Page 24 - Drumul_socialismului_1981_10

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7

(Urmare âin pag. 7) găna lucrarea nu etoistă, re, iar frontul do lueru ‘-se :
unitatea aviird îiTsămînţate îngustează 'datorită noelibe- ; 16.00 Telex
din • r-npanie. R-vumînd numai -46 >de 'hectare -eu rării Cu -opurativitate a su- • 16.05 Telcşcoali
bilanţul activităţii zilei de grâu din 115 ¡planificate, în pra-l'eţolor ce -trebuie în- j 17.00 Tragerea
17,10 Avanprem
ieri se e-onsta'tă că s-a lu­ afară de mecanizatorul Ro- sămînţ-alo, se impun mă- , nii rnuzie
crat ¿lestul de anemic : se­ mulus -Bolea, care -ora. ta suni hdtărâ-fce -în fiecare u- . 18.05 Omul şi
A patriei
mănat g'rîfl pe zece -hecta­ semănat, •se -mai -aflau Ia nitata, -comandamentele to- j 18.25 emisiune
re (rămînînd de însămân­ discuit Mawte (Popa, Si- caic pentru -coordon-a.rea , muzică
ţat încă 80 de hectare), 'a- mion 'Popovioi şi Dr-agos- activităţii clin agricultură 18.50 1001 de Si
rat şi discuit .cinci he'ctare, tin Oîmpuresn, ter ton aviU-d datoria să asigure 19.00 Telejurnal
19.25
Actualitati
însilozat porumb de pe 6 Benţa, Virgil Sorînca şi mobilizarea generală a tu- , ( 19.50 Românie,
r
hectare, recoltei porumb Marinei Bărboni au lucrat turor locuitorilor satelor la J rii. . Progr
de pe două hectare şi la arături. Ceilalţi -meca­ strângerea recoltei. să | tece patrj
voluţionar
transport 20 tone de -sfe­ nizatori din secţie au îogt creeze totodată condiţii ca 20,15 Tribuna <
clă. prezenţi. ta îns'ţozarea fu­ ziub şl noa.]>tea tractoarele 20.45 Film arii:
fetele mc
La C.A.P. Gurasada, ieri rajelor 'de pe terenul fer­ să -fie folosite Cu rantla- - ţie- a slutii
semănatul griului â înce­ mei de stat nr. 7 a I.A.S. men t maxim la Urat şi pre- j C.S.H. — atelierul mecanică nr. 1. Comunistul Petru Gostian este coordonatorul lu­ Berlin
:
put după orele T3, ingine­ Mintia. gătirea -terenului, astfel în- | crărilor de la imaşinlte de danturat, in foita : frezorul ’JPittil ’mtdă isrimind itidicafti -dih 22.05 Telejurnal
rul şef Dana. SocoloVsehi . Deoarece îîi ''Ooîjsâiitfl n- cît -cu -fiecare maşină să j partea coordonatorului său.
motivînd că terenul a fost nic «agi'Ointtestrâal Tlia -au. se realizeze - zifljVic randa-
ea.m moale de dimineaţă. mai rămas ăc însănTiTiţat mente superioare la lusă- ‘ lllADIC
Motive pentru a mai tără­ cu şgrîu peste. 1 400 hecta- mî'nţări, j ¡»gwggmi
BUCUREŞTI
dioprogramul tl
Radiojurnal;
Indicatorii de'plan bune. A fost împrejmuită ţ presei; 8,10 Cu
diilor; 9,00 Bul.*
incinta -zootehnică din 'sa- -
tul de reşedinţă, -s-au fă- ’ 9.05 Răspund er
rilor; 10,00 Buli
(Urneşte din pag 1) de plan în sectorul zoo­ cut reparaţii fa uşile şi Oontrul «de «cereetări (pen­ cu -realizările de ultimă mijloace şi măsuri pentru i 10.05 Muzică
tehnic. Este vorba de .per­ ■geamurile -grajdurilor-, Gu tru «securitate minieră «din oră, «dacă te putem numi 10,30 Dm ţărili
'l-apte ocupînd-o ciocălăii. manentizarea ca îngrijitori sprijinul carierei din lo­ desfundarea silozurilor şi ( 10.45 Cîntece
Firesc era ca din asemenea de animale numai a coope­ calitate şi a Şantierului Petroşani, «oare ftmdţionea- aşa, care «au la bază teme gurilor «¿te roStogol în con- i 11.00 Buletin d
ae «cercetare «ale G:GiS,M.
