Page 20 - Drumul_socialismului_1981_10
P. 20
Vom îmbunătăţi conţinutul Geografi©*., naiva (o note din pag. 1)
ţelegînd prin aceasta tim
Asistam recent la dezbate suficiente performanţe pen pul extrem de scurt ce a IŢEI
activităţii politico^ideoiogice rile din cadrul unei adunări tru a se vorbi de ele. Ce mai rămas pentru blocul
generale a oamenilor mun
9,00Teleşc>
cii, P r i n t r e cei care să faci insă dacă unii s-au 17, şi respectarea unor 11,00 Şoimii
obişnuit să privească mai des
Organele şi organizaţiile ră socialistă a întreprins rasului, colectivelor care in curtea vecinului decît în grafice. La întrebarea 11,10 Desent
de partid din unităţile e- şi alte acţiuni menite să întâmpină unele greutăţi. ■au luat cuvîntul s-a aflat şi noastră „cîn-d se va pro şi- Jeri
conomico-sociale ale ora contribuie la mobilizarea Aşa se explică de ce u- şeful aprovizionării. Pledoa grădina proprie ! Şi-apoi da duce evenimentul ?“ sub 11,30Film
rea“.
şului Călan manifestă o tuturor colectivelor pentru nele organe de partid ria sa a fost fireşte axată că ne gindim la eforturile va ita gin osul Li-viu Dărăban dtgţaj
preocupare susţinută pen îndeplinirea integrală a o- (C.T.E., mecanică de ia pe eliminarea unor neajun lutare cu cate trebuie aduse subestimînd volumul lu 12,25în lu
— seri
tru îmbunătăţirea continuă biectivelor ce le stau în I.V.C., E.G.C.L., cooperati suri pe care le intimpină in cele din afară, ne dăm foar crărilor ne-a prezentat un- 10,05Teleşcc
a activităţii politico-ideo- faţă. Este vorba, între al va „Straiul“ şi altele) se aprovizionarea materială a te bine seama de ce unele -termen : 15 noiembrie. 17,20Clubul
logiee şi cultural-educative. tele, de extinderea iniţiati ocupă sporadic de proble întreprinderii, aolicitind in unităţi nu -stau tocmai bine 18,10Cintec
la capitolul .cheltuieli. Des
Organizaţiile de partid vei „La navetişti acasă“, mele activităţii de propa sistent repartizarea materia pre intîrziere, -ce să mai vor doljan
Iară
de la turnătoriile I şi II, dezbateri, mese . rotunde, gandă, că în unele secţii lelor necesare. Asistenţa a eforturi 18,20Forum
de la cocserie, furnalele simpozioane, schimburi de şi sectoare propaganda vi apreciat preocuparea sa în bim I Mal ales că, in cazul gic
vechi, de pildă, realizează experienţă vizînd proble acest sens, dar n-a primit cu de faţă, reprezentantul com SUSŢINUTE 18,501001 de
19,00T ele jur
o seamă de forme şi mij matica producţiei mate zuală este .înţeleasă greşit acelaşi entuziasm predilecţia binatului i-a amln'tlt vorbito 19,25Actuali
loace prin care fac cunos riale. ca o aglomerare de lo acestuia numai spre anumi rului că depozitul existent in — De ce nu 31 octom 20,15Teatru
cute colectivelor din sec Anatizînd însă activita zinci, panouri, grafice. te materiale, > în speţă cele Valea Jiului dispune de ma brie ? Iul“ d<
gelaan
ţii sarcinile de plan, cri tea politico-ideologică şi Consiliul orăşenesc de din import. Alocuţiunea sa a terialele solicitate. , — Ştiţi, abia de două 21,50Muzică
teriile între'cerii socialiste, cultural-educativă în ra educaţie politică şi cultu fost inundată de numele mai Intenţionat am păstrat a- săptămâni ne-au sosit echi 22,15Tel e jur;
cerinţele noului mecanism port cu exigenţele eficien ră socialistă este hotărît multor ţări specialiste, chir nonlmatul celor implicaţi in pele de zidari -conduse de
economico-financiar, astfel ţei constatăm cu regret că să-şi îmbunătăţească în pdrile, in construcţii de ma rândurile de faţă, ştiind că ■ Ştefan Cazacu şi Mihai
incit fiecare formaţie de încă n-am reuşit să fa treaga activitate de spri şini, subansamble şi mate această concepţie am inttl- Zegreanu, iar pentru par i|tgj
