Page 15 - Drumul_socialismului_1981_10
P. 15
investiţiile--
:
M TilMEI% ECONOMICE, -Di CALITATE
Carierele judeţului - importante izvoare
de materii prime pentru eoisstraotari
în ansamblul activităţii ceste realizări revine co ţii mărite. Pentru a asi
I.P.I.C.C.F. Deva, secţia de lectivului de la cariera gura front de lucru per
cariere deţine o pondere ZTam, care a dislocat şi manent am început deco-
însemnată, atît din punct prelucrat peste p-Ian în pe pertarea în avans a. zonei
de- vedere ai valorii pro rioada amintită peste 65 000 de extracţie. Apoi am or
ducţiei realizate, cit mai tone de-agregate de carie ganizat munca în două
Anul XXXUli nr. 7 436 DUMINICĂ, 4. OCTOMBRIE 1981 4 pagini — 30 bani ră. Cum a fost posibilă schimburi la toate staţiile
ales al importanţei aces
teia pentru ramura investi de concasare şi utilajeLe
ţiilor. Mai exact, în carie- Materiale de din dotare, asigurînd în
acelaşi, timp personalul de
Mobilizare generală la recoltat rele unităţii, se- extrage şi întreţinere necesar (elec
se pceLucrează piatra —
materie primă indispensa construcţii tricieni, mecanici, lăcătuşi
ş.a.) pe fiecare schimb.
şi insămmţ'ări! bilă oricărei activităţi de obţinerea unor asemenea Mai mult, pentru scurtarea
construcţii.
De- la inginerul Voicu. rezultate ? Răspunsul îl duratei reparaţiilor şi
Todereanu. şeful secţiei ca aflăm de la subingin-erul creşterea caLitaţii acestora,
riere, am aflat că pla Traian Adam, şeful carie ne-am construit prin forţe
© Pentru impulsionarea şi ter produsele să nu rămînă în cîmp nul producţiei marfă a rei. proprii un atelier mecanic
minarea grabnică a recoltatului şi peste noapte © în toate unităţile fost depăşit eu peste 10 — încă de la sfîrşitul a- bine dotat, în cadrul că
semănatului se impune să iie fo se va asigura paza recoltei prin milioane lei, iar produc nului trecut ne-am orga ruia lucrează echipe com
plexe specializate în între-
losite din plin ferestrele dintre patrulări organizate cu organele ţia fizică sortimentală a nizat întreaga activitate
după criterii noi„ menite
ploi, să se acţioneze energic, cu de miliţie, gărzile patriotice şi ca [ost realizată în proporţie să ducă la creşterea ritmi MIRCEA LEPĂDATU
de 107,4 la. sută. la: total
randament maxim © Pe tarlalele dre de la consiliile populare şi agregate. cităţii muncii, la elimina
unde se observă greşuri după se conducerile unităţilor agricole @ Un merit deosebit în a- rea stagnărilor, la produc (Continuare in pag. a 2-a) v
mănat, este necesar ca acestea să La arături, pregătirea terenului şi
se corecteze pentru a avea cul semănat se va lucra numai cu for La Şantierul 1 al T.C. Deva
turi bine încheiate ® O cerinţă maţii mari de tractoare © Trebu
esenţială — eliberarea urgentă şi ie încheiat grabnic strînsul tutu
cu prioritate a terenurilor ocupa ror resurselor vegetale pentru Obiectivele rar fi prefeţe le termenele stabilite ?
