Page 23 - Drumul_socialismului_1981_10
P. 23
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITi-VAi
neuen o m ci luiuoiiu um
efectuarea lucrărilor oieaie i
Ieri a fost o zi deosebit rile personale) lucrau la canizatorul Nicolae Petru
de favorabilă pentru efec recoltat, unde şi elevii şco se, care lucra la semăna
SOCIALISM! pului prielnic, la orele- 10 dădeau o mină de ajutor către cooperatorii Ion
lii generale din localitate
tuarea lucrărilor de strân
tul. grâului, ajutat fiind de
gere a recoltei şi semăna
la strînsui fasolei. Cu o a-
Muntean şi Andrei Arde
tul griului.- în ciuda tim
lean. Tot aici era şeful for
î-am găsit la sediul C.A.P.
mulus Osoianu şi inginerul
din Brănişca pe preşedin La recoltări maţiei de mecanizare Ro-
COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C tele C.A.P., Miron Bete-a, * şef al C.A.P., Nicul iţa Bel-
pe inginerul şef Mihaî Lă- şl îneămînfărl dean. Mecanizatorul care
C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U pug-ean şi pe cele două efectua semănatul nu avea
contabile. Tot aici se afl a' ordin de lucru, iar sămîn-
!
primarul comunei, Rubens ssmenea „organizare“ nu . ţa nu era tratată. în mod
Bîc. Să fl fost oare înche mai poate mira pe nimeni corespunzător, igno-ri n d u-se
Anul XXXIII, nr. 7 «8 MIERCURI, 7 OCTOMBRIE, 1981 A pagini “ 30 bani iate lucrările de sezon la da ce s-au acumulat mari indicaţiile date în acest
această unitate ? Nici pe restanţe la lucrările de se
departe nu poate fi vorba zon. sens. Rău este că la a-
de aşa ceva, deoarece po Nesatisfăcătoare este şi ceastă > unitate nu se face
: cocs mai mult.şi mai bun rumbul nu s-a strâns nici sltuaţî-a întâlnită la C.A.P, o programare zilnică rigu
da pe 20 de hectare din Bretea Mureşană. Conta roasă a lucrărilor, în pe
din. cărbune de Valea Jiului: 128 planificate, iar grîul bila şefă a unităţii, Aver- rioada 2—5 octombrie a.c,
s-a însăsmînţat pe numai
ÂSsii eli'ia Cătană, nu era în te nerealizîndu-se nici o ac
65 de hectare din- 200 (î). mă cu nici o acţiune care ţiune, aşa cum reiese din
Noroc că mecanizatorii îşi se desfăşoară în cîmp de registrul pentru planifica
Oărbuns peste plen şi de ese mai bună calitate I vedeau de sarcinile lor îd oarece îi este greu să' se rea operativă a acţiunilor
cîmp, ta arat, discuit şi
dezlipească de hârtii şi de
semănat, Iar o parte din birou. în cîmp, -în tarlaua
Mina Bărbăterii. .conti Ion Pintecan, Sigismund bataj şi celălalt este gata cooperatori (mulţi pe lotu „Deal“ i-am găsit pe me- (Continuare în pag o Z-a)
nuă să se situeze în frun Kovacs şi Androne Gru- pregătit, doar să se mu-te
tea întrecerii socialiste măzescu, cred că nu mai brigada în el. Iar despre
dintre întreprinderile mi trebuie alte explicaţii. A- partea electromecanică, se
niere din ţară, ca urmare ceste brigăzi au şi în pre ştie, orice montare este
a realizărilor constant bu zent cam aceiaşi oameni, pregătită minuţios cu cî Indicatorii de pian nu sînt
ne obţinute de la începu sînt omogene, unite şi teva zile înainte, iar la
tul anului în extracţia de foarte disciplinate. Acestea timpul potrivit totul se o sarcină facultativă
cărbune. Fără îndoială, la sînt de fapt caracteristi rezolvă numai într-un
acest succes au contribuit cile întregului colectiv, schimb, cel mult două. La
toate sectoarele minei, însă pentru că celelalte brigăzi insistenţele şefului de sec Şeful fermei zootehnice sigura efectivul planificat. trebui să obţină şi să pre
cele mai bune rezultate le au păstrat spiritul celor tor am notat cîteva nume a C.A.P. Bobîlna, medicul Este pozitiv faptul că la dea zilnic ia fondul de
obţine de la începutul a- dinţii. La noi fluctuaţia de oameni, demni de toa veterinar Teodor Damian, matcă unitatea <i înregis stat cel puţin 2 000 l lapte,
nuiui sectorul III, a cărui este foarte mică, oamenii tă lauda în colectiv, ală ne-a prezentat, acum eîn-d trat depăşiri faţă de plan. dar cantitatea livrată se
producţie suplimentară pî- sînt foarte punctuali, măr turi de şefii de brigadă: a mai rămas puţin tianp în aceste condiţii, firesc ridică abia ta 580—600 li
nă în prezent este de turie în acest sens stă Mihai Samson, Ion Bălău- pînă la sfârşitul anului, o era să ne aşteptăm ca şi tri (?).
