităţi de toria tumultuoasă a Hunedoa­
surprindere a realităţii. Pentru
de răsuflarea mea şi păsări
îngerului".
buza
sune
pe
1, 76, 69, mici/care zburau prin arte­ („Spaimă şi lucire, iubirea“). sufragerie pe masa/groasă de că „nimic nu e mai frumos rei şi împrejurimilor, implic
decît să scrii despre oameni,
73 Prin „Eterna auroră", recen­ re" („Furaţi de genuine pre­ Cea mai bună poezie a cărţii ste/ar masiv („să-i punem un locuri, lucruri şi întâmplări pe cîndu-se pe sine ca muncitor
şi ca scriitor tînăr dintre cei
ta carte a poetului Iv Mar- simţiri"). Prin Eros cuplul rămine „Mi-am văzut propria pled şi o pernă sub/cap, e
: • 256 13a tinovici, regăsim obsesiile din- cunoaşte evaziunea romantică : moarte intr-o...“ pe care o prea tare lemnul“, ar fi zis care le cunoşti personal... şi care „cioplesc alfabetul după
simţirea.
experienţa
talentul,
totdeauna ale poetului : nos­ ,,Ţi-e torsul gol şi ploaia, tin le-ai simţit cum cresc lingă şi puterile proprii“, pentru
talgia paradisurilor proiectate havuz/pe sinul ţău frenetic — tine, în tine, în sufletul alto­ că, in ce-1 priveşte, cele două
In spaţiul tabular al arhaicu­ din barb'ă/smuig licheni şi-n ra“, se destăinuie autorul in modalităţi de existenţă, in
lui, destrămarea Legendei, E- verzi brăţări/înfăşur glezna Prezenţe hursedorene „Posttata“ volumului. artă şi în uzină, „se întrepă­
rosul ritualic, răvăşirea exis­ dulce/să evadăm, miracol „JurnaiUI de uzină“ se vrea
tenţială. O notă mai apăsată proaspăt, în zboruri/repezi de în librării o „mărturie de credinţă des­ trund pină la cea din urmă
e acea senzaţie de frămînt e- trupuri scăpate din crepuscul" pre Hunedoara ce vine, despre fibră". Şi volumul creşte în
xistenţial paroxistic, reliefată („Ploaia, un hrvuz pe sinul Hunedoara care a început de tensiune şi realizare artistică
il pentru tăios în ciclul „Din lazaretul tău"). Iv Martinovici e un citez integral pentru forţa e- cineva)/citeva crizanteme de pe vremea noastră...“ (a bri­ cu fiecare literă, de la „A"
la „U“, care marchează sub­
poet solar, el celebrează im-
Vremea secolului XX". nic miracolul de a fi, invoca­ motivă: „Mi-am văzut moar­ sezon, o luminare la cap, ne­ gadierilor — n.n.), după cum
or. Cerul Specific la Iv Martinovici ţiile sale vizează propensiunea tea înlr-o fracţiune/de secun­ spovedit, /neîmpărtăşit, cu um­ precizează Nicolae Mărcules- capitolele jurnalului.
iptea şi este tonul cu nuanţe oracula­ dă, nici cit să spui „vai“, sau brele morţilor mei filfiind in cu, unul dintre interlocutorii- Scriitorul hunedorean Va­
5ă-amiaza re. Poetul e un sacerdot care spre cintarea orfică a firii î „ah“/nici cît e necesar unui jur". eroi ai cărţii. Volumul este o leriu Bârgău a simţit nevoia
legale de oficiază ezoteric un cult al „Tu, Zeu al Luminii eterne, ochi să vadă o frunză că- Prin „Eterna auroră“ tv Mar­ cronică a devenirii oraşului şi să încredinţeze hîrtiei un de­
î descăr- Poeziei „O, zorii mijesc şi su- tată/al duhurilor, deschide o- zînd,/un corb tăind orizontul tinovici îşi configurează uni­ odată cu cl şi a poetului (pen­ ceniu din viaţa unui oraş si­
itul va fletu-mi cîntă, trîmbiţe/de aur chiui tău cel dinlăuntru/şi re­ tru că pină şi intr-un volum derurgic, pentru ca să fie spre
in sad şi răsună clar din suflu zeiesc/ varsă blinda, neostenita rază/ diametral, ori să deschizi ro- versul său liric, dc certă ori­ de proză Valeriu Bârgău ră- aducere aminte generaţiilor
binetul/ori
să
spui
ginalitate.
„bună
turile mi- urcă Nemuritorul în carul de pămîntul gîlgîind de rod şi ziua“, „te iubesc“, „te urăsc" mîne fidel poeziei) care se
nse între foc, Aurora/Alaiul precede — cerul a toate învăluitor Tie- TIBERIU DĂiONI viitoare. S-a străduit să tran­
cele raa- bucuria mi-e dimineaţa/şi în ţuitoarele/fără zăbavă spre —/m-ar fi găsit ghemuit în consideră unul dintre siderur- scrie cu obiectivitate ce a vă­
2 de gra- har îmi pregătesc' uneltele suflul tău divin tînjesc/fă fotoliul de catifea vişinie/cu VALERIU BÂRGAU — giştii lui, oamenii minunaţi zut, a trăit şi a simţit. Dar
limineaţa. sfinte—/tînăr sub augurii ce să rîdă toată făptura, şi lacri- ţigara încă arzînd între dege­ care muncesc şl trăiesc aici, printre rînduri răzbate parti­
Parcelc-mi arată/Cîntării nici- ma/numai bucuriei să fie e- te şi cafeaua răsturnată/peste printre noi, pe care ii cunoaş­ ciparea sa afectivă Ia tot ceea
ie în ge- cînd capăt voi pune“. („Urcă frandă" („Lacrima, bucuriei pantalonii mov — tocmai în „Jurnal de uzină" tem şi îi recunoaştem in evo­ ce face. Iar fraza eu care-şi
i cerul nemuritorul în carul de foc“). ofrandă"). dimineaţa aceea/făcusem baie, cările şi interviurile inserate încheie „Jurnalul de uzină“
faza vor Erosul e tratat ritualic : „A- în acest univers de pure eram proaspăt ras, îmbrăca- De curînd a apărut la Edi­ in cele zece capitole ale jur­ sună ca o promisiune, anunţă
e ploaie, dolescenţi subţiri, aproape li­ contemplaţii, se insinuează sem lenjerie curată,/astfel că tura „Cartea Românească“ vo­ nalului. , un nou îneemit.
serviciu : nii pierdute/printre arborii însă treptat umbra : „Se ivesc nu mai era necesar să fiu lumul „Jurnal de uzină“, cel Folosind ca pretexte date
extatici cu umbre verzi fu- reformatorii apo.calipsului/pus- lăuat/i-am văzut, trecînd peste de-al treilea al lui Valeriu autobiografice, scriitorul na­ VIORICA ROMAN
ginde/pe trupurile lungi ino­ tiul ingurgitează clamările prag, pe cei doi fii ai mei, Bârgău. După două cărţi de rează întîmplări şi fapte, schi­