Page 29 - Drumul_socialismului_1981_10
P. 29
IR. 7 439 ® JOI, 8 OCTOMBRIE 19«!
Promisiuni nerespectate Nici o clipă de răgaz pînâ nu vor
„In Sin tă-măria-Orlea, adjunct eu probleme de că şi cele apreciate ca a-
ilă clădirii vechi (a căminului propagandă în comitetul vînd o stare bună sau fiind fi sfrfnse foaie roadele toamnei!
. sănătatea (re- cultural — n.n.) i s-a a- comunal de partid, că die noi lasă impresia că n-ar.
dăuiga-t -alta nouă, mult mal la Începutul lunii octom avea un stăpîn. în satul (Urmare din pag. 1) .Ţăranii cooperatori din • fie arate 96 ha si pregătite
foileton: „Vin-
ranţei“. Relua- spaţioasă. Am fost asigu brie (sperăm că a acestui Bucium Orlea, căminul Geoagiu, sprijiniţi de per 150, iar în două rile să
sodului 6 raţi că inaugurarea va a- >a-n — n.n.) se va lucra cultural părea de multă porumb. Zilnic strîngem sonalul muncitor de la -u- fie semănate 165 ha cu
din opere
vea loc în această primă intens la terminarea că ■vreme nefolosit şi, proba porumbul de pe 10 ha. A- nităţile economice şi insti grâu. Pe primul loc pe
xlă vară. Tot în, acest an vor minului cultural. In aştep bil, tot de atunci, nemătu vem recoltate 35 ha. Fami tuţiile comunei, precum şi consiliu se află CA..P. Ro-
j iie glob. Pa- începe lucrările la cămi tarea inaugurării „din a- rat,, fără. cortină, fără mo liile cooperatorilor Maria de către elevii liceului a- raos care a însămânţat cu
: indonezian nul cultural din Bărăşti..." cea-stă... toamnă“ promitem bilier... La Subcetaite n-am Filtraon. Aurei şi Vasile gro in dus trial din localita grlu 135 ha din 150 plan,
:ulturală
animate : „Po- scriam în articolul „Acum şi -noi că vom mai. reveni., putut vedea interiorul (ni Picu, Maria şi Vasile Ciuci, te, au terminat ieri recol fiind urmată de Pişchinţi
din pădurea e timpul unei activităţi in s-a spus că e curat), în Sknion Socol şi alţii au tarea cartofilor, iar sfecla cu 51 ha dim 120. La Geoa-
Episodul 22 schimb ae-a impresionat
nai tense“, apărut în numărul ÂşezămsntwS de terminat primii culesul. de zahăr a fost strânsă de giu s-au semănat 60 ha,
atea economică 7226 din 31 ianuarie a.c. al neplăcut grupul social, ma în tarla-ua de lingă halta pe 33 din cele 35 ha culti iar la Aurel Vlaicu 30 ha.
teretului ziarului nostru. Acum e gazia, scurgerea de la graj vate. La fondul de stat s-au însăminţarea acestei cul
3a enigmelor — toamnă, dar căminul cul cultură — cartea dul vecinului, care traver C.F.R. a C.A.P. Aurel predat peste 500 tone sfe- turi trebuie intensificată
itiinţific. Episo- Vlaicu erau la cules po
tural nu s--a inaugurat. Zi sează curtea aşezământu eiă, 64 tone cartofi şi 30 peste tot,' dar mai ales la
din istoria tea- durilor din iarnă li s-au de vizită a localităţii lui. rumb elevii din clasele a tone porumb. Peste 150- de C.A.P. Vaidei, Romoşel şi
românesc. Al alăturat două mai mici, La Pui, în căminul cul Xl-a de la Liceul agro oameni muncesc acum la Cigmău, unde suprafeţele
şi Vlaicu Vodă industrial Geoagiu, alături
,i ai festivalu- care conturează viitorul Ce s-a întîmplat la că tural era ordine şi curăţe de care lucrau cadrele di cules porumb. Pînă acum semănate sînt foarte mici..
