Page 17 - Drumul_socialismului_1981_10

36 O DUMINICĂ, 4 OCTOMBRIE 1^81 Pag. 3

B „STELELE CETĂŢII Brad a găzduit lansarea pla­
La festivalul concurs inter- chetelor de versuri ale mem­
judeţean de muzică uşoa­ brilor cenaclului „George
ră „Stelele cetăţii“, ediţia Coşbuc“ şi revistei vorbite
a IV-a, desfăşurat in zilele de cultură „Agora", intitu­ Si cunoaşteţi proverbe, calambururi (corelate cu viaţa Orăş-
lici — umh apărea), dialoguri, glume.
de 2—3 octombrie la sala late „Ctitorii zărăndene“ şi O PARADOXE (1914—1916), periodic cu un
„Arta“ din Deva, au parti­ „Agora“. Editate de Centrul pe Micolae Vaideanu? (I) profil aparte. Fiecare broşură are o tematică
•u co- unitara, dar este alcătuită din mai multe ar­
gaibe- cipat 22 de tineri solişti. judeţean de îndrumare a La 3 martie 1911 s-a născut în satul Pricaz, ticole. Ex. : fascicolul consacrat lui Aurel
episod Cele 14 judeţe au fost re­ creaţiei populare şi a miş­ din judeţul nostru, Nicolae Vaideanu, cel des- Vlaicu are şi articole ca „Rosturi economice
prezentate in concurs de cării artistice de masă, pla­ .pic care se va vorbi mai tîrziu în termeni şi războiul“, „Glorie românească“. Numerele
reale talente interpretative, chetele fac parte din cule­ admirativi. Tat&l său era un simplu ţăran care publicaţiei merg în continuare dc la un an
La altul.
în această ediţie pe firma­ pentru toate obiceiurile şl gerea „Pămint străbun", ca­ creştea nu mai puţin de 6 copii, el însuşi
mare invalid de-război. Nicolae a făcut şcoala
mentul festivalului au ră­ datinile populare hunedore­ re include creaţii ale mem­ primară in satul natal, după care s-a înscris tinetă în publicistica liunedoreană, ca In
sărit noi stele, răsplătite cu ne. După o paradă a por­ brilor cenaclurilor literare Ia Liceul „Aurel Vlaicu“ din Orăştie luîndu-şi întreaga ţară. Presa se diversifică mult, in
litera- premii şi menţiuni. tului popular, ansamblurile din judeţ. bacalaureatul la liceul „Decebal“ din Deva. sinul ei au loc transformări, înnoiri, în con­
formitate cu noile condiţii economice, sociale si
Mintea sa ascuţită, ingenioasă şi avîntată
„Cro- l-a ajutat să intre la Universitatea din Bucu­ politice.
iraci“. B LANSARE DE CARTE. „Getusa“, al Centrului ju­ H „TROFEUL MICULUI reşti, unde, la jumătatea deceniului 1930—10 a ® » C °NV°RBI R I ŞTIINŢIFICE“ (1917—1923),
>ă ro- Ieri, cu prilejul închiderii deţean de îndrumare a absolvit Facultatea de drept. gazetă unică, pe acest profil în Transilvania,
i titlu celei de-a Vl-a ediţii a Sa­ CITITOR“, organizat anual Puţini, în afara dascălului său din Pricaz,
itolini. creaţiei populare şi a miş­ de Biblioteca judeţeană, sec­ Rodeanu, îi intuiseră o pasiune adîncă pentru care a pledat pentru popularizarea ştiinţei. Prin
programul său intitulat „Ne trebuie cultură
liouri- lonului hunedorean al cărţii cării artistice de masă, ţia copii, a fost atribuit, in aeronautică, avioane şi rachete. Pasiunea a ştiinţifică«, redactorul formula îndemnul de a
s-a lansat volumul ,,Punctul
pentru de topire“ de Marin Ne- „Silvana“, al Casei de cul­ urma deliberărilor celor 120 încolţit de pe la 19 ani, dar a început să-şi ne entuziasma nu numai de literatură, ci şi pe
em o- tură Deva, şi cele din Lă- de cititori, pentru cea mai facă loc în preocupările cotidiene cam în terenul ştiinţelor „unde se reclamă muncă mai
goiţă. Cartea a fost pre­ pugiu de Sus, Almiş-Săliş- ultimul an de factultate. Cînd a intrat în cea intensă, cugetare mai disciplinată, pentru a
zentată de scriitorul Mircea îndrăgită carte a anului de a doua facultate — Filozofie — la aceeaşi dobîndi foloase dc preţ in procesul general.
