Page 2 - Drumul_socialismului_1981_10
P. 2

Pag. 2                                                                                                                                DRUMUL SOCIALISMULUI NR.


               ¿iMÍ     PROLETARI DIN ICV.TE tIrIIE. UHITI-vU
                                                                                                                                                                              iTeup

                                                                                                                                                                             D,00 Tclcşcoal
                                                                                                                                                                            10,55 Omul şi
                                                                                                                                                                             11,10 Roman
                                                                                                                                                                                lixl spc.
                                                                                                                                                                             12.00   Tribun.
                                                                                                                                                                            12,25 An sau:
                                                                                                                                                                            12,45 Telex
                                                                                                                                                                            10.00   Telex
                                                                                                                                                                            10.05 Teleşcoal
                                                                                                                                                                            1G,40 Viaţa cu
                                                                                                                                                                            17.50   Drapelul
                                                                                                                                                                                Min — ;
                                                                   Constructorii  de  pe  ame­  crare ia mult timp,   iar  combustibil  şi  diminuînd   siuni  si  de  complexitate   18,15 F o t b a l
                                                                 najarea    hidroenergetică   pentru  noi,  acum,  timpul   în  foarte  mare  măsură  vo­  ridicată,   reclamă   mult   nai. Rezi
                                                                                                                                                                                durilor
                                                                 Rîu  Mare-Retezat  au  sar­  este  deosebit  de  preţios,   lumul  de  manoperă.  Un   timp,  noi  am  adus  unele   te miere
                                                                 cini  importante  în  acest   ne-am  gîndit  să  căutăm  o   merit  la  stabilirea  şi  apli­  îmbunătăţiri  documentaţiei   europene
              Există  la  cea  de  a  doua   cu  parametri  calitativi  şi   an  si  în  perspectivă,  hotă-   modalitate  de  turnare  mai   carea  acestei  metode,  prin   iniţiale,  ara  tipizat  unele   18.50 1001 tic
                                                                                                                                                                                   Telejurnr
                                                                                                                                                                            10.00
            oţelărie  electrică  a  combi­  tehnici  îmbunătăţiţi,  aşa   riţi  să  apropie  cît  mai   rapidă  şi  mai,  economică   care au fost devansate sen­  structuri  de  cofraje  refolo-   19.30 Actualiirf;
            natului hunedorean o insta­  cum  ne  solicită  ramurile   mult  momentul  finalizării   a betonului.      sibil  graficele  de  betonare   sibile,  cu  care  am  urgen­  20.00 Deschide:
            laţie  care  nu  a  foşt  in­  de  'vîrf  ale  industriei  ro­  primei  hidrocentrale.  Pen­  —  Şi aţi găsit-o ?  a  infrastructurii  cfentraiei   tat  în  bună  măsură  tur­  «le  conex
                                                                                                                                                                                televiziun
            clusă  în  inventarul  mij­  mâneşti.                tru  că  aici  timpul  presea­  — Da, Un colectiv   de  subterane de la Rîu Mare-  narea  betoanelor  în  cen­  Ziua  in<
            loacelor  fixe  din-secţie.  Nu-,   Din  calcule  şi  pe  baza   ză  puternic,  oamenii  au                                           trala  subterană. De aseme­   muzicii
