Page 16 - Drumul_socialismului_1981_10

Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI N]

PIESE DE SCHIMB
INVESTII PESTE PLAN VW
f
Obiectivul principal É53W5W8%m
al oamenilor muncii de DUMIN
ii TERMIN; ECONOMICI, Oi CALITATE Ia I.M. Barza îl consti­ 4 OCTOIN
tuie realizarea produc­ Sâ facem din Mureş 9,OU Tot in a in!
ţiei fizice sortimentale 9,35 Film <s«ria
pii : „Jach
la parametrii cantita­ un rin curat ne" — uit
tivi şi calitativi planifi­ 10.00 Viata satu
Mîndrie de constructor caţi. O contribuţie în­ (Urmare din pag. 1) condiţiilor de evacuare a 11.45 Bucuriile r
12,30 De strajă
semnată la înfăptuirea
13.00
Telex
cu succes a acestui o- apelor uzate trebuie pri­ i3,Q5 Album dun
I Se munceşte din plin in maşina. Ce s-a intimplat ^ pungerea muntelui, înaintînd biectiv îşi aduc şi co­ tul bazic de crom din ze- vite ca parte integrantă a 35,15 Telesport
ţ aceste zile de toamnă fru- In bătălia cu rocile dure, a- peste 5 metri. lectivele sectorului elec­ murile folosite la argăsire proceselor tehnologice de IC,00 Şah
17,55 Ecranizări
i moaşă pe şantierul viitoarei cesteia i s-au deteriorat lată, pe scurt, faptele. Ne ţ tromecanic, care răs­ este recuperat integral — către fiecare întreprinde­ tura univci
i cetăţi hidroenergetice de la citeva angrenaje. Altele de mai rămine doar să amin- i pund de buna funcţio­ prin dirijarea separată a re industrială în parte, ca nica amant
ţ Rlu Mare-Retezat. Construc- schimb nu existau. Pentru tim cine sînt autorii lor, cei ) nare a tuturor utilaje­ apelor folosite la secţia ar- o respectare a prevederi­ Ecranizare
i torii îşi înzecesc eforturile punerea utilajului în func­ care dind dovadă de ¡naltă lor şi instalaţiilor din găsitorie — şi refolosit în lor Ordinului Consiliului mânui eu
al lui vast
} pentru a realiza ritmic sta- ţie rămînea o singură solu­ responsabilitate muncito­ dotare. în perioada tre­ procesul de producţie. în Naţional al Apelor nr. Producţie :
) diile fizice. ţie : proiectarea şi executa­ rească, de abnegaţie şi spi­ cută de la începutul a- ziua vizitei noastre sis­ 154/1979, potrivit căruia lor italiene
i La aducţiunea principală, rea în şantier a unor piese rit de echipă, au hotărit şi nului, harnicii electro­ temul de pompare, în- indicii de calitate ai ape­ 18.45 Micul cer
cei mici : ,
i de la o vreme, treaba mer- noi. Din experienţa ante­ au reuşit să se întreacă cu mecanici au depus efor­ magazinare şi tratare a a- lor sînt indicatori de plan. dată cu ţa
i gea strună. Moderna maşi- rioară se ştia că o aseme­ timpul, cu ei înşişi. Sînt in­ turi constante, reuşind cestora funcţiona normal. Conducerile întreprinde­ 19.00 Telejurnal
ţ nă de forat in secţiune pli- nea remediere durează a- ginerii Viorel Vasnea şi A- să crească durata de Nu acelaşi lucru putem rilor, consiliile oamenilor 19.25 Cin tar ea F
judeţul Vil
i nă — agregat complex, de proximativ 30 de zile. Mult, lexandru Duducă, maistrul funcţionare a utilajelor spune despre bazinul de muncii, comitetele de partid 20.45 Film ari
) mare randament, speciali- foarte mult, şi-au zis oame­ loan Mihăilescu şi muncito­ între două reparaţii, de decantare a apelor rezi­ trebuie să găsească cele mai meia dispă
) zat in forarea galeriilor prin nii. in acest timp, se pier­ rii Gheorghe Bălan, Con­ asemenea, să asigure, duale, rezultate de la pre­ eficiente soluţii pentru ca ducţie a
engleze