Universitate, construcţia rachetelor îi captaseră
Publicaţia a făcut apel la articolele de sinteză,
Sintimbreanu, directorul Edi­ te, Romos, Dăbica, Păuci- 1980, ilustratoarei Doina aproape întreaga muncă. Studentul în filozo­ in domenii variate : chimie, electricitate, ma­
„Fe- turii „Albatros“. neşti, Hărţăgani, Prăvăleai, Micu Veniamin şi Elenei fie mergea acum de-a binelea pe două planuri, tematică, ştiinţe naturale, astronomie. Materia-
. Pro­ Orăştioara de Sus, Dealu Dragoş, pentru text, — rea­ Visul său era să conceapă şi să construiască lul era ordonat în rubrici ca : „Actualitatea
curilor H FESTIVALUL OBICE­ Mare vor evolua pe scena lizatoarele volumului „Fap­ o rachetă românească cu propergoli lichizi, ştiinţifică“, „Minusurile industriei“, „Zori de
IURILOR POPULARE HUNE- şi in faţa Casei de cultură. capabilă să depăşească viteza sunetului. univers“, „Filozofie ştiinţifică în fala naturii“.
Astăzi, clud lucrurile sînt demult decan­
t. DORENE. Astăzi municipiul te frumoase, inimi voioa­ tate, se poate stabili că perioada cea mai şi © „SZASZVAROS în £S VIDEKE“ („Orăştia
împrejurimile“),
limba
ziar
maghiară,
BRIE Deva găzduieşte festivalul ra „CTITORII ZĂRĂNDE- se", apărut la Editura „Ion fertilă a activităţii sale pe planul tehnicii politic şi social-cultural, apărut la Orăstie,
ansamblurilor reprezentative NE“. Casa de cultură din Creangă“ Bucureşti. vehiculelor spaţiale se localizează între 23—34 între 1918—1928. (L. L.).
de ani.
limba
Avem în faţă un om de 70 de ani, subţirel,
vioi, ineandcscent, sclipitor, aflat parcă intr-o Moţe autumnale
permanentă stare de căutare. Are spinarea
lomică permanenţă puţin încovoiată şi inîinile uscăţive, febrile şi ORIZONTAL : l) Autorul piesei corale inti­
ştiinţi- vînoase. Sînt mlini care au lucrat fără încetare tulată „Toamna“ — Cuprins de o maladie au­
ŞI CONTINUITATE mai bine de patru decenii sub o frunte aple­ tumnală; 2) Decor autumnal — în toamna
„Vin- cată neîncetat peste cărţi şi bancuri de lucru. vieţii (pl.); 3) Roşeşte toamna de belşug (reg.)