ză de peste trei 'decenii,
neajunsuri să fie trase în­ ratorilor localnici, între '6 din cadrul T.'C.M. a fost este recunoscut oa unitate diiţiii «de ssguriînţă deplină, i Microfonul pioi
Avanpremieră
văţămintele cuvenite, să care i-am notat pe Zaha- introdusă apa în toate de cercetări itebnico'Ştii'ft- Dr. «îng. «Ioan Măteî, la­ generaTizarea burajelor cla- i 12.00 Buletin di
nu se mai repete asemenea rie Prodan, 11 ie Coltor-, grajdurile din Boz. Un‘ a- boratorul „Aera), metan, siee ou apă pentru ¡limita- I Din comoara
situaţii în perioada viitoa­ Lina Boticean, Gheorgbe dăpost se află in moder­ ţifiee în -domeniul ŞCcunită­ focuri de «mină" :: Preocu­ rea exploziilor, ‘tdhnoiagii : nostru; 12,20 O
ţific; 13,00 De
de '¡împaşcare şi măstmi de •
re de stabulaţie. Tanislău şi LUcr-eţia Boti­ nizare, fiind dotat "cu in­ ţii -şi ¡protecţiei muncit ipe pările noastre în «domeniul siguranţă «deplină «in «carie- i 16, C Clubul
15.00
întreaga ¡«nditstrie ¡minieră.
idiojui
Dacă la sortimentele de cean. Acum -hotărâtoare stalaţie ’«de -nrafs. 'Cele «e- Dată «fiind «diversîtfiearea aorajUlui ¡urmăresc 'Optimi­ ra 'Otmibu ¡lui ¡Neag ‘(acea- « Cooi ,iate ecoi
zarea aerajUlui «general şi
suculente şi grosiere sînt sînt eforturile pentru -strân­ n urme rate pînă 'acum şfrit i aotiv-ităţii «cenitrufui în paiţîa'l a-1 minelor, in a- tea în V a tea -¡fiuTui) ; «eţi- '• Vrem pace pe
; !
realmente condiţii ca uni­ gerea fără pierderi a tu­ realizări şi trebuie «consi- I ultimii 'Uni, ¡precum şi «e- 1 muzică uşoară
tatea să depăşească preve­ turor resurselor -de nutre­ derate «ca «atare. Dar, fer- xistenţa 'unei baze mate­ ceSt şens. tfm î!î-toemft me- minarea împortului 'de ma- tul medicului;
tin de ştiri;
1
teria’i filtrant şi ‘înilacuîrea (
todblogMle de «eaioul al de­
derile planului, ia fibroa­ ţuri -de care -dispune uni­ ma «zootehnică -â‘in iBrăn'iş- riale «de oeroctare in per­ bitului «de aer neces ar î«n sub­ cu material ‘îndîgen fa «uni- '■ publică; 17,30 C
:
1
se există un deficit de 400 tatea — respectiv -a fura­ ca esfoe «departe <de «a nrăta i manentă completare -şi în­ teran, nomograme pentru lare cu Florica
tone. Şeful fermei ne re­ jelor -di-n «cultură -dublă, -a că ăicî lucrează «oameni * noire, am organizat «aici o dimensionarea «operâtiAă a taica de taie «de 'la -Ziaşti, | Noutăţi discogr;
asistenţa tehnfeâ ia hicrări- ■ lio Iglesias;
lata eă pentru compensa­ sfeclei ’furajere şi nutreţu­ gospodari. Animalelor «ca I masă ¡rotundă «cu scopul instalaţiilor de aeraj, ejec- le de împuşcai-e la Băi ţa- t rii; 20,00 Litera
rea deficitului nu s-au în­ rilor grosiere. lapte li «e ăcl minîŞtreaz'ă ! «evidenţierii ¡eforturilor în- to'are de aer pentru mări-, Crăeiuneşti -(în judeţ), far legii; 20,20 Cor
sozilor; 20,45
treprins măsuri de procu­ în legătură 'cti lucrările hrană sapiimentară, «dar i itreprinse pen«tru «creşterea rea locală a «curenţilor -de în «afara judeţului: tehno­ filme; 21)00