i inima muntelui —, pusă la deau sute de metri la îna­ stantin Dumbravă, Anton lună de lună, depăşirea lucrarea pieilor, aflat în cu­ reziduurile antrenate de 22.25 Telejurnal, i
} punct de colectivul de ingi- intare. Şi intr-o înţelegere Deaconu, Daniel Timişerl, indicilor de utilizare a răţire, situaţie în care a-
1 neri şi muncitori de aici şi unanimă izvorîtă din înalta Dumitru Buian, loan Ciuhat, i maşinilor-unclte. în a- apele evacuate să fie re­ LUNI, 5 on
integrate în procesul de
ţ strunită de ei cu nădejde, lor conştiinţă muncitoreas- Teodor Alupei, Emil ian Du- ) ceeaşi perioadă, ei au pele uzate erau deversate 10.00 Emisiune
i înainta spornic pe traseul că, inginerii, maiştrii şi du, Nicolae Ceauşel şi Mi- ţ confecţionat suplimen­ direct în emisar. producţie sau folosite ca maghiară
18,50 100i de ser
* subteran, sfărimind rocile muncitorii s-au pus pe Iu- hai Tudose. Oameni care tar piese de schimb în în concluzie, nu se a- resurse secundare. Odată 19.00 Telejurnal
\ puternice, scormonind stra- cru, proiectind, executind şi au aşezat pe panoplia o- valoare de 14,5 milioa­ cordă atenţia cuvenită, la cu aceasta se va îmbu­ 19.25 Actualitatea
l turile de pămint metru cu montind într-un timp record noarei, conştiinţei şi demni­ ne lei şi au recondiţio­ majoritatea întreprinderi­ nătăţi calitatea cursurilor 19,40 Orizont leh
1 metru, sute de metri pe lu- — in doar 9 zile I — sub- tăţii muncitoreşti, o nouă şi nat diferite alte piese lor vizitate, funcţionării fie
1 nă. Şi iată, cind lucrurile ansamblele respective. în remarcabilă faptă de muncă. şi subansamble în va­ normale, eficiente, a sta­ de ape, parte integrantă a 20.25 Roman foii«
tul speranţ»
ţ mergeau mai bine, parcă cea de a 10-a zi, maşina loare de 8,2 milioane ţiilor de epurare. Proble­ protecţiei mediului încon­ sodul 6
i prea bine, se defectează de forat a reînceput stră- MIRCEA LEPĂDATU Iei. mele legate de asigurarea jurător. 21.20 Cadran moi
21.45 Cfntece tine
22,05 jurnal.
Carierele judeţului MOBILIZARE BENERfiLÂ LA RECOLTAT Şi ÎNSMNJÂRII H^AfDEO
nfetadBBS&SBBB
(Urmare din pag. 1) părtăşesc din experienţa
BUCUREŞTI I
dobîndi'tă. Iată, după ce Lucrînd cu perspectiva clari (Urmare din pag. 1) liniştiţi de alte treburi. tualitatca în 60 <
ţinere şi reparaţii de uti­ artificierii de la Brănişca Este bine că lucrătorii 8,00 Kadioprogra
şi
laje. au experimentat la puşca- (Urmare din pag. 1) — în fiecare dintre cele ţia pregătirii producţiei unităţilor industriale oraş lor; 9,30 Mag azi
anului viitor. La Turd'aş,
şcolilor
din
cal. Emisiune t
elevii
Urcăm în carieră. Se re metoda amplasării gău­ 13 sate ale comunei sînt pînă aseară a fost strînsă sprijină cooperativa agri­ taţi şi muzică;
muncea din plin în toate rilor în şah (metodă care prafaţă de 27 ha, care ne organizaţii de partid bine recolta de porumb de pe colă din Orăştie, dar tre­ toate pentru toţi
punctele de lucru. Alexan­ duce la productivităţi va permite să obţinem echilibrate, pe care ne 25 ha din cele 95 ha cîte buie să fie mobilizaţi la dio jurnal; 13,15
devenire; 13,30 c
dru Todea, Loghin Sîrb, mari), au preluat-o şi cei între altele o producţie de bizuim mult. Aş cita între are unitatea, dar la Pricaz muncă şi cooperatorii, iar muzică populară;
Romulus Ilan, Mircea Că- de la Zam. Tot aici aveam 15 tone de cartofi la hec­ ele pe cele de la Răclu- n-a fost cules încă nici un împotriva celor care re­ da veselă. „Vizita