te cu porumb, destinate xnsămîn- campletarea balanţei furajere, pre
ţării griului @ în timpul cel mai cum şi lucrările de modernizare Sîmbătă am efectuat un — la un moment N.T.S. ; (coordonatorul lucrărilor la
scurt să fie încheiat recoltatul în fermele zootehnice @ Zilnic se raid pe la cîteva puncte de fapt, de-a dreptul la blocul „C", B-dul Dece
bai) este interesat mai
cartofilor © O necesitate de prim va urmări producţia de lapte, în- de lucru ale Şantierului bârfă-, Erau bucuroşi că mult de mersul şi aspectul
nr. 1, din cadrul T.C. De
maistrul, preocupat de or
ordin — transportul şi înmagazi texvenindu-se eu măsuri operati va. ganizarea punctelor de lu Fiatului său, decît de con
na rea potrivit destinaţiilor stabi ve şl eficiente menite să asigure cru, nu-i vedea. Şi profi strucţia blocului. Aşa că
lite, a întregii recolte astfel incit creşterea acesteia.. „MOMENTUL“- N.T.S., tau. Deci, şapte-opt oameni l-a „dirijat“ pe dulgherul
»-ÎNSPRE ORELE 9- Miron I-lalga să-i dichiseas
că maşina, sub „aspra“ sa
La ora actuală,, stadiul La bazel'e- de preluare. Două unităţi Blocul 22 de pe B-dul Locuinţe supraveghere. Fiatul tre
Lucrărilor din campania Recolta de porumb- a* fost „Decebai“ este un obiectiv buie să arate ca ieşit de
agricolă de toamnă în culeasă de pe circa 250 ha. vecine — două stiluri ce. trebuie predat la cheie. pe banda de montaj. Că
Consiliul unic agroindus iar din suprafaţa- d'e 1S30 de muncă diferite La- finele- acestui an. Mais în frunte cu şeful de- echi deh... e sîmbătă. urmează
trial de stat şi coopera ha, planificată pentru grîu trul Iacob- Arghir ne asi pă, Nistor Puha, sprijineau duminica şi maşina trebuie
t
tist Orăstie se prezintă aproape 450 ha au fost între- satele Turda.ş şi gură că. există* aici o mo pereţii. Zidarul Ton Tam- să arate bine în lume.
astfel: recoltarea cartofi Pricaz/ este o- distanţă de bilizare deosebită şi : ne şa- venise după un ciocan Construcţia mai poate aş
lor- s-a încheiat, sfecla de însămi ttţate-, CeLe notate numai cîţi-va km, da-r în mai: spune că două scări şi un şpiţ (motiva- el). Mar tepta. Toate acestea se pe
zahăr a fost strînsă- de pe până acum. sânt argumente unităţile agricole de aici (A şi B-) vor fi predate în tern Sigismund, după mor treceau în timp ce Fran
aproape întreaga suprafaţă ale responsabilităţii’ în e- s-a acţionat pînă acum şi cteva-ns la începutul lunii tar ; Viorica Tufan şi Cor cise Steibinder, şeful for
şi se- desfăşoară în ritm Seetua-rea importantelor lu se acţionează* încă în mod noiembrie. Este optimist nel Petriş nu şi-au mai ar maţiei de zidari se preocu-
intens transportul acesteia crări ale- acestei toamne. diferit atît în ceea ce pri maistrul. N.u sintem. scep gumentat scopul vizitei pe
veşte strângerea roadelor tici, dar în felul în. care seara „C“. DORIN CORPADE
ogoarelor cît şi în dlrec-
l.ucra echipa lui Nislor PU- „F1ATUL“ Şi BLOCUL LIV1U BRAiCA
Integrare, exigenţă, răspundere in scmduserea TRAIAN SONDOR ha, termenele de predare
par destul de îndepărtate. Pentru a nu ştiu cîta
(Continuare in pag. a 2-a) I-am găsit — vorba vine oară, maistrul Ion Avram (Continuare în pag. a 2-a)
activităţii economice de către
organizaţiile de partid
în agricultura comunal Polara
m perspectiva clară,
urmează
Noua calitate în munca dament cît mai: bun pen
de partid vizează, între tru a realiza, acest echi
altele, cerinţa de ai se lu libru şi', prin el, producţii
cra, pe baza unei: perspec sporite. Nu avem suprafaţă
tive clare, hine fundamen.- suficientă de păşuni şi C.A.P. Ostrov. Cooperatorii participă masiv la strîngerea recoltei de cartofi, sortind producţia, direct în. cîmp.
taite,. în raport nemijlocit fineţe pentru " furajarea Foto: VIRGIL ONOIU
cu realitatea.. Comitetul co optimă a tuturor animale
munal de partid Dobra ca lor. Punem accent deose
şi o bună. parte a orga bit pe creşterea suprafe So focem din Mureş un rîu curot
nizaţiilor din satele apar ţelor cultivate' cu plante
ţinătoare se confruntă în furajere d e mare produc
:
esenţă cu o problemă : tivitate şi valoare nutri Ce importanţă se dă pro sigură Silviu Oproescu, di
dată fiind suprafaţa agri tivă. în jurul grajdurilor, tecţiei inului Mureş, cum Om m a'tjfă staţiile de epurare? rectorul E.G.C.L., care ne-a
colă redusă,, nu există altă pe 10' ha cultivăm trifoi'. sînt pri'vîte sarcinile pri însoţit la locul respectiv.