                                                                                                                                                      s
            a.  l'ost  inclusă  încă  pentru   experienţelor  făcute  se  re­  învăţat  să  gîndească  repe­                                      nea,  ajutaţi  /  de  o  echipă   21,20 Ora tine-
                                                                                                                                                                                   în lumea
            că,  aşa  cum  anunţam  in­  duce  conţinutul  de  sulf  în   de,  creator,  să  aplice  noi   GRUPUL DE ŞANTIERE 'RÎU MARE-RETEZAT   „service“  de  la  Uzina  de   22.05  serial şt:
            tr-unui  din  numerele  an­  baia  metalică  pînă  la  30   metode  şi  tehnologii  de                                                pompe  Bucureşti,  am  folo­  22.30   Telejurna
            terioare  ale  ziarului  nos­  la  sută,  prin  administrarea   lucru,  prin  care  să  crească                                       sit  la  betonarea  galeriei
            tru,  instalaţia  respectivă   materialelor   pulverulente,   productivitatea  muncii,  să   muncă  din  cadrul  lotului   Retezat,  l-a  avut  şi  mais­  de  fugă  şi  a  paharului-   8335*^132235'
            se  află  în  fază  de  monta­  în  acelaşi  timp,  durata  de   grăbească  termenele  de  e-   nostru,  în  frunte  cu  ^  desr   trul  electromecanic  Vasi-   generator  de  la  cele  două
            re  şi  finalizare,  cu  toată   elaborare  a  şarjei  poate   xecuţie.  în  această  privin­  toinicul  şef  de  brigadă  be-   le Şerban.  grupuri  din  centrala  sub­
            suita  de  reglări  ce  le  so­  fi  scurtată  cu  aproximativ,   ţă  s-au  acumulat  unele   tonişti,  Jenică  Creţu,  a   —  Am  auzit  că  tot  co­  terană  o-  pompă  cu  piston   BUCUREŞTI
            licită.  înainte  însă  a  fost   o  jumătate  de  oră.  Şi  aici   experienţe  demne  de  men­  studiat  posibilităţile  teh­  lectivul   de   la   centrala   xlioprogramul
            elaborată  o  nouă  tehnolo­  realizăm  un  cîştig.  Creşte   ţionat.           nice  şi  tectonice  din  cen­                        de  punere  în  operă  a  be­  Radiojurnal;
            gie,  de  insuflare  a  mate­  productivitatea  agregatului   —  Betonarea  infrastruc­  trala  subterană  de  la  Rîu   subterană  a  aplicat  expe­  tonului.  presei; 8,10 C
                                                                                                                                                                            diilor; 9,00 Bu
            rialelor pulverulente în   siderurgic. Dar, cu adevă-  turii  sălii  maşinilor  în  hi­  Mare-Retezat  şi  a  ajuns   rimental,  dai'  cu  foarte   Adoptată   la   condiţiile   9.05  Răspund
                                                                 drocentrale  se  realizează,   la  definitivarea  şi  aplica­  bune rezultate, unele struc­  noastre  de  execuţie,  de   rilor; 10,00 Bu
                                                                 în  general,  prin  metode   rea  undi  metode  de  tur­  turi  de  cofraje  refolosibi-                   10.05  Tribuna
                          C. S. HUNEDOARA                                                                                                         dimensiune  a  lucrării  şi   Popoarele  iun:
                                                                 clasice,  cu  pompe  de  pre­  nare   fbarte   ingenioase,   le,  prin  care  s-a  redus                   Formaţii  de  1
                                                                 siune, necesitînd consumuri   aşa-numită  gravitaţională.   mult  timpul  de  confecţio­  de  structură  a  rocii,  meto­  Bulei'-,  de  şti
            baia  de  oţel  a  cuptoarelor   rât  cîştigaţi  vom  fi  la  li­  apreciabile  de  energie  e-   Printr-un  sistem  de  coloa­       da  a  condus  la  obţinerea   zică  populară
                                                                                                                                                                            premieră  rarii
            electrice.  Măcinate,  apoi   niile  de  laminare.  Oţelul   leetrică,  carburanţi,  ma­  ne  mobile  (Roboţi)  —  deci   nare  a  acestora.  Despre  ce   unor  producţii  foarte  bu­  Buletin  de  şt
                                                                                                                                                                            comoara  folcl'
            dozate  în  diferite  ames­  astfel  obţinut,  de  fapt  lin­  noperă   şi   realizîndu-se   fără pompe — am reuşit  este vorba ?     ne, de 10—16 mc pe oră.   12,20 Magazin
            tecuri  şi  introduse  în  cup­  gourile, au o structură mult   productivităţi  scăzute  —   să  turnăm  în  fundaţii  ma­  —  întrucât  execuţia  co-          ţiiic;  12,50  Ci
            tor,  materialele  —  varul,   mai  omogenă,  iar  prin  la­  ne  spunea  tînărul  inginer   sive  volume  considerabile   frajelor, de mari dimen­  G. DINU    ţeşti; 13,00 D
            cărbunele,  fluorura  de  cal­  minare  cresc  proprietăţile   Florin  Mandai,  şeful  lotu­  de  betoane,  cu  producti­                                       15.00 Club un.