onal „Cântarea hol, şi o centură de beton minul cultural de la Bă- nie. Mai puţin curaţi stat s-a strîns. recolta de pe . Timpul este prielnic şi
ei“ peste care va îi aşezat a- pereţii pe care s-a depus dactice. şi maiştrii instruc 48 ha. trebuie folosit din plin
nai. răsti? Nimic! Aşezărrrîn- tori. Azi — spunea Aurel
coperişul. Acestea fiind tul de cultură nu se mai- praf de eîţîva ani, -de cînd pentru ca semănatul griu
stadiul şi riitmui -în care construieşte. în acest an. n-au mai fost zugrăviţi Mariş, preşedintele C.A.P., ZIUA LA SEMĂNAT, lui să se încheie în pe
se execută lucrările, este Este prins în planul anu sau cel p-uţîn şterşi (sînt aflat la faţa locului — e- NOAPTEA LA ARAT rioada stabilită prin grafic.
greu de crezut că acum în lui viitor. Şi tot pentru a- vopsiţi în uleî). Şi în ex levn au cules porumbul
toamnă se va termina lă nul care vine s-au amânat terior zugrăveala, iar pe de pe 3 ha. în total au Şi PREGĂTIREA Situaţia recoltării po
I I I : 6,OU Ră caşul de cultură. Chiar cla alocuri chiar tencuiala, au recoltat 10 ha şi vor mal TERENULUI rumbului pînă în seara zi
ii dimineţii; 7,00 şl reparaţiile capitale de strânge recolta de pe încă
; 8,00 Revista că materialul lemnos şl o Ia Căminul cultural Sînpe- cam căzut. E drept că sta lei de 7 octombrie a.e., pe
Curierul melo-: parte din ţiglă, necesare tru, a cărui stare impune rea actuală a căminului nu 12 ha. Majoritatea coce A devenit de acum o consilii unice agroindus
Buletin de ştiri; acoperişului,, uşile şi gea nilor erau tăiaţi şi făcuţi practică organizarea de triale, în procente, se pre
idem aseultăto- schimbarea completă a lem poate afecta calitatea acti glugi, ur-mînd ca imediat
Buleiin de ştiri; murile există, iar comuna năriei- Trebuie însă. să se vităţilor politieo-educative să fie transportaţi. O par schimburi prelungite la zenta astfel:
ia radio ; 10,20 dispune de meşteri locali schimbe şi atitudinea or şi cultural-artistice care se arat şi pregătirea terenu
ară; 11,00 Bule- te din coceni erau recol lui. în schimbul II au lu Haţeg 49
; 11,05 Muzică care să facă lucrările ! Am ganelor locale faţă de lă desfăşoară aici, dar să nu taţi pentru siloz cu com
11,20 Avaupre- reţinut totuşi promisiunile caşurile de cultură. Se uităm că aşezăm în tul de crat în seara zilei de 7 Hunedoara 40
i-tv. ; 12,00 Bu- impune ieşirea din ' inerţie cultură este cartea de vi bina de către Aurel Ci-u- octombrie 10 formaţii de' Ura 35
•i; 12,OL Zh\ co tovarăşilor Teofil Dehel-ea- zită a unei localităţi. eean, Gheorghe Ioaneş şi mecanizatori — la Vaidei, Brad 30
torului nostru ; şi, în acelaşi timp, clin im Sabin * Tocaci. în total s-a Komos, Romoşel, G-eoagiu, Orăştie 21
in tehnico-ştiin- nu, primarul comunei, şi pasul în care aşezămintele
Spre comunism Marin Măiăiescu, secretar se află deocamdată. Pentru VIORICA ROMAN strîns recolta de pe 18 ha Aurel Vlaicu, Cigmău şi Călan 21
program de porumb, iar azi s-a înche altele — dîn care 6 cu 36 Deva 17
0 De la 1 la 3; iat recoltarea. cartofilor şi tractoare la arat, şl 4 cu Simeria 17
mivers 20; 16,00
; 16,25 Tehnică s-a trecut la scosul sfeclei 12 discuri ia pregătirea te Toteşti... 16
e în agricultu- DEPĂŞIŞI de zahăr. renului. Asa s-a reuşit să Geoagiu 14
întece populare LA PRODUCŢIA
Prodan; 16,55
cului; '17,00 Bu- MARFĂ '
iri; 17,05 Odă
ne; 17,25 Te a- La întreprinderea
nt, patria mea; ,-Marmura“ Simeria se Lipsa de grijă faţă de animale
serii; 20,00 A-
