Page 28 - Drumul_socialismului_1981_10

UKUMUL SOCIALISMULUI

pssţ PROiE-TAm. DIN'TOATE ŢĂRILE. UMlŢl-VÂ.l fj

mmmm 11,00 Omn
9,00Teleţ
luare
11,20 ltom;
tul 1
rea
12,15Pagii
12.35 Arie:
ÎNTREPRINDEREA MECMOÂ 0RĂŞT5E in activitatea Comitetului 10,00 Teicţ
de partid de la I.M. O- 17,10Kepo
răştie s-a permanentizat, nora:
— locul fi în întrecere® ssclallsti cu bune rezultate, o ac­ 17,30Viaţi
18.35Dese
ţiune menită să ducă la vesti
pe ţară, în primele 8 Suni ale anului, întărirea vieţii interne de verd'
organizaţie, la o mai bu­ 19,00Tele;
19,25Actu
în Industria prelucrătoare de rulmenţi, nă cuprindere şi coordo­ 19,45Ora
nare a oamenilor din or­ 20,30In li
organe de asatsiiîare, maşini-unelte, ganizaţiile de bază, să a- seria
dul
sigure cunoaşterea exactă 20,55Pagii
mecanici' fină şi scule. a modului in care se des­ trulu
Davi
făşoară procesul de pro­ 21,45Laur
în cele opt luni, principalii indicatori de plan au fost ducţie, Este vorba de­ lui n
, depăşiţi cu : e 4,4 la sută, la producţia netă ; ® 2,7 la spre ,,Ziua secretarului Rom
suită, la producţia globdă; » 2,6 lă sută, la producţia de partid“« 22,05Tele.
marfă vindută şi încasată ; o îî,6 la sută la beneficii. Tovarăşul Bokos losif, fsssp**m
■ Cheltuielile la 1000 lei producţie mcwfa au fost reduse- secretar adjunct cu pro­
ou 3 procente. bleme organizatorice al
Iw luna septembrie planul a fost depăşit cu : » 4,3 itr Y ASILE SAVU, Strungar TRAIAN MIHUŢ, lăcătuş MIHAI HENRICH, turnă­
sută la producţia-netă:; «• 12,2 la sută la producţia fizică ; la. secţia uzinare S..V. 3211. la secţia scuiărie. Locul II tor-formator la secţia tur­ Ziua IiOoUXi
dioprogra
0- 2,3 la sută la producţia marfă wiadută şi încasată ; Locul îtttîi în întrecerea în întrecerea socialistă pe nătorie. Locul III în Între­ Radio jurn
cerea socialistă pe între­
o 4,9 la- sută- lă productivitatea rmiirr.eili r. • 11,6 la sută soeiaiisti pe iutreprîmîcre. întreprindere. prindere. secretarului * presei; 8,
la beneficii. diilor; 9,0
9.05 R&sp
de partid rilor; io,o
Conducerea producţiei 10.05 Tril
întregul potenţi al iehiuc şi comitetului de partid, ne Muzică u
tiu de şt
umcrn antrenat în reatixarea un act colectiv prezintă, pe scurt,, acţiu­ poţiulară;
mior a ra»
nea respectivă, cum se
m ‘* de ş
desfăşoară, cu ce rezul­ nuWa fc
ritmica a sarcinilor Experienţa noastră de pî­ tarilor organizaţiilor de bază, la om, în concordanţă cu tate.. „Este, de fapt, o in- 12,20 Magi
nă acurrr ne-_a demonstrat că U.T.C., organizatorilor de gru­ funcţia pe care o o.cupă in tilr.ire care are loc tot­ ţific; 12,5i
1
Acum, ciad oamenii lor analize- făcute împreu­ activitatea consiliului oame­ pă sindicală, care au sarci­ procesul de producţie. Firesc, deauna- in prima decadă a i zbor
muncii de la. I.M. Orăştie nă cu muncitorii din- fie­ nilor muncii — ca organ, co­ nă permanentă să participe, deoarece nu acelaşi set de fiecărei luni. Cum se des­ cîntece; i:
15.00 Club
sînt ocupanţii' locului II pe care secţie- sau ioc de lectiv şi democratic de con­ împreună cu cadrele tehnice, răspunderi îi revin unui mun­ făşoară ? în mod. opera­ Radiojurn
ţară în întrecerea socialis­ muncă, în scopul funda­ ducere — este cu atît mai la analizele decadale din citor, membru al organului tiv, fiecare secretar de or­ şi organic
tă, în ramura construcţii­ mentării modalităţilor de eficientă cu cit se bazează secţii şi ateliere, de unde a- colectiv de conducere, ca in­ ganizaţie prezintă. rezul­ ră; 16,40
cu lo.nela
lor de maşini, l-am rugat acţiune şi măsurilor con­ pe aportul tuturor lucrători­ duc cuvintul şi propunerile ginerului şef, contabilului şef tatele economice, cu care Sfatul me