14 000 tone de cărbune prezenta de 98 la sută în ţă, Vasile Cotea, Ion' Chi- situaţie cu totul nesatisfă la indicatorul producţia de Interlocutorul afirma că
eocsiiicabid. bulcuteanu, Vasile Săbău, cătoare privind realizarea minusul s-a acumulat în
Realizările deosebite ob Constantin Hălăciugă. Sînt indicatorilor de plan. Spre perioada de stabulaţie tre
ţinute de harnicul colectiv Devisa minerilor doar cîţiva dintre cei care exemplu, în ceea ce priveş zootehnie cută, cînd producţia marfă
al sectorului III de la mi nu aşteaptă să "li se dea te efectivul, comparativ cu livrată zilnic a reprezen
na Bărbăteni au constituit de ia Bărbăteni totul lâ frontul de lucru. planul anual, minusul este tat abia o şesihie din can
la început o surpriză'. Se Se zbat singuri, fac apro de peste 130 capete la to lapte, în special a celei titatea ce trebuia realizată.
ştia că nici un sector nu vizionare î n a i n t e de tal bovine, iar la ovine marfă, să existe o situaţie Cauza rămânerii în urmă
porneşte cu realizări toc abataj. Cred că din acest schimb, mai rămân cîteva realizarea este pe muchie favorabilă. a constituit-o neasigurarea
mai bune încă de la în- punct de vedere nu avem minute şi după, pentru ca de cuţit, existând un plus Departe însă de a se unei hrăniri corespunză
■ ceput. înlr-o oarecare mă rivali în toată Valea. Pen ortacii din schimbul urmă de numai 10 capete. Este prezenta astfel lucrurile, toare a animalelor, ponde
sura presupunerea era fi tru că în prezent avem tor să aibă ce le trebuie. adevărat că unitatea a li deoarece ferma nu a livrat rea în raţiile vacilor, cu
rească. Sectorul a luat naş un plus aşa de mare nu Nu întîmplător maistrul vrat o parte din juninci la nici 700 bl lapte din 2 500
tere prin împărţirea sec este un secret faptul că a- principal Tudor Mocanu, Complexul intercoo-peratist cît are planificat pe. în N. TÎRCOB
torului II în două , părţi. vem o situaţie foarte bu . secretarul organizaţiei de
Şi, cum in asemenea situa nă in sector.- partid pe sector, consideră din Chim india, însă chiar tregul an. Pentru a recu
ţii, cedezi ceea 'ce-ţi priso Î1 urmăream cu cită sa că oamenii sectorului dau şi cu acestea tot nu se a- pera restanţa, unitatea ar (Continuare în pag. a 2-a)
seşte, colectivul tînăr de tisfacţie privea cărbunele dovadă. de multă conştiin
marează mai greu. în ca din peretele unui abataj- ciozitate şi răspundere în
zul de faţă însă n-a fost cameră. „E ca zahărul — muncă, însă şi oamenii văd
aşa. Conducerea minei n-a gîndea cu voce tare şeful in secretarul lor principa
lăsat lucrurile in voia de sector —, iată, nu vezi lul sprijin în rezolvarea si
soartei, ci a decis ca din o intercalaţie, un bulgăre tuaţiilor cu care se con
noul sector să facă parte de piatră. Ar fi şi păcat fruntă, atît în producţie,
oamenii care lucraseră în ca de aici să nu dai peste cît şi în problemele perso
zona respectivă, mai pre plan". De greutăţi nu se
cis în abatajele din stra plînge nici colectivul sec nale. Le cunoaşte pe ale
tul 3 şi la pregătirile din torului III, chiar dacă mo fiecăruia şi caută rezolva
stratul 14. Deci, o împăr mentan nu prea apar; vor re pentru fiecare. Desigur,
ţire echitabilă ca valoare, veni şi ele, se mai subţia şi, aceasta este o explica
nu însă şi ca număr de ză un strat, mal apare o ţie,. şi nu întâmplătoare, a
oameni, efectivul urmând intercalaţie de steril — succeselor pe care sectorul
să se completeze cu nou toate acestea mai ţin pro III de la mina Bărbăteni
încadraţi. ducţia pe loc, insă colec le obţine de multă vreme,
— Tovarăşe inginer Mir- tivul a mai cunoscut ase C.A.P. Rapolt. Recolta de cartofi — pregătită pentru a lua drumul magazinelor de
cea Sueiu, ca şef de sec menea greutăţi şi' nu s-a‘ C. IOVĂNESCU desfacere. Foto ; VIKGIL ONOIU
tor cum aţi făcut faţă a- speriat.