tană, Valentin Cri.şan, Ma­ să vedem o altă realizare tar. leşti, Stînceşti, Ohaba, ştiulete. Viol-el Balotă, in­ fuză, să fie aplicate pre­ Toamne“; 14,30 )
portativ:
Ion (
rian Costea, Gheorghe Han, a colectivului, „rostogoale- Grădina de legume a Mihăeşti, Lăpu.şnic, Stre- ginerul şef al C.A.P. Pri­ vederile legii. Nu de alt­ 14,45 Din înregist
Zenovie Ţari, Ioachim Moi- le de taluz", a căror con­ cooperatorilor din Dobra tea şi Abucea. Se dove­ caz, ne spunea că din dis­ ceva dar la C.A.P. Orăş­ riei Lătâreţu; 15
sescu, Iosif Suba, loan Ni- strucţie şi utilizare condu­ este un mare aducător de desc interesaţi în a culti­ poziţia dumnealui s-a amâ­ tie a fost culeasă recolta artelor; 16,00 B
ştiri; 16,05 Albun
coară şi alţii, artificieri, ce la însemnate economii venituri, pentru C.A.P. va legume şi locuitorii u- nat culesul porumbului, abia de pe 12 ha din cele 16,50 O ţară aven
mineri, mecanici de utila­ de carburanţi, cauciucuri şi Aici discutăm cu tovarăşul nor sate care nu au posi­ deşi ştiuleţii sînt copţi, aproape 60 ha. Otilia Ru- că uşoară; 17,00
je, excavatorişti, buldoze­ piese de schimb, măreşte loan Şindea, secretarul ad­ bilităţi să cultive. Aces­ pînă ce se termină recol­ san, inginera şefă a coo­ scurt: „Schimbul
colac Năstasc; 1"
rist:, şoferi îşi aduceau productivitatea muncii. Iar junct cu probleme econo­ tora le-am repartizat por­ tarea altor culturi. Mai perativei, lipseşte şi dînsa tăţi folclorice; 1
fiecare contribuţia lor prin de faptul că după nouă mice în biroul organiza­ ţii pentru muncă la gră­ este de recoltat sfecla de de la post; de vreo trei tin de ştiri; 18,3
luni s-au livrat din carie­
muncă, la dislocarea stîncii, ră suplimentar spre şan­ ţiei de bază a fermei, de dina din Dobra şi pot să zahăr de pe o suprafaţă zile n-a fost văzută prin tcca pentru toţi;
dio jurnal; 20,15 K
la transformarea ei în ma­ peste 20 de ani legat de spun că porţiile celor din de 1,5 ha deoarece Ileana unitate... rina Drăghici; 21,
terial de construcţie. tierele de construcţii peste destinul acesteia. brigăzile de la Abucea şi Bodea, Domnica Ambruş, melodiilor; 22,00
15 000 tone de produse, fă­ — Cu ani în urmă, ne nai; 22,10 Pan ora
Maistrul Traian Josan, ră îndoială că meritul re­ spune, am început activi­ Făgeţel au fost mai bine Nicolae Clonţa, Remus Semănatul griului tiv; 22,30 Ring d
şeful atelierului carieră vine tuturor oamenilor tatea în legumicultura pe întreţinute ca ale dobre- Stîrc, Nicolae Stoica şi nu suferă amînare ! 0,05—5,00 Non stc
Brănişca, ne spune că oa­ 14 ha. Acum cultivăm 100 nilor. Noi stimulăm aceste alţi vreo 15 cooperatori cal nocturn.
menii lui sînt într-o per­ muncii, colectivului, dar ha cu legume. ambiţii competitive. n-au venit — deşi au fos-t în cooperativele agricole
mai cu seamă lui Serafim
manentă întrecere cu cei Betea, Emilian Sbegan, Pe­ — Ce aţi valorificat în — Ce modalităţi folosiţi chemaţi insistent — să re­ din Mărtineşti şi Jeledinţi,
de la Zam. întrecere bine­ tru Puiuţ, Partenie Crişan, acest an ? pentru asigurarea îndepli­ colteze producţia de pe lo­ (unde ingineri şefi sînt ClNEMl
Dumitru Petre şi, respectiv,
venită, din care cîştigă Petru Alba, Serafim Tă- — 27 tone spanac, 15 nirii măsurilor stabilite turile repartizatei Comite­ Petru Sasu), s-a muncit
ambele colective şi ale că- maş, Miroii Bulz, Zaharie tone salată, 101 tone var­ pentru dezvoltarea fiecărei tul comunal de partid, serios la arături, pregăti­ DEVA: Vara t
Mo.scov.