(
lucru şi fiecare om să lu cem din această activita jin şi îndrumare, acordînd riale. L-am auzit rostind An nit-o şi la alte case. De a- doseli forrhaţia lui Con
creze în cunoştinţă de te o reală pîrghie mobili-' un sprijin mai susţinut or glia, R.F.G., Italia, Spania, ceea, credem că n-ar fi rău stantin Vlăduţ. L ”-----
cauză. Prin propaganda vi zatoare, că rezultatele sale ganizaţiilor de partid în dar n-a amintit nici măcar o dacă i-am pune pe toţi cei' Nu l-ani mai întrebat ce dioprogramu
zuală, prin munca de la sîpt încă departe de cerin mobilizarea mai activă a dată despre „Unio“ Satu care se ocupă de probleme au făcut aceştia de cînd Radiojurnal;
presei; 8,10
om la om, sînt vizate ne ţe şi posibilităţi. Mai avem colectivelor de oameni ai Mare, o firmă cunoscută in le aprovizionării să mai stu au venit. Este vizibil şi d ii lor; 9,00 E
mijlocit răspunderea oa colective care nu-şi înde muncii pentru îndeplinirea întregul minerit, sau I.U.M. dieze „Geografia economică" aici ritmul redus de lu 0,05 'Răspuin
menilor pentru buna gos plinesc sarcinile la produc sarcinilor de plan., Petroşani, la îndemîna tutu a ţării noastre, pentru a-l cru. Lipsa unui motocom nlor; 10,00 13
10.05 Alterna
podărire şi folosire a ma ţia fizică, productivitate şi ror unităţilor din Valea Jiu feri de eventualele surprize presor nu este principala 10,25 Atlas
teriilor prime, materiale calitate, se mai lucrează ROMULUS CR1ŞA1M lui. care-i pot paşte din partea cauză a rămînerilor în ur Mioriţa. Re\
lor, energiei şi combusti cu cheltuieli de materii secreiar adjunct Nu contestăm calitatea u- firmelor de aiurea. Merită, mă. Constructorii acestui grafic şi foi
letin de ştir
bilului,' a maşinilor şi in prime, materiale şi ener al Comitetului orăşenesc nor utilaje din import, dar nu ? bloc' mai sînt ajutaţi să-şi John Lennoi
stalaţiilor, îmbunătăţirea gie prea mari, există încă de partid Calan şi cele indigene au obţinut C. A. VOINESCU „devanseze“ termenele şi premieră vai
calităţii producţiei, creşte multe abateri de la disci de către colegii de la sta Buletin ac §
comoara folc
rea productivităţii muncii, plina muncii. Această pro ţia do preparare a butoa 10.00 De la
întărirea spiritului de or blematică nu este abordată nelor aparţinătoare Şantie Clubul curios,
dine şi disciplină în mun rului nr. 4 de construcţii clio jurnal; 10
te gnomice
că. In vederea realizării frontal şi ofensiv de către Brad. De foarte multe ori ţe ilcnară
sarcinilor economice, a an toate organizaţiile de le soseşte betonul pentru şoară; 16,55 i
gajamentelor în întrecere, partid, prin formele şi mij turnarea şapelor ‘cu un lui; 17,00 Bu
au fost organizate zile, săp- loacele muncii de propa grad mare de. fluiditate 17.05 Radiom
meilor; 17,3;
tămîni şi decade record în gandă. Tot atît de adevă sau nu îl expediază la terne ale-, mu
producţie, care, însoţite de rat este şi faptul că nici timpul potrivit. rele serii;
o propagandă adecvată, au consiliul orăşenesc de edu ...48 de apartamente plus pămîntului r<
Concert de
determinat o mobilizare caţie politică si cultură so spaţiile comerciale aşteap Iară; 21,00 Bu
corespunzătoare a colecti cialistă n-a acordat un tă. Ce aşteaptă, am văzut 21.05 Romă
velor la îndeplinirea sar sprijin consistent şi'"siste din cele cîteva aspecte industrial <
21,20 Opt şlag
cinilor de plan. matic organelor de partid, prezentate. Est,' de datoria 22.00 O zi inlr
Consiliul orăşenesc de mai ales celor de pe noua constructorilor brădeni să-şi 5.00 Non s(op
educaţie politică şi cultu- platformă industrială a o- organizeze mai temeinic turn.