                                                                                                                                                                            Radiojurnal;
            ciu  şi  feroaliajele  —  au  un   izotropice  ale  metalului  la­  lui  centrala  subterană  de   vităţi  de  pînă  la  120  mc                                muncitoreşti;
            singur  scop  şi  anume,  de   minat.                pe  amenajare.  Avînd  în   în  24  de  ore,  reducînd  to­                                                şi organizare
            a  creşte  calitatea  metalu­  După  doi  ani  de  cerce­  vedere că o asemenea lu­  tal consumul de energie şi                                                 tură; 10,55 S
            lui  obţinut  în  combinat.   tări,  instalaţia  de  insultare                                                                                                  Iui; 17,00 Bui
                                                                                                                                                                            17.05  Odă lir
            Despre  acest  scop  ne-a   a  materialelor  pulverulen­                                                                                                        17,25 Te apăr
            vorbit  dr.  in-g.  Aurel  Jurj,   te  este  gata  de  a  se  alinia                                                                                            tria mea; 18,*
            de  la  Centrul  de  cercetare   altor  utilaje  şi  tehnologii                                                                                                 20.00   Atene
                                                                                                                                                                            României;  20,;
            şi proiectare Hunedoara.  care  concură  la  ridicarea                                                                                                          muzicii  uşoai
             '—  De  fapt,  ce  se  întîm-   calităţii  oţelului  hunedo­                                               Promovînd   cu   consec­  ţai'i,  fiare  etc.).  I-am  foto­  tin  do  ştiri;
                                                                                                                                                                            foile;  21,35  P
            plă  în  cuptor,  utilîzînd  a-   rean.  S-ar  părea.că  odată                                             venţă  noul  în  activitatea   grafiat,  s-au  realizat  dia­  cale; 22,00 O
                                                                                                                                                                            23.00 Poemul ,
            ceastă  instalaţie,  tovarăşe   cu   aceasta,   preocupările                                               politico-educativă  de  ele­  pozitivele  şi,  a  doua  zi,   syas“  de  Aii
            inginer ?                 cercetătorilor  pentru  teh­                                                     vare  spirituală  a  oameni­  factorii  implicaţi  au  fost   23,30—5,00 No
            .  —  Principalul  lucru  ur­  nologia prezentată ar putea                                                 lor,  căutând  mereu  acele   invitaţi  „la  vizionare“  în   cal nocturn.
            mărit  de  noi.  şi  de  oţelari,   lua  sîîrşi't.  Nu.  Aici  a  fost                                     modalităţi  de  acţiune  care   cabinetul  N.T.S.  Nu  s-a
            de  mai  mult  timp,  acum   doar  un  început.  Se  inten­                                                6ă  servească  scopului  ur­  mai  putut  da  vina  pe  unii
            pe  deplin  realizabil,  este                                                                              mărit,  colectivul  Casei  de   şi  pe  alţii.  Măsurile  au   iCiwa
                                                                                                                                                  fost  concrete  şi  eficiente  ;
            desuifurarea   avansată   a   ţionează  folosirea  acestui                                                 cultură  a  sindicatelor  din   s-a  ridicat  problema  unei
                                                                                                                       Uricani  se  apropie  tot  mai
            metalului  şi  îmbunătăţirea   procedeu  de  insultare  şi  în                                             mult  de  munca  desfăşu­  macarale  „cocostîrc“  pen­  DiLV/i.:  vai
            proprietăţilor   fizico-meca-   oala  de  turnare  a  oţelului.                                            rată  în  sectoarele  între­  tru  depozitul  de  lemne,   (Patria);  Mo;
                                                                                                                                                                            de  în  lacrim
            nice  ale  oţelului.  Avînd  în  *  Mai  este  cîte  ceva  de  pus                                         prinderii  miniere,  stimu-   Tot  aparatul  de  fotografiat   de  glorie  (G
            vedere   cerinţele   mereu   la  punct  în  această  tehno­                                                lînd-o,   sprijinind-o.   Mij­  a  descoperit-o  nou-nouţă,   ră);  I-IUNEDi