pe inginerul Mircea- Rotea, crete pentru îndeplinirea lor în ce priveşte adoptarea oamenilor muncii şi unde sau secretarului comitetului a încheiat luna sectorul letin de
directorul întreprinderii, planului fizic. deciziilor şi aplicarea lor. La transmit acestora toate sar­ de partid. De exemplu, după respectiv, relevă felul in limbii ron
păr şi te
să ne prezinte citeva din­ Am urmărit dotarea. în­ noi s-a încetăţenit de, mai cinile şi problemele ce le ce consiliul oarrfenilor mun­ care s-a desfăşurat viaţa 18.00 Orei
tre principalele direcţii în treprinderii cu maşînî- multă vreme metoda consul­ revin din deciziile luate de cii a analizat şi hotărit asi­ de organizaţie, cum s-au teneu. Cr
care se , acţionează în. ■ ve­ unelte noi şi am continuat tării Întregului colectiv asu­ organul de. conducere in pe­ milarea şi producerea nou­ îndeplinit sarcinile primi­ 20,30 Succ
uşoare; 2'
derea obţinerii unor rezul­ acţiunea de completare cu pra problemelor majore ale rioada amintită. Astfel reuşim lui tip de strung paralel, tot te de la organele superi­ vieţii prez
tate cit mai bune. forţă de muncă a schimbu­ activităţii. Dar, pentru ca a- să intrăm în posesia a nu­ atunci s-a decis ca din par­ oare. Se prezintă propu­ şoară; 21,
— Activitatea fructuoa­ rilor II şi Uf, în scopul ceastă consultare să fie cit meroase propuneri ..care com­ nerile făcute de comu­ ştiri; 21,0i
1
21,35 Bijul
să desfăşurată în acest an creşteri indicelui de uti­ mai rodnică, pe lingă meto­ pletează soluţiile, gfndite de tea consiliului responsabilita­ nişti şi de oamenii mun­ verturi şi
este legată, în primul rînd, lizare. a maşinilor de Ia dele de acum consacrate' (ca. consiliu, de comisiile pe do­ tea directă pentru realizarea cii In adunările generale. thoven; 2
utilajului să o aibă inginerul
de folosirea cu randament 84,6 Ia sută La. 86 Ia sută. adunările generale; şedinţele menii, de cadrele tehnico-in- Se trag concluzii asupra oră; 23,00-
maxim, a potenţialului teh- Pentru reducerea consu­ de grupă sindicală, plenare­ ginereşti şi, concomitent, pu­ şef, şeful compartimentului activităţii din fiecare or­ muzieal n
nic şi uman şi de reali­ mului de piese de schimb tem informa rapid colectivele concepţie şi cel al serviciu­ ganizaţie, se stabilesc mă­
zarea zi de zi* lună de lu­ am extins Ia toate atelie­ le de activ de partid ş.a.),. dintr-un sector sau altul cu lui producţie, ei trebuind: să surile menite, să ducă la
nă, a sarcinilor de pian. rele activitatea de recondii- am căutat să instituim un orice hotărîre in ce-i priveş­ facă totul pentru realizarea Îmbunătăţirea muncii şi se i€!ü
Aceasta a şi făcut posibil ţionare a 'pieselor uzate şi sistem informaţional care ra­ te, putem interveni prompt unui strung bun, cu parame­ preiau sarcinile pentru
să se. asigure, o pregătire folosirea tvnor subansam­ cordează organul de conduce­ pentru eliminarea unor stări tri tehnici superiori,. Proce- luna în curs«■ De regulă DEVA :
corespunzătoare a produc­ bluri de la utilaje casate. re colectivă, direct la „sursă“ de. lucruri: negative din pro­ ■ dînd astfel, am reuşit să în­ „Ziua secretarului“ se (Patria); 1
cea astă i
ţiei, să se accentueze creş­ — atelierele şi secţiile de- cesul de producţie. tărim răspunderea individua­ transformă într-un adevă­ NEDOAR/
terea productivităţii mun­ Nu consider că -ani epui­ producţie. Prin aceasta reu­ Un alt fapt, credem noi, lă a tuturor membrilor con­ rat schimb de experienţă bunării (1