munca pentru că acum sînt
aprovizionaţi cu suficiente
Un „trio“ fruntaş de Ia E.M, Deva : Şeful de seliimb Ion Resiga (In centru) şi or- materii prime şi materiale IC¡INE
tacii sfii Vasile Ţigla şi Cornel Tuşa. de construcţii.
mă tratez (Fi
ţii nu pi în
Toate tortele umane şi meeaniee să fie prezente In cîmp I (Arta) ; HUNE
pitanul răzbu
Tiffiet&ie mai few, (Urmare din pag. 1) 7 ha se apropie de sîîrşit, tat porumbul de pe 25 de măna grîu după porumb şi asţă-scarâ (S
ra); împrumu
Cactus Jack
nivelai cerinţelor leieficiarir Şoimxis mai are de .strîns cooperatorii Viorel Sulighe- hectare. Pină în prezent din această cauză — cum popas (Constr
ne spunea Traian Ursan,
tean, loan Cămija, Dumi
TROŞANI;
am strîns recolta de pe
nirea) ; Viu
insă recolta de pe circa
tru Giţ si alţii termihîftd
cooperativei
preşedintele
mai bine de 12 ba şi spe
(7 Noiembrie)
200 ha. ceea ce impune o de strîns recolta de pe su răm ca în circa trei zile n-a început eule'sUl. In rea lui Jupiter
Comitetul de partid şi poate de sugestivă — a- mai puternică mobilizare prafeţele repartizate. .Se. sa terminăm recoltatul“. terlocutorul nostru afirma LUPENI: Tdili
consiliul oamenilor muncii precia ing. Mariana îvîa- de forţe la această lucra lucra şi la culesul porum că porumbul este copt şi Brazilia (Cult
de la întreprinderea de ioresen, şefa compartimen re. La cules porumb, ]a e- bului, Unde ieşise şi per- intr-un lan cu porumb azi va începe recoltarea fotbalişti în S
ei tor esc); VUL
tricotaje tip lină Hune tului C.T.C. Faţă de pri liberarea terenului trebuie xsonalu-1 TESA al C.A.P., al Complexului din Chi- acestuia. C.A.P. llăruu are mele tigrului
doara au stabilit la înce mul 'trimestru al anului, să ia parte şi personalul cu excepţia lui Petru Da mindia am întîlnit la cules de . strîns porumbul de pe LONEA: S.O.S.
putul anului unele măsuri producţia de articole de TESA al C.A.P., lucrătorii lie, preşedintele, care se 32 de lucrători ai Oficiu nerul); ANIN(
care vizau mai ales reali clase superioare a crescut, tuturor instituţiilor din lo afla în juna orelor îl în lui judeţean de turism. 54 ha, de aceea se impu pionul — serii
UR
citoresc);
zarea producţiei fizice şi în prezent, cu aproape calitate care pîhă acum biroul său de la sediu. în- Aurel Moraru, director ad ne mobilizarea tuturor moartea mea
îmbunătăţirea calităţii pro trei procente. în ultimele n--au prea ieşit pe ogoare. tr-e tarţa cu porumb lu junct al O.J.T., prezent la forţelor satului în aşa fel pe irfava K.