cestei situaţii ■ si cum aţi Despre posibilitatea de
ajuns atît de repede la re mărire a avansului luat nu
zultate bune ? La ora deschiderii,
— Primul nucleu. cu încape îndoială. încă- de
care am pornit la drum a cîteva luni se lucrează ia
fost format din oameni ex crearea liniei de front pen in magazine alimentare
celenţi. Dacă amintesc tru capacităţile viitoare. ' H MAGAZIN DE PR_
doar formaţiile conduse de Nici nu se închide un a- ' ZENTAUE SI DESFACERE 1
Ieri dimineaţă, un , grup de le de piine, mezeluri şi lac tate. Cum se prezenta unita I A MOBILEI. La Bâiţa a s
reporteri s-au aflat la ora tate, vînzătoarele au început tea la ora deschiderii ? în * fost amenajat şi deschis '
de către cooperativa co- I
deschiderii în magazine ali imediat servirea cu produse spaţiul comercial, ordine şi Imun ala dc consum un nia- *
mentare din Deva, pentru a le primite în cursul nopţii. La curăţenie. Gondolele, pline s ga/.în de prezentare şi des- J
constata modul în care se „mezeluri“, sortiment bogat: cu diferite categorii de pro facere a mobilei. Sînt cx- I
prezintă unităţile comerciale salam Rusesc, Italian, Vic duse conservate (gemuri, com 1puse mobilier pentru ca- *
la prima oră a servirii publi toria, Poiana, Vinătoresc, cîr- poturi, legume, băuturi, paste H mere de zi, dormitoare, J
sufragerii, bucătării intr-o g
cului. lată, pe scurt, consta naţ Bicaz, Turţ, parizer, alte făinoase etc.) aranjate cu i gamă variată de tipuri si mo- **
tările. prospături. Era expusă în gust. La raionul mezeluri e- „ dele. $ OMAGIU MUNCII. J
Ziua de 3 octombrie a.c. a |
raft întreaga cantitate primită, rau expuse şase sortimente Jmarcat ieşirea la pensie, *
Disciplina începe între timp, gestionara Raveca de salamuri, trei de cîrnaţi, „ după ani îndelungaţi de J
muncă în subteran, a mais- |
cu respectarea Tomuş terminase de recepţio- — păsări congelate, alte produ- | Irului principal Traian Re-
Dr)f nîinPr) .QÎ PIP-?) cnnrllin oc nmcioriófo \/îrV7afr»ane>lo *
orei de deschidere nat piinea şi ne-a condus se proaspete. Vînzătoarele, siga şi a muncitorilor mi- J
prin partea de autoservire a curat îmbrăcate, cu ecusoa î nieri Savin Popa, Leo.nl.in |
magazinului. Gondolele aran ne, vădeau nu doar amabi | Urs şi Dumitru Medrea, J
Cu cîteva minute înainte jate îşi. aşteptau cumpărăto litate • dar şi îndeminare, „ oameni de nădejde ai E.M. I
h Certej, fruntaşi în produc- 8
de ora 6 sintem printre cei rii. promptitudine. în magazie, de | ţie. La ieşirea din ultimul "
ce aşteaptă deschiderea ali D. COJOCARU asemenea, totul în regulă/ J lor şut, comitetul de partid, w
mentarei nr. 99 din . strada Ana Hancla, responsabila comitetul sindicatului şi 8
Eminescu (cartier Bejan). tconsiliul oamenilor num- J
unităţii, ne spune că aprovi „ cii le-au omagiat munca
„Aici îmi fac de ob'icei cum şi activitatea, le-au strîns a
părăturile şi am remarcat că ...Cu exact cinci minute zionarea şi pregătirea acti Iminereşte inimile, i-au înr- ^
vităţii pentru a doua zi se
s brăţişat cu căldură şi le-au *
totdeauna magazinul se des înainte de ora şase, uşa ma face de seara, după ora în urat multă sănătate şi via- |
chide Ia fix“ — ne spune gazinului alimentar cu auto chiderii. Nu se pleacă acasă Iţă îndelungată, a -STAŢIE !
s DE SPĂLARE PENTRU *
Maria Fira, o gospodină din servire nr. 4 de pe strada pină nu este totul în ordine. AUTOTURISME. La Călan, I
cartier. Şi, intr-adevăr, chiar V. I. Lenin s-"a deschis pen M. LEPĂDATU ( secţia de gospodărie co- ^
„ munală şi localivă are în
înainte de ora exactă, eram tru public. Dar mal înainte, lucru o staţie dc spălare jj
in magazin, împreună cu cei începuse în curte vinzarea Ia autoturismelor. Staţia J
> respectivă completează re-
lalţi cumpărători. La raioane laptelui şi a produselor lac- (Continuare în pag. a 3-a) ţeaua de unităţi ^ presta- g
Itoare dc servicii pentru J
„ popula*»*'
IN ZIARUL DE AZI:
Şeful de brigadă Alexandru Livoi şi tînărul său ortac Ste- • Dialog' cu cititorii • Carnet cultural e Preocupări şi realizări în dome
lian Sofronic de la sectorul V al minei Dîlja,
Foto: ŞT. NEMECSEK niul securităţii muncii în minerit ® Valea — Jiului — actualităţi