(Pairi-*
iNci urmări sînt producţii Petroiu şi Dumitru Petres- ză timpurie, 132 tone cas­ unităţi, pentru realizarea consiliul popular comunal, rea terenului şi însămîn- de in lacrimi (i
sporite, de calitate supe­ cu, oameni care mereu pun traveţi, 40 tone ardei gras, sarcinilor ? C.U.A.S.C. Orăştie sînt ţarea cerealelor păioase. de glorie (Grădii
chemate să ajute mai mult
rioară. Deci, mai multe umărul la greu, a căror 30 tone ardei iute, 140 tone — Actuala campanie a cooperativa din Pricaz pen­ Cele două unităţi au se­ ră) ; HUN EDO AR
(Flacăra);
Iul
materiale, necesare con­ pricepere şi vrednicie atîr- varză de vară, 136 tone fost un adevărat examen tru finalizarea cît mai mănat eu grîu circa 110 (Sidcrurgistul); $
structorilor. Se întrec între nă decisiv în balanţa rea­ tomate, 7,5 tone conopidă de încercare a capacităţii grabnică a recoltării sfe­ ha fiecare. trovlca 38 (Arta)
ei, dar se şi ajută, îşi îm- lizărilor colectivului. şi 10 tone gogoşari. Veni­ organizaţiilor noastre de clei şi începerea cît mai La Orăştie şi Ocoliş amiază (Consti
PETROŞANI:
Cc
turile realizate pînă acum partid, dar nu am slăbit urgentă a culesului la însămînţarea grîului n-a Carpaţi (Unirea);
sînt superioare celor pla­ nici un moment exigenţa, porumb. început încă. De ce ? iarnă (7 Noicmb
nificate pe perioada expi­ stimulînd răspunderea per­ Fiindcă a întîrziat ferti­ Baba şi cei 40 <
ObiectiveSe vor fi predate rată. sonală a tuturor cadrelor Unde sînt lizarea, mult grîu se va seriile I-II (Reput
Şerpie©
PENI :
— Ce aport au comu­ pentru rezolvarea în timp semăna după porumb, iar I-II (Cultural);
Sa termenele stabilite ! niştii clin legumicultura la optim a tuturor probleme­ cooperatorii ? terenul este încă ocupat de fată (Muncitor»
valorificarea superioară a lor. Decadal întreprindem •Saveta Tănase, preşedin­ cu recoltă. Iată de ce în CAN : Campionul
l-II (Luceafărul)
(Urmare din pag. 1) Toate cele relatate le-am pămintului ? scurte analize, iar lunar, ta cooperativei agricole din cele două unităţi trebuie de la marginea
discutat eu Mircea Chirilă, — Ei sînt în fruntea în şedinţe de birou, ana­ Orăştie, se afla vineri in urgentate culesul porumbu­ (Muncitoresc) ;
pa de organizarea şantie­ şeful şantierului nr. 1, tuturor acţiunilor. Sidonia lizăm cîte o unitate care fruntea celor peste 100 lui, eliberarea tarlalelor Ani tumultuoşi
PETRILA: Confid
rului. Descărca materiale, care a ţinut să precizeze Prisecan, Letiţia Oprean, are nevoie de sprijin. de oameni ce culegeau de coceni, efectuarea ară­ citoresc); URICA
antrena oamenii la muncă. că se vor lua măsuri fer­ Silvia Cismaş, Aurora To- în stilul şi metodele de porumb. Culegătorii erau turilor, pregătirea terenului creţul casetofonu
Am mai reţinut că la a- me pentru întărirea disci­ muţa, Aurelia Petcu se muncă ale organizaţiei co­ lucrători ai întreprinderii şi însămînţările. zaţul); Probleme
le (7 Noiembrie)
cest punct de lucru apro­ plinei, pentru dinamizarea numără printre cele mai munale de partid nu totul „Vidra“ din Orăştie, veniţi Iancu Jianu haidi
vizionarea cu materiale activităţii la fiecare punct harnice şi mai consecven­ este numai bun, dar este să ajute la strîngerea cît ua roşie) ; GUR
Bună seara. Ir ii