area României ; desfăşoară o susţinută
>e ale muzicii activitate pentru reali (Urmare dîn pag. îj pierdut.în luna septembrie ră să dea de gîndit: mul
¡0 Tinerii spun zarea exemplară a pla 12 .animale, deşi cifra nu te animale sacrificate au
ît — muzică ix-
Buletin de nului Ia toţi indicatorii să fie administrată ani este certă, contabila şefă a fost vândute în sat. Astfel
Muzică foile ; urmăriţi, concretizată malelor, a fost aruncată unităţii susţinînd că au un om a cumpărat opt-
•ii muzicale: U- prin depăşirea planului lingă un grajd, unde s-a fost sacrificate mai multe zece kg de carne, probabil
lansuri de Bee-
)0 O zi într-o producţiei globale cu 7,7 alterat. Circa 300 baloţi bovine. în orice caz, în respectivul a avut vreun
5,00 Non stop milioane lei, iar la pro de fin s-au stricat în cirnp, hîrtiile contabilităţii este eveniment în familie-. Con
cturn. ducţia marfă cu 6,1 mi asta în timp ce unitatea mare dezordine. Am cer siderăm că ar fi bine dacă
lioane lei- agricolă — cum susţine cetat din ce cauză au fost organele de cercetare ar
conducerea — nu-şi poate sacrificate animalele şi am studia cauzele sacrificări
acoperi, necesarul de fura găsit o situaţie foarte ciu lor de necesitate şi cine a
Flanul je. Evident, starea în care dată. în 7 septembrie, de beneficiat de ele. Glaeor-
se află zootehnia se re
Ştefan Luchian pildă, a fost tăiată o viţea ghe Ivan, şeful fermei
îprumută-mi vo- flectă în creşterea ieşirilor zootehnice de la C.A.P.
ară (Arta); HU- de locuinţe La Şcoala generală nr. 1 din Hunedoara s-a finalizat din efectivul de animale, bolnavă de bronhopneumo- Bretea Mureşană, nu se
Căpitanul răz- un reuşit cabinet de biologie, unde microsera dîn colţul viu în luna septembrie coope nie cronică. Din registrul
aeăra); Dragos- oferă un bogat material didactic.. Foto IO AN VLAJ» face prea mult vinovat de
iălătoare (Sidc- rativa din Gurasada a de tratamente rezultă că i situaţia înfăţişată de noi
CasteJul .din (Urmare din pag. 1) pierdut prin sacrificări de s-a-u administrat medica
Arta); Cuscrii necesitate zece bovine, mai mente doar în ziua sacrifi fiind doar de circa trei
rul) ; PETRO- Organizar®, exigenţă, săptămâni în unitate. Nu
îcu Jianu zap- devreme, pe cînd alţii lu ales viţei. Cine suportă cării. în 20 septembrie au pot fi însă absolviţi de vi
a); Secretul ca- crau doar ,,de ochii şefu pagubele ? Vinovaţii tre- fost trimise la carmange
(7 Noiembrie); mobilizare ijuie să plătească ! nă preşedintele cooperati
flăcări 'Repu- lui“ sau se plimbau de ria din Ilia alte şaşe viţe vei, inginera şefă, contabi
PENI: Puni- - cu colo colo. DE CE NU TRĂIESC le bolnave. Registrul de la şefă, economista fermei
ultural); VUL- (VT-more din pag. 1) manoperă. Meseriaşi pri
ptate pentru toti La blocul 16, tronsonul VIŢEII care vorbeam nu reflectă şi alte cadre din unitate.
,); Drapelul rupt G.H.I., cu 34 de aparta cepuţi în acest gen de Lu LA BRETEA MUREŞANĂ? că li s-ar fi administrat Dorim să cunoaştem păre
•c) ; LONEA : mente, se -lucrează la fi producţie, profilînd o se crări erau puţini in între vreun • medicament. Din rea în această problemă a
arnă (Minerul) ; nisări şi la. hidroîzoiaţie. rie de sectoare numai pe prindere. Atunci, au trimis Ferma - zootehnică a actele contabile am dedus Consiliului popular comu
Contrabandiştii
d (Muncitoresc); Spre surprinderea. noas producţia de export. Bine 17 oameni ta un curs de C;A.P. Bretea Mureşană a si o altă situaţie de natu- nal Hia.