duselor. Au trecut de a- două luni, de pildă, nu am Luni, de pildă, funcţiona crau si 50 de oameni de faţa locului, ne-a spus că incit lucrarea să şe termi BRAD: Piraţii
(Steaua roşie)
tunci nouă luni, deci se avut nici un refuz de ca rii C.A.P. stăteau în biro la l.C.I.T.P.L.C.I.M. ’Deva. lucrătorii oficiului au mun ne grabnic. Nici stadiul Ultimul reveli-
poate face un prim bilanţ. litate. ceea ce înseamnă că uri, la căldurîeă, deşi arici Se muncea eu hărnicie, bi cit aici şi săptămâna tre Siberiada —
Costache Năîorniţă, ingi lucrăm mai bine. Cursu la cîmp nu era rece, iar ne organizat, fără să ră- cută. însăminţării griului nu este (Flacăra); GE
Circuit închis {
nerul şef al întreprinderii, rile de calificare la looul porumbul îi aştepta. rnînă nici un ştiulete în prea avansat, lucrarea rea- tură); HAŢEG
ne spunea că aici s-a mun de muncă, dar mai ales urma. culegătorilor. Vasile NU ÉSTE VREME lizîndu-se doar pe o su nu crede în \z
cit mai bine decît în anul IN SPRIJINUL . Popa, secretarul cU proble DE STAT riile I-II (Dac
trecut, că realizările pu cele de perfecţionare ale COOPERATORILOR me de propagandă la CU MÎINILE ÎN SÎN prafaţă de 35 de ha. Ieri, Fata de pe li
Detectivul Ton
teau îi mai frumoase. „Am C.T.C.-iştilor şi confecţi'o- I.C.I.T.P.L.C.LM., ce coordo abia după orele 11 au ieşit I-1I (Casa de
executat 'suplimentar pre nerelor au dat rezultate La Bîrsău recoltarea sfe na grupul de culegători, ne La cooperativa agrico tractoarele secţiei S.M.A. MERI A: Feb
(Mureşul); IL1
vederilor de plan în acest bune, numărul de retururi clei .furajere de pe , cele spunea : „Avem de recol lă din Hărău nu se va se- să încerce să are (?). „Fulgerul circ
an peste '-21 '000 bucăţi de de la ■C.Î’.G. final, către mina>.
tricotaje, reaîizind în pms secţia de confecţii, seăzîftd Deficienţele organizatorice frînează
o valoare nou creată de 'de ia 5 la sută. in trimes
560'000 l'ei (rezultate 'obţi trul i, la măi puţin de i Loto
nute pe 'opt luni). Varie la sută, în prezent“. desfăşurarea lucrărilor de sezon
tatea şi diversitatea mo- în cele două secţii ale Rezultatele t
■^eletor aflate în fabififea- întreprinderii am discutat aşa e luni griul nu s-a însămânţat găsim, din zori, o amplă mai bună mobilizare a coo cepţionale din
ţie ''('aproximativ IDO) we-au cu cîteva muncitoare des dimineaţa... pînă ieri nici pe jumătate mobilizare la recoltări şi peratorilor la recoltări. 1981 : FAZA
creat, şi continuă să ne pre modul în care se ac din suprafaţa planifica alte acţiuni de sezon, ce AMBALAJELE — Extrl I: 5, 56
creeze' o serie de proble ţionează pe linia creşte La timpul cuvenit, în co tă (!>). trebuie efectuate la C.A.P. 9, 78, 19, 10.
O PROBLEMĂ
Extr. a . IJ-a:
me. eonduciftdu-ne la une rii calităţii articolelor, des loanele ziarului nostru s-a Nici la C.A.P. Răpoltu Bobîlna. Dar orele 8 i-a nesolUţionata 1, 31, 25, 8, i*
le ritmuri de lucru ceva pre realizarea .plan-ulU-i şi scris despre eforturile de Mare nu am întîlnit o si 'priils şi aici pe mecaniza FAZA
mai ScăziUfe. Aceasta însă creşterea eficienţei activi puse şi despre răspunde tuaţie mai bună. Aproape tori trebăluind prin incin La grădină de legume a Extr. a IlI-a:
în favoarea calităţii pro tăţii colectivului. Am aflat rea cu care lucrează coo de orele 9 tfâctoareie îşi ta secţiei de mecanizare. C.A.P. Simeria am întîlnit 39, 59, 3, 19, 45
Extr. a IV-a:
duselor *— indicatorul nos că cele mai multe „căderi“ peratorii şi mecanizatorii mai încălzeau motoarele Am putut nota doar că numeroşi cooperatori şi 6o 24, 1, 89, 43.