cii în condiţiile specifice zat toa£e modalităţile’ prin şim să selectăm şi să solu­ hotârîtor pentru desfăşurarea siliului, să implicăm pe fie­ Rezultatul acestor acţiuni tea mea
'întreprinderii şi să sporeas­ care. am acţionat sau, ac­ ţionăm cu promptitudine cele. unei- activităţi laborioase, efi­ care dintre aceştia la tradu­ este de la sine înţeles. rurgistul);
Carpaţi
că rolul gin durii tehnice ţionăm in continuare, A- mai importante probleme de ciente in cadrul consiliului cerea în viaţă a deciziilor lua­ Creează organului- de (Construcl
proprii pentru asimilarea piicarea fermă a noului care depinde obţinerea unor oamenilor muncii este că am te în comun. „ partid posibilitatea să cur ŞANI: h
unor noi tehnologii de fa­ mecanism economico-iînan- rezultate bune în producţie. reuşit aplicarea cu fermita­ noască cu exactitate şi in ciul (Unii
setofonulu
bricaţie şl îmbunătăţirea clar„ studierea şi. aprofun­ Subliniem că un rol; deose­ te a principiului: muncii co­ LAUREAN. LUCOIU amănunţime întreaga acti­ VUmţii în
parametrilor tehnico-func- darea aspectelor desprinse bit în buna funcţionare a lective şi răspunderii perso­ vitate, ati.t pe linie de blica); LI
ţio.nali ai produselor noi din experienţa noastră de acestui sistem revine secre­ nale, diferenţiate de la om preşedintele .consiliului partid cit şi economică, libelule (
oamenilor muncii
asimilate. pînă acum, precum şi din să intervină prompt şi efi­ CAN : Dr
(Luceafăn
Totodată, este necesar să experienţa altor unităţi cu cient pentru eliminarea (Muncitori
evidenţiem faptul că re- , rezultate bune, vor con­ unor anomalii, pentru îm­ Stele de
zultatefe bune obţinute pe tribui la îndeplinirea rit­ bunătăţirea. muncii. Prin PETRILA:
din Rajgr
baza. asigurării pregătirii mică şi cu eficienţă spo­ modul serios şi res­ ANINOAS
corespunzătoare a produc­ rită a prevederilor de plan ponsabil in care se nume (M
ţiei s-au datorat şi dese­ din acest an. în atelierul tle proiectare desfăşoară, „Ziua secre­ CÂNI: T<
(Retezatul
al întreprinderii, incinera tarului de partidcontri­ colul 420
GURABAJ
Elena Morariu. şi tehniciană buie la întărirea vieţii in­ zontal (IV
Spaţii d© afirmare progresului V&leria Groza „gindesc“ terne a organizaţiei, de TIE r- I
noul cu rigla şi compasul. pa tid, ia conducerea mai (Patria) ;
tehnic bună de către aceasta a (Flacăra)
activităţii: economice“. Norma R
Pornind de Ia obiectivele bricaţiei la fiecare secţie şi tură) ; H/
cia); BR;
mobilizatoare ce le stau in. loc de muncă, cu efecte di­ noasă ; C
faţă-, oamenii muncii din în­ recte asupra creşterii produc­ 0 iniţiativă lăudabilă : — seriile
treprindere şi-au stabilit ci- tivităţii muncii şi reducerii tură) ; N
Iun
(11
teva orientări strategice. Au cheltuielilor materiale,. asu­ Ancneta
socotit:' că dacă activitatea pra sporirii mai: rapide, a ca­ Ferma legumicola o Martorul
(Lumina);
dă cercetare şi proiectare lităţii şi îmbunătăţirii unor zul Gor
devansează activitatea de parametri tehnico-funcţionali întreprinderii I-II (Mur
producţie, atunci pot să ac­ ai produselor. Numai, citeva
celereze adaptabilitatea pro­ modificări aduse strungului Cînd oameni muncii de buni gospodari, harnici a-
duselor la cerinţele imediate SN 320 au condus, la scurta­ la întreprinderea mecani- grieultorî. Pupă ce a fost
ale economiei naţionale,, să rea timpului de uzinare a ' că au îmbrăţişat iniţiativa cultivat şi întreţinut cu
contribuie şi la. reducerea im­ acestuia şi la reducerea-, de­ — vizînd direct buna. a- grijă, eu răbdare, pămîtttul Rezultat*
porturilor. şeurilor tehnologice. . La ar Oamenii faptei provîzionare. a muncitori­ a început să-şi dea roa­ octombrie
Extr.