rare a finului, ci se scon­ de modernizate,' mai tre­ cu mare -zgirc-enio, altfel ! producţiei de substanţe aer, studii de optimizare a logii de împuşcare «care vi- : ştiri; 21,05 Cade
22.00 O zi intr-l
tează pe plusul înregistrat buie -realizate — după cum că şprodaoţia de fapte -şe ! minerale 'utile în condiţii aeraj ului pentru minele zează ridicarea «eficienţei ’• Bijuterii muzica
la celelalte sortimente, -pre­ ne-a relatat inginerul şef menţine Îla -856 1 pe -Zi. -La j «de -deplină securitate a din întreaga ţară. La corn-, şi protecţiei dbteCttvelor ra „Lakme“ d<
cum şi pe... ciocălăi. al C.A.P., Ioa-n Brăţifă, -un briga-da din «Boz, viţeilor I muncii. parti-mentul „metan“ ux-- înconjurătoare ia noile ca-1 23,30—5,00 Non
Din cele 2 500 tone su­ fînă’r, împrejmuirea secto­ li şe «dă «drept tir ană mi- i ¡Dr. îng. iPc-tru ¡Roman, mă’râm Indicii ¡gazo-dina­ rtere Roşi-a Boieni şi Ani- ■ cal nocturn.
1
culente, cît este necesarul rului zootehnic şi pregăti­ rişte. Adăpatai •sc face «cu j 'directorul C.CiSM. : ¡Aspee- mici şi verificarea ¡degajă- na (şisturi ibiOuminoasO), TIMIŞOARA :
unităţii, pînă acum s-a-u rea efdăposburvior ’pentru ţîrîita. Âatfel tineretul «bo- | ‘•teie «de fond ale adtivităţil rilor «de metan «din zăcă­ precum si mecanizarea în- i maţii le zilei ; 1
litatea în indus
însilozat peste 1 200 tone ierharoa animalelor. Există vin rabdă toată -ziua «de i noastre 'Cuprind două eate- mânt, ¡î-n scopul pregnozăx'l-i cărcării găurilor de 'sondă, j nările generale
furaje, acţiunea fiind în cdtttiiţii ca aceste acţiuni foame şi de sete. în fermă , fgopi'-i «de probleme, «cărora posibilelor produceri «de e- fug. Pxxvel Bitlr, şef fa- | nilor muncii : 1
curs de desfăşurare. Pe' să fie realizate integrai. lucrează două tehniciene , trebuie şă te facem faţă. manaţii. Ne-am preocupat bOratordl „Brgon omîe-sa l- ! portul — obicei
;
tar“,' Timişoara
lingă silozul obţinut din însămînţătoare — ambele tn (primul rlnd 'trebuie a- de «degazsrea -locală, de *e- vare“ : Piind un laborator • găre de ieri i
;
cultură dublă, unitatea mai ■LA BRÂNÎŞCA cu unghii ‘vopsite, coafate ’ vtită în vedere continua laborarea metOtieior şi măi vaSt, «avem 'realizări ; 18,40 Aciuaiitat
1
dispune 'de o însemnată TREBUII CURMATĂ frumos - Bar 'hata'lita'tea «creştere «a /gradului 'de >me- mijloacelor pentru ‘comba­ în multe domenii, «cum tătorii întreabă,
răspund ; 19,00
suprafaţă ocupată cu sfe­ NEPĂSAREA la animale a ajuns abia « câni zare şi «automatizare a terea -acumulărilor. în do­ sîift’: combaterea 'tehnică -a I cîntecul şi joci
clă furajeră. Important de la 42 la sută. Viţeii bol­ producţiei, -de 'int-ensifieare meniul focurilor «avem -stu­ prafului silicogen '(prin .in­ gram de rnuzic
remarcat este ca s-a con­ FAŢĂ DE STAREA navi Sînt ţinuţi împreună a «eoncentrării ¡producţiei, dii privind cauzele focu­ stalaţii adecvate), -psiholo­ alcătuit la cer
tătoriior ; 19j30-
