Page 27 - Drumul_socialismului_1981_10
P. 27
AP(g® ^ PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ La brigada din Spini a
W C.AJ*. Turda?, mecanizato
rii, Petru Mezel, Dumitru
Filimonescu, Antonie Mun
tean, Gheorglie Samu, Pe
tru Fllote şi alţii lucrcazd
de zor la recoltarea şi £n-
silozarea culturii a II-a —
porumb Sn amestec cu floa
rea-soarelui. Zilnic se re
coltează şi Insilozează 90—
SOCIALISMUL
100 tone. Pîna acum s-au
făcut mai mult de 1000 to
ne de siloz. în fotografic :
Petru Mezel, pe combină,
Muntean,
la
şl
Antonie
transport, aflaţi Sn timpul
lucrul»!.
Nici o clipă de răgaz pină nu vor
ii strînse toate roadele toamnei şi nu
va fi însămînţat ultimul hectar!
MINERI, PREPARATORI, ENERGETICIENI !
bună. valorificare integrală Activitatea pe ogoarele obţinut o producţie mai liile care au terminat pri
unităţilor agricole socialis mare cu 6 000 kg/ha decît mele recoltarea porumbu
te din Consiliul unic agro cea planificată, ţăranii coo lui şi eliberarea terenului
industrial Geoagiu, profi peratori din Romos au tre sint cele ale cooperatorilor
tând de zilele călduroase, cut cu toate forţele la cu Ioan Suciu, Gheorglie Va-
Se se acţioneze ¡nai energic pentru a crescut în intensitate, lesul porumbului. Zilnic silea, Ioan Căstăian-Jula,
Aurel Basarabă, Ioan Ior
*
atât la recoltări, cît şi la
dan şi alţii. De aici s-au li
însămînţări. Peste tot me
canizatorii, ţăranii coope La recoltări vrat la fondul de stat 205
îmbunătăţirea calităţii cărbunelui livrat la Mintia ratori şi cei veniţi în spri şl însămînţări tone cartofi, cu 55 tone în
plus faţă de contract, şi
jinul lor — oameni ai
muncii din întreprinderi primele 15 tone de porumb.
şi. instituţii, elevi — desfă — Toată suflarea satului
Au trecut 280 de zile din pină în prezent I.E. Deva în sub media admisă. Puterea sint la muncă împreună eu
acest an, perioadă' de timp registrează un minus de pe calorifică s-a ridicat doar la şoară o activitate rodnică. familiile lor peste 200 de nostru — spunea Aurelia
in care întreprinderea elec- ste 1,3 milioane MWh la e- 3011 Kcal/kg. Chiar dacă pre cooperatori. Aici, paralel Dobreanu, preşedinta C.A.P.
Ï.A CULES —
trocentrale Deva a furnizat _nergie electrică produsă pe paraba Coroeşti a livrat căr TOATE FORŢELE cu culesul se taie şi se Vai’dei, este la cules de
sistemului energetic naţional, bază de cărbune, adică mai bune cu o putere calorifică transportă cocenii, iar trac N. BADIU
suplimentar prevederilor de mult de o treime din nece peste media planificată, nu SATULUI toarele intră la arat. Pină
plan, peste 158 milioane kWh. sarul de energie electrică al ne-am încadrat deoarece Lu- acum a fost strînsă recol
Rezumindu-ne la această cifră judeţului Hunedoara pe un peniul (42 la sută pondere Terminînd recoltarea car ta de pe 30 ha. între fami- (Continuare în pag. a 3-a)
am putea spune că totul este an de zile. Cifra, după cum la cărbunele livrat nouă) şi tofilor, cultură la care au
perFect in amintita unitate. se vede, este destul de ma Petrila au înclinat balanţa
Există insă suficiente piotive re, iar principalul vinovat de spre semnul minus. Nici în
ca energaticienii hunedoreni această stare de fapte (în primele zile din luna octom
să se declare nemulţumiţi. treprinderea de preparare a brie nu se observă un revi Lipsa de grijă faţă de animale
Puterea disponibilă in func cărbunelui Valea Jiului) ră- riment.