tru de bază“. de calitate se datorează de la C.A.P. Simeria la prin stecţie. Şeful secţiei, tractoarele au suficient de elevi de la şcoala gene FAZA A
Extr. a v-a: :
•Preocuparea bună care diferenţelor de nuanţe, grăbirea recoltării şi semă Luea Oaneea, ne spunea front de lucru, îndeosebi rală nr. 2 din localitate, 40, 85, 61, 66, 1
există la întreprinderea .găurilor din tricot, urme natului. lefi dimineaţă că tractoarele vor pl’eCa la însilozări. Dealtfel ur care lucrau la recoltatul Extr. a Vl-a:
de tricotaje în direcţia lor de ace, zebrărilor etc. însă, înainte de orele 7, ia „imediat“ în cîmp la ară ma ca la- această acţiune morcovilor şi gogonelelor. 56, 46, 49, 34, 6(
Extr. a V3I-a
-creşterii continue a eaittfâ- dar şi despre grija -întregu secţia de mecanizare nu turi şi însilozări de fura să pornească Victor Bolea, Lipsă ambalajelor consti 79, 45, 23, 71, 57
ţii ¡produselor este eviden lui colectiv pentru obţine am întîlnit nici o mişcare. je. Este lesne de înţeles cu împreună cu Petru Evi, tuie însă o piedică serioa Fond de cîştig)
tă. în anii trecuţi de la rea unor produse de calita După ce au sosit mecaniza ce randament s-a lucrat Ion Lazăr şi Nicolae Bol să în realizarea unor rit lei.
înfiinţare, aici s-a sudat torii, s-a făcut repartiza în condiţiile cînd în cîmp ea. Destul de anevoios se muri superioare la recol
■un colectiv de muncă ca te superioară, pentru creşte rea pe lucrări. Pa^el Vi~ se pleacă la o oră aşa tîr- mobilizează şi cooperatorii tat. Cooperatorii Veta Xri-
pabil să execute articole rea 'eficienţei economice nerean a plecat la semă zie. Nici cooperatorii nu la recoltatul sfeclei, carto xhie, Josefa Bădica, Sofia
de calitate 'superioară, pen- ' a întreprinderii. Ceea ce nat, Gavrilă Berchi la au ieşit la recoltări înain filor şi porumbului. Bădoi şi altele îşi expri
tru beneficiarii interni şi se va putea realiza, cre transport sfeclă, Aron Bra te de orele 8, deşi mai sînt Ieri dimineaţă în tar mau nemulţumirea pentru Timpul prob:
cei externi, De ifapt, ''astăzi, dem, noi, măi convingător şovean u la dislocat sfeclă, suprafeţe însemnate de pe laua „Drhmul Orăştiei“ faptul că nu s-ău adus 6 octombrie 19i
90 la sută din tot-âlUl pro la întreprinderea de tri Vasile Mureşan la trans eare trebuie strînsă recol erau doar cîţiva coopera mai devreme, de către frumoasă şi călo
cerul variabil, i
ducţiei este de calitatea I. cotaje Hunedoara, printr-o port morcovi, iar Tiberiu ta pentru a se putea trece tori din Sîntandrei Ia re C.L.F., lăzile necesare. A- sufla moderat c\
iar 1*0 l-a sută de 'Calitatea 'preocupare măi insisten Pantiş, împreună cu alţi la efectuarea arăturilor, coltatul porumbului şi eli ceastă problemă trebuie cări temporare ■
a Il-a şi a HI-a. Desigur, tă din partea conducerii trei mecanizatori, la arat. pregătirea terenului şi la beratul terenului. Printre să-şi găsească grabnic so vest. Temperatu
un procent mie, -dar eare unităţii în direcţia întări Şeful secţiei, Ilie Giura, ne însămînţatul griului. aceştia i-am notat pe Bu luţionarea .cuvenită, din me vor fi cupi
23 şi 28 de grad
trebuie să fie şi mai mic. rii disciplinei de produc spunea că este un caz de Deoarece în ultimele zile suioc Gab.or, Petru Băda, cauza lipsei ambalajelor minime între 13
Atenţia 'Colectivului spre ţie, a ■respectării documen- excepţie, luni lucrul în timpul a fost mai puţin Avram Băda, Albuţ Ocoş neputîndu-se face nici sor de. Izolat se v
ceaţă dimineaţa.
aşa- ceva este îndreptată. feţS'itlor 'tehnice de fabri- cîmp îneepîndu-se ‘mai târ favorabil efectuării lucră şi alţii, împreună cu fa tarea corespunzătoare a (Meteorolog de
„La noi, evoluţia calităţii •eaţie. ziu. Motive pentru aceasta rilor în cîmp, era de aş miliile. Aici se putea şi era producţiei. L. Ţuţuriga).
produselor este cit se L1VIU 'fcfcAICA nu ar prea fii, (deoarece teptat >.ca Ieri .dimineaţă să •necesar şă sg facă însă o N- IÎRCOB