stituit o echipă de coope­ ÎN CARE SE AFLĂ Cu Cei sănătoşi. Tineretul în ai ‘doilea ¡rând, ¡în inter­ rilor «endogene şi măsurile gia muncii ‘'(prin testarea * siune literară :
ratori care va lucra la pre­ ZOOTEHNIA ‘bovin este prost întreţinut dependenţă ou primul, a- pentru prevenirea, comba­ ttfturor profesiilor cu res- ■ mul, componern
pararea furajelor. şi îngrijit încât firesc te vem în vedere ajutorul ipe terea şi ¡lichidarea -avariilor ponsabilităţ-i colective «pe a actului de cr
întrebi, văzînd Starea jal­ oare trebuie să-l acordăm cauzate 'de «acestea. O «rea­ batere; „Ca un
Merită subliniat că -s-a în zootehnia -C.A.P. Bră- linia protecţiei munci-i), miere“... Premii
rezolvat O importantă pro­ nişea s-a-u făcut în perioa­ nică â .acestora, cu ce «se unităţilor miniere în re­ lizare notabilă este staţia salvarea 'minieră '(prin for­ al editurii Faci
blemă care influenţează da cit animalele au fost ocupă Aron Henţ, şeful de zolvarea 'pro'b'lcme’lOr de de detectare în fază inci­ marea şl şcolarizarea sa'l- de librărie.
pozitiv soarta indicatorilor l-a păşune câteva lucruri fermă, Lazăr Bopeeanu, aëraj, -prOiedtarea 'lucrări­ pientă (cînd mocnesc) -a vătoilior din înţreaga ţară,
medicul de la «eiroumsci'-i-p- lor şi avizarea acestora, focurilor «de mină, prin su­ verificarea şi repararea a-
ţia veterinară, şi coi doi colaborarea 'măi ¡strânsă ou pravegherea -continuă -a parătuili ele şa-lvare), pre­ IjrsEfiEiS
tehnicieni «Sabina şi Ca- unităţile de (producere a conţinutului, -de «monoxîd 52w<3?.SÎSSW«
^©odeJe t©csrrmes sä ms rdlîna Lazăr. ’Probabil, cu utilajului, an'ti’grîztttos, ve­ de carbon. oţim ş«i elaborarea ¡materia- -
©jyragă In cămările celor ce ■altceva devreme ce zoo­ rificarea şi atestarea fabri­ «In®. Sabin Lat, laborato­ ldior «de propagandă pe mă tratez .(Patr
L>£U V z-v : Ziilii
linia protedţiei ¡muncii şi
tehnia se prezintă îiitr-o cării «acestuia. rul .„Combaterea ¡poluării acte «uormătive. ţii nu pl îng
(Arta); HUNED«
se Infryptâ fără raumcâ I situaţie greu de explicat. , Redacţia : La toate ‘aces­ şi -explozivi“ : fată dîteva pitanul răzbuni
TRAiAN SONDOR tea am dori să concretizăm din realizările «noastre: C. IOVĂNSSCU ra); împrumută
Prezente mereu lă da­ avea şi mijlocul de astă-seară (Sid
torie, colectivele de pa­ transport la dispoziţie, şi Cactus Jack (A
popas (Constriu
trulare şi organele de atunci cum sa se încurce TROŞANI : C(
ordine au depistat noi,,, cu puţin ? ! Manipularea contaînerizată a materialelor de construcţii nirea) ; Viu
(7 Noiembrie) ;
dăunători ad recoltelor, S-au semnalat şi alte - rea lui Jupiter <
oameni ee se înfruptă furturi — de pildă 'de LUPENI: Idilă
din averea noastră, a tu­ furaje concentrate de la cale ie creştere a productivităţii şl 'eficienţei «noii Brazilia (Cultu
turor, 'din bunurile mun­ I.P.N.C. Orăştie : Tică fotbalişti în Sib
citorcsc); VULC
1
cite de alţii, a căror a- Ciobanu, din Aure ! Vlai- — în scopul manipulării de către toate «echipele carbz'a’t la depozite şi punc- şani. (Echipele -de cortStruc- mele tigrului (X
!