ţiune pe centrală a fost per mîne încă indiferent la efor lată cit de receptivi sint se reflectă în pierderile din efectiv
manent redusă cu 300 MW. turile energeticienilor, furni- cei de' la I.P.C.V.J. Toate
în instalaţiile de măcinare a zind cărbunele aşa cum îi , promisiunile făcute beneficia în ultima vreme se con am găsit animalele de la bri zootehnie cu atît mai mult
cărbunilor se produc uzuri vine lui bine şi beneficiaru rului au devenit... omisiuni. stată în uneia unităţi a- gada din Gurasada ţinute cu cît Pius Fugaciu, şeful
lui. Această optică a produs
rapide. Sint frecvente ieşirile şi produce in continuare nu De la directorul comercial al gricole numeroase sacrifi înfr-un ţarc în care noroiul de fermă, nu-şi îndeplineş
din funcţiune ale morilor şi I.E. Deva, Mircea Bădărău, cări de animala. Pentru a le ajungea pînă la burtă. te atribuţiunile în mod
chiar ale cazanelor. De ce ? meroase greutăţi. Cele mai aflăm şi un alt aspect, desi afla cauzele ce stau la ba Ni s-a spus că m diminea conştiincios. Un argu
recente reglementări (din lu gur neplăcut, frecyent intîlnit
Isaia Miulescu, şeful sec na septembrie) privind livra Ia recepţia vagoanelor în za acestei situaţii am în ţa zilei de marţi, 6 sep ment în. acest sens este. şi
ţiei termomecanice, arăta : cărcate cu mixte sau şlam în treprins recent, cu spriji tembrie," într-b şedinţă ce starea de întreţinere şi
,,De la preparaţiile din Va rea cărbunelui energetic pre preparaţii. Se iscă discuţii nul D.G.A.I.A., un raid îngrijire a tineretului bo
lea Jiului sosesc navete cu cizează că acesta, atunci cînd între recepţioneri şi oamenii prin două unităţi unde nu în zootehnie vin la brigada din Gotha-
tea. Aici viţeii sînt ţinuţi
este trimis , termocentralei
cărbuni de calitate inferioa furnizorilor care generează mărul pierderilor de ani în grajd,. legaţi cu lanţuri
ră (cu putere scăzută, pro Mintia, să aibă următoarele unele relaţii neprincipiale. Pre male este alarmant. de gît, în iesle li se pune
cent de cenuşă ridicat). Pe puteri calorifice: de la Lu- paratorii sint tentaţi (apropo a avut loc la sediul C.A.P. fin de slabă calitate. Adă
lingă o mare cantitate de peni — 2 900 Kcal/kg, Co- de calitatea slabă a cărbu CINE SUPORTĂ cu factorii de conducere posturile. sînt murdare,
roeşti 3 200. Kcal/kg şi Petri- PAGUBELE ? de aici, Cornel Moisin, pri
steril în încărcătura navete nelui) să-şi la unele măsuri viţeii sînt slabi. Viţelele
lor se strecoară fel de fel de la 3 300 Kcal/kg. Media este de acoperire prin colectarea Concluzia la.bare ajunge marul comunei, a trasat sînt hrănite cu paie. într-o
de 3 150 Kcal/kg. sarcina să se schimbe lo
bucăţi de fier, beton, lemn. unor probe mai puţin repre- oricine vizitează ferma zoo cul ' unde se ţin animalele, zi, o remorcă cu porumb
Aceste corpuri străine ajunse — Cum s-a respectat a- , zentative. Atunci cînd pro- tehnică a C.A.P. Gurasada dar indicaţia nu s-a rea siloz a fost prinsă de
pe alimentatoare sau în mo ceastă medie în luna septem este aceea că sectorul creş lizat. Dealtfel, comitetul ploaie. Masa verde, în loc
rile de cărbune brut blochea brie I — l-am» întrebat pe in DORiN CORPADE terii animalelor este tratat comunal de partid, consi
ză funcţionarea utilajelor, le ginerul leronim Rusan, direc aici ca a cincea roată la liul popular comunal tre TR. BONDOR
deteriorează. Drept consecin torul I.E. Deva. căruţă, dacă nu chiar mai buie să se implice mai
ţă, de la începutul anului şi — Cărbunele livrat a fost (Continuare în pag. a 3-a) rău. în ziua raidului nostru mult în activitatea din (Continuare in pag. a 3-a)
INVESTIŢIILE
iN«TERMEN, ECONOMICE, DE CALITATE
Organizare, exigenţă, mobilizare - Prin myncd slâruîiocire şi
elemente decisive îsitdrirea disciplinei* piamyS
în realizarea plantillé d@ locyinfe poale fi realizai
Creşterea simţitoare în 50 la sută din producţie Constructorii de locuin — patru instalatori, în
acest an a obligaţiilor la este destinată pieţei exter ţe din Simeria (lotul 22 rest ... ţipenie de om.
export a pus în faţa co ne, cele din Deva şi Ha Călan) sînt concentraţi la L-am întrebat pe maistrul
lectivului de la întreprin ţeg) şi-au îndeplinit lună două obiective — blocuri Firicel dacă sînt în gra
derea de prelucrare a lem de lună planul, de aici li- le 6 şi 16. Deci, două blo fice cu execuţia. „Nici
nului Deva sarcina impor vrîndu-se de la începutul Şeful de echipă Mişu Mohora, raionul 30—G0 m, sectorul curi, nouă scări şi 128 de vorbă. La scara C, treacă
tantă de realizare ritmică. anului în R.F. Germania) Musariu I — I.M. Barza — şi minerul Nicolae Lăslău — evi apartamente cu termene meargă, recuperăm uşor.
denţiaţi lună de lună pentru rezultatele în producţie.