                                                                                                                                                                            Iul  (Flacăra)
            crescînde ale economiei na­  logie,  dar  nu  sînt  qbstaco-                                               loacele  audiovizuale,  puse   dar  dărîmată  sub  fiarele   (Siderurgistul
                                                                                                                                                                            trovka  38  (A
            ţionale  de  oţel  cu  carac­  1«  de  netrecut.  Cu  timpul                                               în  directă  conexiune  cu   ce  o  acopereau  pe  rampa   amiază   (C
            teristici  fizico-meeanice  su­                                                                            problemele   majore   ale   de  descărcare.  La  fel  s-a   PETROŞANI:
                                       se  intenţionează  utilizarea                                                   muncii,  îşi  relevă  nu  nu­  întîmplat  cu  motoarele  e-   Carp'ti  (Uni:
            perioare,  noi  venim  în  în-                                                                             mai  "rostul  ci  _şi  eficienţa.   lecti-ice,  scoase  din  adin    iarnă  <•*  Noi
                                                                                                                                                                         J
            tîmpinarea  acestor  solici­  unor  astfel  de  instalaţii  şi                                             Dar  să  exemplificăm  cum   curi pentru repax-aţii şt lă­  Baba  şi  cei
            tări,  implicit  a  reducerii   la  alte  cuptoare  de  capa­  C.S.H.  —  secţia  mecanică  nr.  1.  Strungarul  Constantin   prin  proiectarea  diapoziti­  sate  în  paragină,  cu  pre­  seriile  I-II  (R
                                                                                                                                                                                    Ser
                                                                                                                                                                            PENI :
                                       citate mult mai mare.       Arsene  este  un  foarte  bun  şi  disciplinat  meseriaş.  în  fieca­  velor  color  pot  fi  antrenaţi   sele   pentru   recupei'area   I-II (Cultura
            efortului  valutar  al  ţării,                         re lună îşi realizează sarcinile de pian.
                                                                                                  Foto: VIRGIL ONOIU   oamenii  la  muncă,  pot  fi.  armăturilor   metalice,   cu   Campionul- -
                                                                                                                                                                            (¡Luceafărul);
            prin realizarea unui metal       DORIN CORPADE                                                             traşi la x-ăspundere, se pot  multe altele. Realizăm cîte  la Veneţia
                                                                                                                                                                            LONEA; An
                                                                                                                                                                            (Minerul); F
                                                                                                                                CASA DE CULTURĂ URiCANI                     tul pilotului
                                                                                                                                                                            tor esc); ANI
                                                                                                                                                                            fernul din
                                                                                                                       lua  măsuri  de  redx-esare  a   un,  .set  de  diapozitive  pe   seriile I-II
              Producţia  animalieră,  cu   tarea  bazei  furajere,  in  al   mei-uil întregii munci politico-  secretari adjuncţi ai birouri­  unor, stări de lucruri.  problemele  stringente  ale   URICANI: P
            tot  ce  înseamnă  ea,  este   doilea  rind,  prin  păstoritul   organizatorice desfăşurate de  lor  organizaţiilor  de  bază,   —  Ideea  cu  diapozitivele   aprovizionării  cu  materia­  nica (Retezi
                                                                                                                                                                            şi bunica (
            problema în jurul căreia gra­  în  comun s-au creat tabere,   organizaţia  comunală  de   deputaţi, cadre didactice, lu­  ne-a  venit  de  la  minlpro-   le  sau  de  economisire  a   BRAD: Ianc
            vitează  tot  ce  munceşte  şi   ceea ce a determinat creşte­  partid  şi  de  biroul  executiv   crători  ai  cooperativei  de   gramele  pe  care  noi  le   acestora,  şi  ie  proiectăm  în   cui (Steaua