- epi- Ieri s-au încheiat, la De­ Nicolae Vaideanu întruneşte la superlativ deo­ — Lucrare şi de toamnă; 4) Paznic în deal la
va, lucrările sesiunii de ! potrivă dorinţa de văpaie, tenacitatea şi modes­ vie — Domnesc în livezile toamnei... — ...şî
comunicări ştiinţifice orga­ Cu adîncă durere tovă­ încredinţate munci de răs­ tia, bunătatea şi soliditatea cunoaşterii ştiin­ cîteva nuci !; 5) „Boboc“ de toamnă — Merge
nizate do Muzeul judeţean răşească anunţăm că ieri, pundere ca activist U.T.C. ţifice în cîmpuri surprinzător de depărtate de toamna la cules; G) Invîrtitul... cînepii — Sens
şi Filiala Arhivelor statu­ 3 octombrie 1981, a înce­ iar, mai apoi, ca activist formaţia primită în cele două facultăţi. Auto­ unic al drumeţiilor autumnale : 7) Puşi şl la
lui Deva pe tema „Perma­ tat din viaţă cel ce a fost de partid. didact şi-a însuşit cuceriri ale chimiei, mate­ transportatul roadelor autumnale — Tşi face
nenţă şi continuitate pe maticii, fizicii, gazelor şi lichidelor, metalurgiei, plinul toamna; 8) In stoluri de cocori ! — Fo­
meleagurile hunedorene“. Loghin Dincş, activist cu Pentru meritele sale deo­ combustibililor, astronomiei, psihologiei şi din losită la o îmbrăcăminte călduroasă — Vinuri...
Prin comunicările ştiinţifice îndelungată activitate în sebite, Loghin Dineş a multe alte domenii ale patrimoniului ştiinţific. puterea ursului; 9) Autoarea versurilor „Ro­
susţinute de prof. univ. dr. fost o perioadă îndelunga­ manţa toamnei“ — Fluviu european : i0) Loca­
Hadrian Daicoviciu („Con­ organizaţia judeţeană de CORNEL ARMEANU litate în Finlanda — Neîntrecuta interpretă a
00 Ac- sideraţii asupra crono­ partid Hunedoara, prim- tă membru al Biroului Co­ cîntecului „Bun îi vinul ghiurghiuliu“ ; 11) Săr­
aimite; logiei turnurilor locuin­ secretar al Comitetului o- mitetului judeţean de partid bătoarea recoltei autumnale — Varietate de
sate- ţă din cetatea dacică Transportul sării pe f^ureş (II) struguri culeşi toamna din podgorii.
lumini- Costeşti"), dr. docent răşenesc de partid Brad, şi membru al Comisiei VERTICAL : 1) Pus toamna la murat — Se
ictuali- Octavian Floca („Obiecti­ primarul oraşului. centrale de revizie a C.C, goleşte în sezon autumnal; 2) întocmit pentru
0 De ve hunedorene privitoare Născut la 20 martie 1931 al P.C.R. Din seria documentelor arhivistice re­ „bobocii“ toamnei — A compus piesa vocală
,00 Ka- la continuitatea daco-roma- feritoare la perioada sec. XVIII—XIX se „în grădină“: 3) Răceala zilelor autumnale —
ăre în nă"), dr. Radu Popa („Cne­ în comuna Crişcior, într-o în semn de recunoaştere desprind unele probleme importante care ...şi luat să ţină de cald: 4) Produs al muncii
crt de zatul de Riu Bărbat"), dr. familie de mineri, Dineş a contribuţiei pe care şi-a — Duce belşugul toamnei — Bine murate; 5)
,00 Un- Liviu Botezan („Vestigii ale Loghin a intrat în rînduri- adus-o în procesul con­ stăteau în atenţia statului austriac şi anu­ Atmosferă de veselie toamna la cules — Va­
trînei... obştilor săteşti în comita­ me : de a acoperi o parte cît mai mare rietate de struguri, un fol de Muscat: 6) Note
ret pe tul Hunedoara la începu­ le clasei muncitoare în strucţiei socialiste, Loghin din nevoile imperiului cu sarea exploatată autumnale — Ca porumbul la eul^s; 7) A...