de la I.M.C. Bîrcea este de lucru. „Pînă la finele te legumicultoare. bine că există o preocu­ mai urgentă a recoltei de rul); ORĂŞTIE:
destul de deficitară. Iar anului mai avem de pre­ Despre modul cum con­ pare responsabilă pentru porumb, deoarece în tar­ teanc de banertott
blocul are termen de pre­ dat 254 de apartamente — duce comitetul comunal conducerea economiei co­ laua respectivă urmează Lumina palid"
dare — 31 decembrie a.c. de partid activitatea în munei, concluzie împărtă­ să se semene grîu. Unde CINE PREIA (Flacăra); CEO A
spunea şeful şantierului —, agricultură ne-a vorbit to­ şită şi de către tovarăşul erau cooperatorii ? Cîţiva Labirintul (Casa
si pe care le vom preda. varăşa Eugenia Lazăr, se­ loan Pavel, organizator de lucrau în grădina de le­ LAPTELE ? ♦ră); HAŢEG : O ir
ra — seriile I-II
SlMBĂTA — Iniţiativa de a înfiinţa BRAZI: Martorul
PROGRAM DE VOIE Necazuri ? Cele mai multe cretarul comitetului co­ partid, preşedinte al Con­ gume la recoltarea roşiilor un punct in satul Vica, mult; CALAN: E
legate de aprovizionarea munal de partid,, primarul siliului unic agroindustrial şi gogonelelor, restul erau comuna Gurasada pentru nide — seriile I-II
cultură) ; Casta
La blocurile 18 şi 19 de cu materiale, care şi în comunei : Ilia. la casele lor, îşi vedeau colectarea şi preluarea Iunie) ; SIMERIA
pe strada „Liliacului“, prezent este deficitară. Ne laptelui i-a bucurat mult dc argint (Mureş’
maistrul şi şeful echipei lipsesc frecvent unele sor­ pe producătorii din a- Cine mă strigă ?
de dulgheri erau plecaţi la timente de prefabricate, ceastă localitate. Timp de GHELARI: .Al tre
mortal (Muncitor
„închideri de lună“. Aşa beton etc., încetinindu-ne zece zile unii cetăţeni
că muncitorii mai lucrau, ritmurile de execuţie şi cum sînt Persida Moţ, A-
mai aşteptau... La apro­ folosirea neeficientă a tim­ sinefta Medrea, Drago-
pierea noastră, Constantin pului de lucru. Printr-un mir lacob şi Andronic
Lazur, şeful echipei de la Todoriu au predat fieca­
sprijin mai bun din par­ Timpul proba)
necalificaţi şi-a îndemnat tea I.M.C. Bîrcea, S.U.T. re peste 100 litri lapte. ziua de 4 oclom 1
ortacii să tragă vîrtos la Deva, I.J.T.L. şi I.T.A. De­ Bucuria cetăţenilor a fost Vremea va fi îi
lopată. Lucrau la umplu­ va, putem înlătura toate insă de scurtă durată, instabilă cu cerul
turi. (Mai mult se făceau deoarece 1 /Cepîr.d din noros. Vor cade
plop
averse
de
neajunsurile care mai per­ ziua de 23 septembrie
că lucrează). Zidarii A- sistă în activitatea noas­ a.c. maşina care prelua cantitatea de apă
24 de ore va
lexandru Mirea şi Nicolae
tră, putem finaliza la ter­ laptele nu a mal venit la 1/mp. Vin tul va
Dubaru, de la blocul 24 men toate investiţiile din punctul de colectare. Ce­ derat cu intensifir
(din echipa lui Szabo Si- acest an“. tăţenii se întreabă : de şi temporare d
km/h din sud-vef
gismund) — la orele 11 şi Să aşteptăm deci trans­ ce nu se mai preia oare Temperatura min
între
cuprinsă
jumătate erau pe picior de Formarea viitoarei miltci la specia taurine se bucură de atenţie la Complexul inter- şi laptele din localitatea grade, iar cea m
ducă. Cu treburi pe la punerea în practică a a- cooperatist llia. în imagine, o parte din viţelele unităţii. lor ? tre 15 şi 2i de
birou. cestei promisiuni.