tîtudiue trebuie înfierată cu — 10 kg, Ioan Bota, corespunzătoare a materia­ punctelor de lucru ale telte «de lucru —, prin fo­ tori «conduse «de «mcUeriaşi Drapelul rupt
cu hotărâre, iar faptele dih 'Ceru Băoăih'ţi 15 1 lelor folosite de secţiile de Cooperativei judeţene ,,,'Con- losirea lor se evită risipa, cu experienţă ca Iosif O- resc); LONEA:
tanic (Minerul);
lor pedepsite -cum se -cu­ kg, Vasile Basardb, '¿lin ' construcţii, propun dota­ structoru'l“ p'râ'n do'tarCa degradarea mortarului, va­ pi'înca, Dionisie Luca, Contrabandiştii
1
vine. ito’mös — '9 -kg, lat- •'Seme- rea lor cu containere. şantiere'ior «cu '2'oo de -'ast­ rului, ¡betoane R(1‘, «cărămi­ -Szemciuk Ştefan (unul din grad (Muncitori
Pe lingă sancţiunile Ie- nie (Neicofti, 'din Haţeg, «a * «P-r-opunorea, rod -al unei fel de pohtăî-pere. zii, mozaicului. -,(pionierii“ •şantierului clin NOASA: Campit
(Mu
riile
I-Il
gale, confiscarea şi reeti- furat de la ’fatrepi-mae- j experienţe cîştigăte de-a Sare este -eficienţa a- 'Cu bune rezultate a fost Valea Jiului), Arcadie URICANI: Totul
tuîrea produselor furate rea ’de bere 84 kg t&râţe > lungul oît-orva decenii «de cestei m-etode”? — ne a- îmbrăţişată metoda la toa­ Pai-fenie şi alţii, de briga­ goste (Retezatul
unităţilor păgubite, supu­ si *64 leg «clfe 'Orz. 1 muncă, -a ¡pornit din (par­ dresam preşedintelui Pe­ te «cele 180 puncte de lu­ dierul Ioan Roşitoru, care Piraţii secolului
ua roşie); GUI
nem Ui în acest mod >o- ' Sikrodi -Arpad <(Ci$/M. tea echipei de «zidari con­ tru Sălişteanu. cru şi -la prima mare lu­ se află permanent în şan­ Peisaj orizontal
!
• prob'riului 'public faptele — laimrhtörui 8öö mm) a- j dusă de , Mîha'i 'Pop. 'Doar — Pe lingă faptul că se crare de investiţii — noul tiere penti-u coordonarea ORAŞTIE: Uli.