Aşa au ajuns să asimileze cest strung se. folosesc: acum lor cu produse agroalimen- dele. Mii de kilograme de 44, 26.
ne spune Remus Mago- cu 5Q kg metal mai. puţin, Că I.M. Orăştie se si- a sa, strîns. împletită cu' tare — de a înfiinţa pe legume şi zarzavaturi au Extr. a
şan,. inginerul şef al între­ Trebuie să remarcăm. un ; tuează, de clţlva ani, în iistorîa deveniri întreprin­ un teren din preajma, uni­ recoltat muncitorii de pe 10, 24, 37.
prinderii — o maşină uni­ aspect, deosebit /a IM« Qrăş- eşalonul: unităţilor frun- deri. Vom aminti însă tăţi o fermă agricolă ane- 'parcelele fermei. în aceas­ lei. Fond d(
versală de ascuţit scule. tie. Intre atelierele de pro­ : taşe ale judeţului,, şi a- doar exponenţi lor cei ' xă, unde să-şi cultive şi tă toamnă, pînă acum,
O asemenea maşină n-o ducţie şii cele de proiectare : cum chiar din ţară, me- mai reprezentativi, mese­ ! să producă pentru, ei, în s-au recoltat 30 tone de
prea producea nimeni;. Cit există q strinsă: legătură- Pro­ timpul liber, zarzavaturi şi cartofi,. 4 tone de castra­
I ritul este al organului riaşi care de-a. lungul a-
este de necesară ne-o de­ punerile oamenilor producţiei ! de conducere colectivă şi nilor s-au situat constant legume, au mai existat şi veţi, 1,5 tone de roşii, o VR
monstrează perspectiva- pro­ vizează dotarea cu S-D-Y.-uri sceptică Ce rost are o a- tonă de ceapă, însemnate
ducţiei de serie. Căutată este adecvate,, care in marea lor al organizaţiei de partid, în - detaşamen tul celor semenea treabă ? Nu exis­ cantităţi de ardei, zarza­ Timpul
. dar, în primul riad, al mai buni, lată-i':: Ion Co­
şi maşina de găurit radiată majoritate contribuie la redu­ cel’or peste 3 000 de oa- dea, Nicolae Sîcoe, Nico­ tă magazine C.L.F. ? Vom vaturi ş.a. Cea mai mare 8 octomb
portabilă. încă de pe plan­ cerea cheltuielilor- materiale, munci degeaba şi nu ne parte a produselor amin­ frumoasă
cer mal i
şetele proiectanţilor din uni­ la creşterea, ritmicităţii în flur ; meni al muncii, care lao Qa.vîd, Laurean Da- alegem cu mare lucru! tite a revenit muncitorilor, tea - şi i
tate ea a întrunit citeva ca­ xul de fabricaţie•«. Rec.eptjvir s-au; format ca meseriaşi vîd, Cornel Sas,, Ileana Dar iată că timpul a de­ la preţuri minime, aproa­ Vîntul va
din mers şi tot din mers Cucuruz-, loan Stoic, Ma­
cu unele
racteristici' deosebite.:: preci­ tatea la Ideile oamenilor — s-au închegat, ca un co- ría Nicnla, Nicolae Su- monstrat că cei mulţi au pe, simbolice, iar restul a le de 40
zie, siguranţă in funcţionare, continuă interlocutorul nos­ ' lectiv puternic, de nădej- eiu, Grlgore Ruşu, Aurel avut dreptate.. Strungarii, fost achiziţionat de canti­ Temperaţi
manevrabilitate uşoară. tru —, operativitatea cu care ; de, au ridicat, făbricuţa Milán sau Traían Şen- ' lăcătuşii, tehnicienii, pro- nele din oraş. oscila înt
grade, iar
Pe de altă parte, cerceta­ acestea siht. analizate şi , de industrie locală la d'rescu. Sînt doar ejţ-iva : iec.tanţii şi inginerii de la Este o, iniţiativă lăuda­ tre 10 şl
rea s-a axat şi pe extinde­ transpuse în practică,, creea­ . I.M.O., majoritatea fii ai bilă-, care şi-a. dovedit din La munl
rea procedeelor tehnologice ză. spaţii de afirmare progre­ gradul unei întreprinderi dintre artizanii s.ueeese- acestor locuri, ş-au dove­ pin eficienţa,, 0, iniţiativă să cu cer
moderne şi îmbunătăţirea ce­ sului tehnic, stimulează spi­ i de nivel republican, Sînt lcr colectivului, oameni dit, lucrînd cu tragere de a oamenilor pentru,, oa­ Vîntul va
ficări de
lor existente, ceea ce a con­ ritul novator, aducî'nd unită­ sute de oameni despre eu care. acesta se mîn- inimă pe loturile fermei, meni, ce merită a fi pre­ rolog de
* 1
dus la asigurarea unei pre­ ţii numeroase avantaje eco­ care s-ar putea scrie aici, nu. doar pricepuţi construc­ luată şi de alte colective ceu co L.)
fiecare avînd o „istorie* dreşte-.
gătiri corespunzătoare a fa- nomice. tori de maşini-uneite,' ei şi muncitoreşti.