            trăieşte  în  comuna  Balşa,   rea p'roducţiei de lapte, lată  ol consiliului popular comu­  consum, achizitori, alţi oameni. susţinem,  decadal  sau  bi­  faţa   celor   răspunzători.   BARZA: Mii
                                                                                                                                                                            riilc I-II (M
            este punctul de maximă con­  0  evoluţie  concludentă:  in   nal.               Acestea  se  deplasează  cu   lunar,  în  sala  de  apel  a   Fiind  prezenţi  şi  secreta­  TIE : Pentn
            centrare a preocupărilor or­  zilele de 1, 10, 15 şi 20 sep­  în  legătură  cu  aceasta   regularitate in  .  satele ce li   mineij  programe  dedicate   rul  comitetului  de  partid,   bancnote (P
            ganizaţiei   comunale   de   tembrie  a.c.,  comuna  a  dat   l-am  întrebat  pe  tovarăşul   s-au repartizat şi discută cu   brigăzii  fruntaşe  pe  peri­  şi  preşedintele  comitetului   palidă a ‘du
                                                                                                                                                                            GEOAGIU-B
            partid,  a  primăriei  şi  a  tu­  următoarea producţie: 1 222,  Adam  Moga,  secretarul  co­  oamenii  problemele  zooteh­  oada  respectivă  —  ne  spu­  sindicatului,  şi  cadre  din   sa de cultu
            turor oamenilor.           1 375, 1 474 şi 1 485 litri de   mitetului comunal de partid,   niei, ale gospodăririi satelor,   ne  Dumitru  Rădoiescu,  di­  conducerea  minei  —  măsu­  Omul şi fiai
                                                                                                                                                                             (Popular); I
              Sînt  şase  ani  de  cînd  a   . lapte. Perioada este luată  primarul comunei :  participării  la  acţiunile  pe   rectorul  '  Casei  de  cultură   rile  ce  se  întreprind  au   bal işti în Si
           .fost întreprins un studiu asu­  numai după criteriul actuali-  — Ce acţiuni cotidiene jn-  care  le  întreprindem  şi,  in   a  sindicatelor  din  Uricani.   eficienţă.  Femeia fără
            pra stării zootehniei în comu­                                                  primul  rind,  la  achitarea  o-   Cum  —  prin  sala  de  apel                 de cultură)
            nă, studiu întocmit pe baza                                                     bligaţiilor  către  stat;  se  iau   se  perindă  sute  de  mineri,   Cu  sprijinul  real  şi  com­  (11 Iunie);
                                                                                                                                                                            cea de arg
            consultării tuturor locuitori­            COMUNA BALSA                          măsuri pentru îndreptarea u-  cei  care  nu  „prind"  mo­  petent  al  tehnicianului  Li-   ILIA: Rebe
            lor şi încheiat cu acţiuni de                                                   nor stări necorespunzătoare   mentul  deschiderii  progra­  viu  Bota  şi  electricianului   GHELARI:
            perspectivă,  întrunind  con­                                                   de  lucruri.  Şe  discută  des­  mului  află  cui  îi  este  de­  Alexandru  Ghede  —  mem­  (Munci tor e c u
            sensul democratic al crescă­  tâţii,  producţia  fiind  relativ   treprindeţi  şi  ce  forţe  sint   chis, se stabilesc pe loc mă­  dicat  spectacolul  din  „fo­  bri   ai   fotocineclubului
            torilor de animale, intre- mă­  expresivă. în paranteză, sub­  antrenate  în  desfăşurarea   suri şi se declanşează acţiuni,  tografia“  de  pe  ecranul   „Floarea  de  colţ",  încadraţi
            surile  stabilite  atunci  s-a   liniem  însă  că  aceasta  se   lor ?          in acest fel, oamenii se simt   mare  (3/4  m)  din  sala  de   în  colectivul  minei  (deci
            JSumărat şi o acţiune expe­  află încă sub nivelul sarcini­  — Menţinem o permanentă   angajaţi.           apel.  Proiecţia  color  ii  re­  cunoscători  ai  problemelor
            rimentală:  iniţial,  în  patru   lor, sarcini care cer eforturi   legătură cu toţi oamenii' apţi   Din  două  în  două  zile  ne   prezintă  pe  membrii  bri­  cu  care  se  confruntă  a-   Rezulta teii
            sate  s-a  procedat  la  peri-   susţinute, in al treilea rînd,   să  crească  animale,  ii  aju­  deplasăm lâ punctele de co­        ceasta)  —  Casa  de  cultură   septembrie
            metrarea  terenurilor de pă-   a crescut producţia de furaje,   tăm  să-şi  practice  cit  mai   lectare  a  laptelui  şi  contro­  găzii  in  cauză.  De  aici,  zic,   Extr. X :
            şunat  pe  specii  de  animale,   comuna avînd mari disponi­  bine această îndeletnicire tra­  lăm  predarea  şi  preluarea,   a  pornit  ideea  de  a  folosi   a  sindicatelor  din  Uricani   20, 13.
            apoi  experimentul  s-a  ex­  bilităţi  de  furaje  de  bună   diţională.  Pe baza legilor in   măsurăm procentul de grăsi­  diapozitivele  în  probleme­  se  implică  cu  eficienţă  în   Extr. a II
            tins  în  11  din  cele  14  sate.   calitate.  Tot  în  tabere  sînt   vigoare, am creat un sistem   me al laptelui, curăţenia va­  le  ridicate  în  C.O.M.  sau   activitatea   de   producţie,   12, 14.