rezolvare pentru creşterea Re- suprafeţele- destinate vind asigurarea condiţii Sînt create însă greutăţi
producţiei vegetale şi ani legumelor de vară şi toam lor de evacuare a apelor instalaţiile de epurare nu cunoaşte valoarea nutriti de către secţia de preindus-
maliere, decît folosirea nă semănăm orz- şi secară uzate, cum funcţionează funcţionau la întreaga ca vă a acestor dejecţii ca: îrr- trializare a lemnului Orăs
7
intensivă a fondului fun furajeră pentru siloz* şi staţiile de epurare Pen pacitate. De ce? La sta gxăşămînt organic, coope tie, aparţinătoare- I.F.E.T.,
ciar existent. masă verde, după recol tru a da răspuns acestor ţia fermei Romos erau de rativele agricole de- pro care prin depozitarea ma
La C.A.P., Dobra. între tarea acestora urmînd ca întrebări, am efectuat zile fecte cinci aeratoare ale ducţie din Geoagiu,. Orăş- terialului lemnos şi a u-
băm pe inginerul Mircea terenul să fie plantat cu le trecute un raid pe la bazinului de aerare. podul tie. Romos. RomoseL. Vai- nor deşeuri pe malul drept
Jivan, secretar adjunct cu legume. La fel procedăm cîteva unităţi din zona o- al rtului Orăstie provoacă,
probleme organizatorice şi pe o parte din supra raşului Orăstie care con în caz de inundaţii “ro
în comitetul de' partid feţele destinate culturii de sumă apă în procesul de da rea malului care s-ar
pe unitate: porumb boabe. în păşu producţie, ape care aooi putea solda cu efecte ne
— Tovarăşe inginer,, cum nea comunală am. cultivat sînt deversate în rîul. Mu gative asupra canalizării
acţionează organizaţia de cu porumb siloz 11 ha, reş şi afluentui său rîul şi staţiei însăşi. Oare în
partid din C.A.P. pentru după care vom semăna Orăstie. treprinderea în cauză n-a
a asigura folosirea inten secară şi orz furajer, iar Staţiile de epurare de la raclor şi un compartiment deî n-au transportat pe găsit încă o soluţie pen
sivă a pământului spre a apoi vom însămînţa tere fermele Romos şi Orăstie al decantorului secundar, propriile terenuri agricole tru valorificarea acestor
obţine producţiile planifi nul cu iarbă. Aceasta, în ale T.S.C.I.P. au un dublu iar un compartiment a] nici cea mai mică. canti deşeuri ? Locul lor nu este
cate ? ceea ce priveşte zooteh scop ; de a decanta apele decantorului primar nu era tate“ — ne spune ing. Ro pe malul cursului de apă !
— Una dintre datele nia, în scopul creşterii folosite, la spălarea- pardo curăţat. La staţia de epu meo Păscw. mecanicul sef La întreprinderea Vi
principale ale problemei producţiei de legume sîn- selii' padocurilor pentru a- rare a fermei nr. 3 Orăstie al I.S.C.LF; dra“ a fost rezolvată in
constă în repartizarea ju tem pe cale. de a regle n ima.le în vederea dever nu funcţionau de aseme Constatăm că staţia- de tr-o- oarecare măsură po
dicioasă, pe destinaţii, a menta un schimb de te sării lor cit mai' curate în nea. trei. aeratoare. Meca epurare- a* oraşului Orăstie, luarea. în sensul că sulfa-
pămîntului existent, ur renuri cu complexul zoo cursurile de apă sau a nicul de întreţinere. Io an eu. treaptă, mecano-biologi-
mărind asigurarea unui tehnic de la Grind, o su- servi pentru irigarea unor Bardaş. ne asigură că va că. a fost în sfîrşit pOsă E5TERA STIMA
echilibru cu randament terenuri agricole, respectiv remedia. defecţiunile în în funcţiune după ce mai C-T1N TBODORASCU
mare. între zootehnie şi IQN CIOCLEI. de a folosi nămolul rezul scurt timp. Aici, în plus, bine de un an de zile n-a şeful- biroului- gospodărirea
producţia vegetală. Comi CORNEL ARMEANU tat din dejecţiile solide şi mari. cantităţi de nămol funcţionat. „S-au procurat apelor a O.G.A.
tetul nostru de partid a lichide ca îngrăşământ (dejecţii solide şi lichida) stîlpi şi pLasă, în vederea
analizat modalităţile prin pentru cultură. în ziua acoperă o suprafaţă apre îngrădirii pentru realiza
care să acţionăm cu ran (Continuare în pag, a 2-a) raidului am constatat că ciabilă de teren. „Deşi se rea sistematizării“ — ne a (Continuare în pag. a 2-a)