tinoiu ; tul veacului al XIX-lea), 19-19, lucrînd ca electrician Dineş a fost distins cu or­ ruginit frunza din vii — Unitate agricolă, în
Ie Ma- dr. Lucia Apolzan („Consi­ la Uzina electrică Gura- dine şi medalii ale R.S.R. din Transilvania ; de a organiza cît mai febra culesului autumnal (abr.l: 8) Vin pelin
Clubul deraţii privind delimitarea bine transportul pe căile fluviale şi de a — Boabe de Muscat ! — în sezon autumnal !;
(in de zonelor etnografice"), Con­ barza. In anul 1945 a in­ încetarea din viaţă a lui reglementa, pe bază de statute şi conven­ 9) Căzut toamna în brădet — Lemn de rod la
sonor ; stantin Purcileanu („Am­ trat în Uniunea Tineretu­ Loghin Dineş constituie o viţa de vie ; 10) Autoarea poeziei „Toamnă“ —
- muzi- plificarea creaţiei mate­ lui Comunist, iar în 1955 grea pierdere pentru orga­ ţii, transportul şi raporturile dintre comu­ Un fel de cutezanţă; li) A scris n ezia „Culesul
Teatru riale şi spirituale a oame­ nităţile săteşti şi deţinătorii monopolului viilor“ — Autorul versurilor intitulate „Dintr-©
de Ni- nilor muncii din judeţul a fost primit în rîndurile nizaţia orăşenească de sării precum şi raporturile dintre coră- toamnă“.
Varie- Hunedoara in etapa făuri­ membrilor Partidului Co­ partid Brad, pentru toţi bieri şi domnii de pămint. DICŢIONAR ; RAT, ANAR.
1 Bule- rii societăţii socialiste mul­ munist Român. cei cu care a muncit şi
Vluzico- tilateral dezvoltate"), ca şi Pentru asigurarea transportului sării ŞT. MORARU
,00 Ra­ prin intervenţiile din sec­ în activitatea politică s-a l-au cunoscut. cu plutele sau cu corăbiile, erau recrutaţi Devn
tai Do- ţiunile sesiunii au fost a- remarcat prin abnegaţie şi Adio, scump tovarăş şi ţăranii din satele de pe malul Mureşului.
rurneul duse noi şi valoroase do­ spirit revoluţionar, fiindu-i prieten.
idiojur- vezi ale dăinuirii noastre Guvernatorul Transilvaniei din Sibiu po­
c spor- pe aceste străvechi melea­ COMITETUL JUDEŢEAN HUNEDOARA runceşte să se ia măsuri pentru ca „ple­
dans ; guri româneşti. AL P.C.R. bea contribuabilă să fie stimulată în
muzi-
transportul sării, să fie înlăturate piedi­
cile si să grăbească transportul". Trans­
capabil să suplinească ab­ portul sării era stinjenit de scufundarea
senţa a 4—5 titulari din plutelor din diferite cauze (înnămoliri,
formula stas (Rednic, An- mărăcinişuri) precum şi din cauza mun­
done, Gabor, Petcu, Alexa), cilor agricole sau datorită faptului că
hanţelor obţinînd un punct pe ' te­ unii domni de pămint nu-şi lăsau iobagii
nu cre­ JIUL — F.C. ARGEŞ forturile şi chiar unele
ta) ; Vis reuşite de aducere şi men­ renul unei formaţii... în­ să-şi îndeplinească sarcina cărăuşiei. Din
de va- 1—0 (1—0) fometate de puncte. Iată, aceste motive s-au efectuat mai multe
: Due- ţinere a echipei la liman. adevărul lui Lucescu se conscripţii nautice, în 1748, 1774, 1810,
iroaziera O victorie, chiar la 1—0, JIUL! Cavai — P. Gri-