;
; şi pe -cei ce le-a-u săvârşit. gôhlrâüe la 'ddmicÎHu 70 • în urmă «cu şase iifWi, Ea a reduce efortul ¡fizic a- complex de 'deservire în lucrărilor, conVin'gîndu-se lion (Patria); S
kg 'de ţtoriîmb de la de eficienţa acestei prac­ seriile I—II
| ‘Clara şi Sirnioh ¥t0si- c.Â.P, Răcăştie, ter Sa- a'ftallfeată fa 'niveltîl ceste c-ontainere -fiind în­ suprafaţă de 1000 mp, care tici, continuă 6-o aplice GEOAGIU-BAl:
1
(Casa de cultură
; na, din Huned-bără, str. liht Sébastian -(‘rătărăŞti) conducerii şi aplicată upoi cărcate şi descărcate me- se construieşte la Betro- cu succes. Ea a «dus la ob^ Moscova nu cr<
1
! Brădet, nr. 32, au sxisfras a adtis acasă -SÖÖ kg 6- ! ţinerea unor rezultate «de crimi — seriile
i 166 kg de porumb ktîu- tavă. prestigiu de eătx’e secţiile cia); BRAZI: Ci
'leţi de la C.A.P. 'Haădat. 'Cum 'ŞpUneăm, prodü- > cooperativei. noasă; CALAN:
Toma — seriile
Di-n aceeaşi unitate, Sask sëlè fUrăte ăti föst 'rbcti- I de cultură); SUV
i Ernest (llăşd&t, nr. 30) a penate 'Şi ‘rCâtituSte fr- I în urma succeselor do- bra aurului
* furat 23i) kg de porUmb. rirtăţdo'r 'păgubaşe ‘iâ'r bîndite în primul semes­ ILIA: Martorul
mult (Lumina).
j 'Gheorghe Munteanu, ®le- făptaşii sancţi0naţi legă'l. tru al acestui an, unitatea
1
a fost declarată fruntaşă
| na Neăcşu 'şi 'Constantin Este îfisă 'de ‘datoria 'tu- I pe judeţ în întrecerea so­
! -Bucătaru, lucrători ipe fciifor 'oäftiehilör 'Cîftstiţi cialistă, ox-ganizată între i Vreme
1
i şantierul ftîu Maî'e-Ttete- să semnaleze colectivelor i cooperativele meşteşugă­
' zat, ş-ău dus pe '6 tarla de -patrulare şi 'Organe­ reşti din judeţ. Şi colectivul
:
j a C;Â.‘P. Ostrov nu ‘ca să lor de 'miliţie 'drice 'caz ; •ei are ambiţia să obţină Timpul probs
i ajute 'eodperatorii ia <re- de sustragere, de înfrup- un astfel de 10c chiar în 7 octombrie 192
frumoasă şi cald
| coltareă carâofildr, Ci ca tare din hrana noastră, întrecerea pe ţară; aşa variabil. Vînta
« să strângă penti-u fei â tütürör. 71606110, 'töflül cu-m a obţinut şi anul moderat din su-
ratura minimă
| 280 'kg. rriurièi’i de un an trebuie trecut. Pe lîngă aportul ¡Ce­ prinsă Intre i0 ş
;
j -Tractoristul £)ănc Sidfe-, să ajungă la locul desti­ leilalte secţii ale coopera­ iar maxima înlr
de grade. Dimin
! ras, din HomOiUd-Vorţa, nat, nu în cămările unor tivei la Obţinerea titlului ceaţă.
-a stabilit şi un record de bameni oa cei numiţi în de fruntaşă, secţiile de La munte, \
i
:
J 'căflfţitete*: 3 -idile ^fedlă aceste rânduri — adevă­ construcţii au meritul -lor moaşă cu cerul
(Meteorolog de
, ‘fUrăjdră ‘dîh 'editura raţi -dăunători Ui,'culturi- ţ i diŞti'nCt. proncenco Aîexa
I 1,‘ÂS. ’LăytlŞrite. 'fite, Brrfiil lor agricole. 'V. Ak'DliOtAWU
———-•—»—---— - ———
;