Ta înalţi parametri calita Danemarca, Suedia, Tur Foto : VIUGIL ONOIU de predare în acest an. Dar la D, sîntem cu mult
tivi- a produselor destina cia, Siria ş.a. produse în Cum se lucrează ? întîrziaţi. Nici pereţii in
te partenerilor străini, li valoare de 4,4 milioane lei. La blocul 6, majoritatea teriori nu sînt montaţi.
vrarea lor la termen. Ce Numai în luna septembrie, I forţelor sînt grupate la Aşteptăm repartizarea u-
rezultate au obţinut oame de exemplu, prevederile la fost completate geamurile I seara B. Se fac zugrăveli, nei echipe disponibile...“
nii muncii de aici în cele export au fost realizate în sparte de la coridoare şi ' vopseli, pardoseli, se lu Aşadar, se aşteaptă a-
scări, s-a făcut deratizare şi .
nouă luni la capitolul a- proporţie de 101,8 la sută. dezinsecţie în imobil, şi alte I crează la faţade, alte mici jutoare. Nimic de zis, aici
mlntit, care sînt principa Mal mult, în tot acest timp, lucrări care cad în sarcina „ rectificări. în 30 octom se simte lipsa forţei de
locatarilor. (V. Ioan, cores- ţ
lele preocupări menite să nu s-au înregistrat refu v a ÎN FRUNTE LA RECOL- pondent). q ACORDAREA I brie, scara trebuie să fie muncă, pentru că şi vo
ducă la îndeplinirea exem zuri sau obiecţii datorate | TARI. La Cooperativa agri- PRIMULUI AJUTOR. La Li- ; gata. Şi va fi, dacă toţi lumul lucrărilor este mare,
plară a sarcinilor la ex calităţii. ( colă din Băcia s-a încheiat ceul pedagogic din Deva, g constructorii pun umă
g
pricepuţi“
„Sanitarii
unde
port, cum se pregăteşte Ce a stat la baza aces i, recoltatul cartofilor şi sfeclei deţin locul I pe judeţ în în- « rul mai serios, dacă şefii dar noi sîntem de părere
producţia anului viitor ? tor realizări ? în primul ( de zahăr de pe întreaga su de echipă îşi mobilizează că prea puţin se face în
prafaţă, unitatea Oftipînd un trecerea din anul şcolar pre- |
.— sînt întrebările ale că rînd — eontinuă interlo >, loc de frunte în întrecerea cedcnt, au început instruiri- | oamenii la treabă, iar mais direcţia folosirii cit mai
cutoarea — pentru a nu I pentru strîngerea roadelor le elevilor pentru acordarea „ trul Marian Firicel jya eficiente a actualei forţe
ror răspunsuri, aflate în ( toamnei. Acum se găseşte în primului ajutor. Sub îndru- > de muncă. Una peste alta,
colectivul întreprinderii, îe avea necazuri, ne-am asi » faza de finalizare recoltatul marea prof. Lcontina Ardeu, | controla şi coordona cu
vom reda şi comenta fa gurat dîn timp de la fur I legumelor rădăcinoase. a preşedintele comisiei de Cru mai multă - răspundere ac în şantier există multă
ce roşid din liceu, s-a rea- J
t SPIRIT AL RESPONSABILI-
continuare. nizori materia primă şî TAŢII. Urmare a unei pre Iizat testarea, cu rezultate 1 tivitatea la acest punct de indisciplină. Ieri, de pil
dă, patru dintre muncito
materialele necesare (che
De la bun început, ingi restea, furnir, lacuri etc.), I ocupări deosebite, a unui foarte bune, la clasa a ■ lucru. Pentru că am văzut rii din echipa lui Ion Pe-
VlII-a B, urmind ca pînă la *
nera Emilia Cauc, şefa în cantităţile cerute de x lăudabil spirit al responsa- condu sfirşltul săptămînii ea să se I mulţi muncitori care lu trescu au plecat la masă
de
bilităţii
dovedit
compartimentului export plan. Concomitent ne-am Î cerea asociaţiei de locatari încheie şi la clasa a VlII-a A. * crau cu nădejde, dar şi cu jumătate de oră mai
J tir. 9 din municipiul Hune-
al întreprinderii, sublinîa'- reorganizat activitatea î» I doara (preşedinte Ioan Cob- destui plimbăreţi (mai a-
les din echipa lui Ştefan
ză că lucrătorii din secţii ' zariu), în vederea pregătirii LIVIU BRAICA
le în care se execută co MIRCEA LEPĂDATU J fondului locativ de stat pen- Diaconu); La scările C şi
I tru sezonul rece, la hlocu- D — termen de predare
menzi pentru export (sec J tiie C 2, G l şi G 2 au în 30 decembrie a.c. —
ţia din Brad, unde peste (Confínuare în pag. a 3»a) altă poveste. Lucrau trei (Continuare în pag. a 3-a)