Femeia fără tră am constatat că acest înţeles, acolo am transfe specializare în sculptură şi
nciloresc); URI- rat cei mai buni mese intarsii în lemn, trecând
;ul este dragoste tronson, pentru construc riaşi. oameni cu experien
; BRAD: Arti- tori, este deja terminat, imediat: la realizarea unor Imbuneleţlrea calităţii cărbunelui
(Steaua roşie) ; ţă şi eu o înaltă conştiin prototipuri de acest fel —
ZA: Peisaj ori- chiar predat ... deşi încă ciozitate profesională. Cu în total 14. noi prototipuri
ncrul) ; ORAŞ-
jrţile dimineţii se lucrează la el. „Din ajutorul organizaţiilor de — care au fost apreciate (Urmare din pag. îj Deva? De comun acord cu sînt şi vagoanele autorecep-
Par şi impar lipsa unei echipe de zi partid, sindicat şi U.'T.C. în străinătate şi bineînţe preparatorii. s-a trecut la ţionate.
GEOAGIU-BAI : am desfăşurat o susţinută les. solicitate.
e (Casa de c.ul- dari — arăta subingine- activitate poiitico-eclucativă ducţia e refuzată de recep- îmbunătăţirea sistemului de Au mai rămas 84 de ziie
FEG: Şantaj (Da- După cele arătate, putem ţionerii beneficiarului, execu prelevare a probelor, pentru pînă la finele anului, perioa
Zl: Cursă furtu- rul Aurelian Bucur, şe menită să ducă Ia întări afirma că întreg colectivul tă ei înşişi o „autorecepţie“, a fr cit mai reprezentative. O dă de timp în care coopera
iLAN: Detectivul ful punctului de lucru — rea disciplinei, ta mobili
-II (Casa de cul- sin tem nevoiţi să amânăm de la I.P.L. -Deva este ho- subiectivă, bineînţeles, şt- tri situaţie era trecută in bule rea dintre cele două unităţi
intă insingerată zarea colectivului, la creş tărît ca în acest trimestru mit navetele spre Mintia. tinul- de analiza şi alta era trebuie să-şi arate roadele,
a) ; SIMERIA : predarea: cu o săptămână terea autoexigenţei fiecă- Claubajul, care trebuie făcut realitatea la gospodăria de să fie puse sub semnul efi
Mureşul); IL.IA : (era planificată pe. data 'rui-a in muncă. în acest fel să continue seria bunelor
ştie mai mult realizări, îndepli-nindu-şi în preparaţie, este insuficient cărbune de la Mintia. Nu se cienţei maxime, mai ales că
1
GHELARl : Ca- 5 octombrie), în 12 octom am. reuşit să imprimăm în integral, sarcinile la export, pus ia punct.' Şi apoi, inter mai acceptă navetele de căr este necesar să se recupe
ionova — seriile brie însă va fi gata. La rîndui muncitorilor noştri acum avfnd deja în aten vine dîn nou. goana după can buni care nu întrunesc clau reze, o parte din minusurile
r.torese). îdeea că mt trebuie să la
celelalte trei scări (A,B,C,) ţie- pregătirea temeinică a titate. zele prevăzute in contracte. Ia producţia de energie elec
se- nimic de- azi pe mîine,
în plan pe acest an, la ca că orice zi, oric.e oră con producţiei anului viitor. Ce măsuri s-au luat la I.E. De asemenea, neacceptate trică pe bază de cărbune.
•NOEXPRES re s-au finalizat structu tează în „bugetul general" —
ra de rezistenţa şi hidroi- al realizărilor în ..produc- ! plica faptul că s-a apucat iar de fu mie tei. S.M. a fost condamnat la un J
le tragerii din 7 zolaţia nu putem lucra ţie. I Societatea noastră rat. D’m curtea unui imobil şi-a în an şi patru luni închisoare. Dar cu >
1981 : nu tolerează parazitismul !