ada Pc- gore, Vînătoru, Rusu, Giur­ confirmă : un lot de jucă­ care prevedeau statutele corăbierilor. Din
Apus la tot victorie se cheamă, iar tori, pregătit egal, poate a- conscripţia anului 1774 se observă că 33
etorul) i cîn,d ea este cucerită exact giu, Neagu, Varga (Dragoş de sate hunedorene practicau transportul
ciul din cînd trebuie, cînd nevoia — min. 85), Giuchici, Şu­ sigura continuitatea reali­
Stele de de ea e mai mare, atunci mulanschi, Muia (Nechimiş, zărilor în absenţa unuia sării cu un număr de 374 plutaşi. într-o
e); Aii — min. 77), Sălăgean. sau mai multor titulari. carte cu plingeri a corăbierilor, aceştia
hoţi — valoarea izbînzii se ampli­ cereau respectarea unor privilegii prevă­
ca); LU- fică. Şi, ieri, Jiul o astfel Sau, altfel spus, rezervele
— seriile de victorie a obţinut, la NICOLAE STANCIU dau adevărata valoare a zute în conscripţii, scutirea de sarcini io-
lacrimă băgeşti şi în special de cele militare. i
c*; VUL- momentul potrivit, necesar, echipei. Ieri, la Constanţa, Prin organizarea, administrarea şi des­ REZOLVAREA CAREULUI
— seriile prin care să certifice două F.C. CONSTANŢA — hunedorenii au confirmat DIN NUMĂRUL 1 7430 :
i Plopii egaluri precedente, în de­ din nou, prin fapte, ideile făşurarea sa, transportul sării pe Mureş
satului F.C. CORVINUL 1—1 a constituit o breşă puternică în cadrul 1. Czerny, Film; 2. U, Duo, Ladea; 3. Lăun­
LONEA : plasare, si să menţină dis­ despre fotbal ale antreno­ relaţiilor feudale de la sfîrşitul sec. XVIII tric, Sr; 4. Etc, Ein, Ani; 5. Aeas, Examen;
lincrul) ; tanţa de zona periculoasă. (0-0) rului — încă tot neoficiali­ G. Stand, Raa; 7. Gt, Tu, Bun, U; 8. Hat, Caan,
iţe (Mun- Văzut în acest mod, 1—0 si începutul sec. XIX. Ir; 9. Otel, Zicala; 10. S, Meditator; 11. Zweig,
¡1 •: Şe­ cu F.C. Argeş are totuşi Iată, o confirmare eloc­ zat — Mircea Lucescu — Prof. BENIAMIN BASA Etate.
ii (Rete- idei valoroase, pentru că sînt Simeria
persona- şi o valoare de atestare a ventă a valorii unei echi­
; BRAD: puterii Jiului. Căci, să nu pe, a formei sportive lotu­ şi materializate. Bravo Mat în trei mutări
tul (Stca- lui de jucători, care a fost Corvinul I Cinci fraţi îngemănaţi
.BARZA : uităm, după un început Controlul poziţiei. Alb : Rg7, DbG, NgG,
3 (Mine- mai slab, formaţia piteş- p.d2, h3.
'eritru un teană a reuşit cîteva rezul­ REZULTATE: Chimia Rm. Vîlcea — Progresul-V. 3—2; Negru : Rd5, p.h5.
(Patria); tate bune în deplasare, in­ Jiul — F.C. Argeş 1—0 ; C.S. Tîrgovişte — Dinarno 1—1 ; F.C.
durerii Olt — A.S.A. Tg. Mureş 1—0 ; S.C. Bacău — Poli. Timişoara
1IB-BAI : clusiv în „Cupa U.E.F.A.“. 2—0 ; Sportul stud. — F.C.M. Braşov 2—0 ; F.C. Constan­
do- cultu­ Şi-atunci, golul marcat de ta — F.C. Corvinul 1—1 ; Steaua — U.T.A. l—0 ; (meci res­
rii şi fia- Varga, în min. 13 (din pa­ tanţă. Meciurile „U" Cluj-N. — U.T.A. şi Steaua — Univ.
Popular); Craiova au fost aminate.