            in  acest  fel  vitele  şi  oile  au   îngrijiţi  şi  viţeii,  asigurîn-   de relaţii de esenţă socialis­  selor şi tot ce ţine de aceas­  în   adunările   oamenilor   stimu'lînd-o,   sprijinind-o.
            păşuni  separate,  păstoritul   du-li-se  astfel  condiţii  bune   tă între crescătorii individuali   tă operaţie. Prezenţa noastră   muncii.  Am  făcut  din  o-   Modul  în  care  mijloacele
            făcîndu-se  în  asociaţie,  în   de  creştere  -  material  bun   de  animale,  care  au  pus  pe   la  punctele  de  colectare  dă   audiovizuale  pot  interveni
            condiţii  acceptate  de  toată   pentru dezvoltarea efectivu­  baze noi, mai eficiente, folo­  încredere  oamenilor  că  nu   biectivul  aparatului  de  fo­  oportun  în  viaţa  colectivu­
            lumea. De aici au decurs cî­  lui. in al patrulea rînd, fiind   sirea forţei de muncă, aflată   sînt frustraţi.  tografiat  ui)  fel  de...  bri­  lui  a  constituit  şi  tema  u-
                                                                                                                                                                              Timpul
            teva consecinţe ■ favorabile,   grupate, animalelor li se pot   intr-un proces  de scădere şi   Acestea  sînt  doar  cîteva   gadă  artistică  deosebit  de   nui  schimb  de  experienţă,   ziua de 1
            in primul rînd, s-a redus con­  asigura  condiţii  de  adăpos-   îmbătrînire. Acestei legături   modalităţi prin care lucrea­  operativă  şi  eficientă.  E-   organizat  săptămîna  trecu­  Vremea v;
            siderabil numărul zilelor con­  tire şi asistenţă zooveterino-   i-am asigurat un caracter u-   ză  organizaţia  comunală  de   xemple:  s-a  ridicat  pro­  tă  la  Uricani,  cu  partici­  cerul mai
            sacrate acestei îndeletniciri,   râ corespunzătoare.  nitar  şi  complex.  Cum  ?  La   partid  şi  primăria.  Ele  nu                parea  directorilor  de  clu­  cădea p
                                                                                                                                                                            ploaie ins
            adică  nu  mai  iese  din  fie­  lată  doar  cîteva  avantaje   nivel  de  comună  am  creat   întrunesc totdeauna perfec­  blema  lipsei  de  vagoneţi   buri  şi  case  de  cultură  ale   descărcări
            care  familie  cîte  un  om  cu   ale abordării problemei zoo­  patru colective de lucru, fle­  ţiunea; dar conţin elemente­  în  subteran.  La  rampa  de      cantităţile
            vitele la păscut, ci doar cîte   tehniei de pe poziţii realiste,   care avînd in frunte cîte un   le  esenţiale  ale  certitudinii:   descărcare  erau  zeci  de   sindicatelor  din  judeţ.-  Ră-   ore vor
                                                                                                                                                                            Vîntul va
            doi  pe  tot  satul;  la  fel  se   fundamentată  pe  consensul   membru al biroului comite­  fundamentarea realistă a ac­  vagoneţi   nou-nouţi,   care   mîne  de  văzut  cţt.  s-a  cîş-   din ves
            proc^-Uază  şi  la  oi.  Oame­  democratic ol participanţilor   tului comunal de partid şi al   ţiunilor,  caracterul  metodic,       tigaţ  din  experienţa  oame­  minime v
            nii,  *>  ati  astfel  de  sar­  la  găsirea  şi aplicarea celor   biroului executiv al consiliu­  conlucrarea  permanentă  cu   nu  puteau  fi  folosiţi  pen­  nilor de la Uricani !  tre i2 şi
            cina  de  o  ieşi  cu  vitele  la   mai eficiente soluţii.  lui  popular.  Din  fiecare  co­  oamenii      tru  că  peste  ei  erau  depo­                      maxime
                                                                                                                                                                            grade.
            păşunat lucrează la dezvol­  Âcesta este, de fapt, te-  lectiv fac parte secretari şi  CORNEL ARMEANU      zitate alte materiale (bol-          LUCIA LIC1U
   1   2   3   4   5   6   7