ştie mai sa lui Şumulanschi) şi a-
ietul loa- părat de întreaga echipă C L A S A M E N T u L
(Casa de în repriza secundă trebuie
livină (11 1. Dinarno 8 5 2 1 20-10 12
: ¡Lancea salutat ca atare, ca o rea­
tl); ILIA: lizare a echipei, prin care 2. Univ. Craiova 6 5 0 1 17- 3 10
(Lumina); a fost verificat încă o da­ 3. F.C. Corvinul 8 4 2 2 21-11 10
ilea salt tă potenţialul actualei for­ 4. S.C. Bacău 8 4 2 2 10- 8 10
maţii Jiul. Trebuie însă 5. F.C. Olt 8 4 1 3 11- 9 9
să spunem că ieri Jiul nu 6. Steaua 7 3 3. 1 10- 8 2
a fost, totuşi, suficient de 7. F.C. Argeş 8 2 4 2 8- 7 8
mobilizată si angajată în 8. „U" Cluj-Napoca 7 3 2 2 7- 8 8
joc, iar în partea a doua 9. Jiul 8 2 4 2 8-11 8
iii pentru a meciului a cedat mult -10.F.C.M. Braşov 8 3 2 3 7-11 8 Aceşti cinci cartofi îngemănaţi — o curiozi­
Dric 1981 : 7 3 1 3 10- 8 7 tate a naturii — au fost găsiţi Intr-un cuib pe
î general iniţiativa partenerului, şi 11. Poli. Timişoara o tarla a Cooperativei agricole de producţie
mai mult păstrarea avantajului mi­ 12. Sportul studenţesc 8 2 3 3 9-12 7 din Rapoltu Mare. Este pentru prima oară —
a ploi şi nim se datorează hotărîtor 13. C.S. Tîrgovişte 8 3 1 4 8-14 7 spuneau cooperatorii — cînd se găsesc înge­
.ie. Izolat portarului Cavai — pre­ 14. Chimia Rm. Vîlcea 8 2 2 4 9-15 6 mănaţi cinci cartofi. Au mai fost găsiţi doi
căzută în şi trei cartofi îngemănaţi, dar cinci — nici­
depăşi 15 zent ieri pentru a 140-a 15. A.S.A. Tg. Mureş 8 2 1 5 10-12 5 odată pînă acum. REZOLVAREA PROBLEMEI
sufla mo- oară în poarta Jiului —, 16. F.C. Constanţa 8 1 3 4 8-11 5 DIN NUMĂRUL 7430 :
:ări locale care a salvat decisiv în 17. U.T. Arad 7 1 3 3 7-11 5
e 40—00 Din istoria presei hunedorene (VII) 1. C7 ■- e3 N ReG : d6
;t şi vest. min. 47 şi 60, la şuturile 18. Progresul-Vulcan 8 0 4 4 8-19 4 2. C7 — C8 T RdG — e6
imă va fi lui Turcu şi Nica. ETAPA VIITOARE (14 ect.) : Steaua — Dinamo ; : Poli. 0 „CALENDARUL PAC ALICI“ (1913—1914), 3. Tc8 — c6 + mat
10 şi 15 Oricum, antrenorii Pe­ Timişoara — U.T.A. ; Chimia — C.S. Tîrgovişte : F.C.M. Bra­ cu „chipuri necioplite, cu minciuni răsucite,
aximă in- şov — S.C. Bacău ; Jiul — F.C. Constanţa ; F.C. Argeş — cu prostii cornorate, dar prea adevărate, de 1. cl — e8 N Re6 : f6
grade. tre Libardi şi Gogu Tonca Univ. Craiova ; F.C. Corvinul — F.C. Olt ; A.S.A. — „U“ Teodor Gurăspartă“. Calendarul cuprindea nu­ 2. 87 ~ 88 T RfG — eG
merită felicitări pentru e- Cluj-N. ; Sportul stud. — Progresul. meroase ilustraţii, versuri, epigrame, catrene, 3. Tg8 — g6 + mat