: 28, 16, 14, 39, fiindcă nu avem B.C.A. La cele relatate vom mai suşit nici mai mult nici mai puţin credulitatea unora cum rămine ?...
Cu o singură echipă de adăuga că în cadrul între- a decît... un motor electric monofazic,
11-a : 19, 43, 15,. prinderii există o înaltă II Deşi în plină putere de muncă, la pe care l-a vândut apoi. Fapta fiîndu-i Să nu uite zicala L.
zidari (10s oameni), greu
ciştiguri: 9G4 601 exigenţă pe linia calităţii j| 41 de ani, Nicolăe Mestecan, dîn descoperită^ a urmat... răsplata: uri
de crezut. însă că vom re muncii, exigenţă ce se ma- |l Brad, nu vrea nicidecum să lucreze, Tot de credulitatea, de naivitatea S ' 6
cupera rămânerile în ur n ¡festă încă de la recepţio- . '' trăind ca un, parazit şi procurîndu-şi unora, profita şl Floarea Resiga, din '
mă. narea materiilor prime, | | cele necesare — alimente şi bani- —- fapte ii instanţă Vălişoara, în exercitarea „meseriei“ j
fată aşadar cum se lu continuă pe fiecare fază de ,* prin cerşit. A fost condamnat de şase el — aceea de speculă cu diferite *
producţie pînâ la controlul | | ori pînă acum, dar se vede că n-a
crează. Cert este că aici de calitate final şi care se J J învăţat nimic. Poate de astă dată, din an de închisoare, sentinţă' rămasă de o b i e c t e de provenienţă strai-
probabil pentru , nă —, că alta n-avea, nefiind încă- J
•ie 1981 : Vreme există loc pentru mult mai face simţită şi în respec | recenta condamnare la un an şî şase finitivă prin respingerea recursului de d'rată în muncă. Prinsă în „exerci- I
şi călduroasă cu bine. în concluzie, fac tarea strictă a procesului J luni închisoare, va învăţa, totuşi. Ar către Tribunalul judeţean. ţiul funcţiunii“, a fost condamnată — l
nult senin noap- tehnologic, în îmbunătăţi
iuţin noros ziua. torii de răspundere tre rea activităţii de întreţine | fi timpul să înţeleagă — şf el şi alţii pentru speculă — la un an închisoa- g
sufla moderat: buie să stabilească mă ■« ca el — că societatea noastră nu-i Cirte nu deschide ochii... re. De data aceasta, neavtnd antece- g
intensificări loca- re şi reparare a utilajelor. dente penale şi bucurindu-se de ele- J
ltm/h din vest., suri ferme pentru- întări Iată deci că atunci cînd tolerează pe trîntori şi paraziţi.
rile maxime vor- rea disciplinei, pentru a- Ştefan. Mureşan din. bănea a mai menţa legii, pedeapsa i-a fost gra- 9
re 23 şi 28 de există preocupare, spirit * avut de-a face cu tribunalul şi în
cele minime în- provîzionarea , eu toate de iniţiativă, rezultatele După faptă şi răsplată !... chisoarea, dar nu s-a învăţat minte. ţintă. Să nu uite Insă că... ulciorul nu
15 grade, materialele necesare, să bune nu întârzie. Prpspec- merge de multe ori la apă 1...
e, vreme frumoa- Din dorinţa de a câştiga bani nemun
mai mult senin, antreneze oamenii la o tînd. piaţa,, cei de aici au I Nici Constantin Zamfir din Haţeg ciţi, a vîndbt o- verighetă din- metal
prezenta intensi— muncă susţinută, în aşa constatat că este foarte so n-a învăţat nimic din condamnările comun ca fiind dîn aur, Înşelând cum- Rubrică realizată cu sprijinul
60 km/h. (Meteo-, licitată mobila sculptată şt fribunalului judeţean j
serviciu : Pron-. fel incit planul de- loe.uin- anterioare. Numai aşa se poate: ex părătoarea respectivă, cu suma de o
ţe în Simeria să fie rea cea cu. intarsii-, mob.ilă ce
lizat integral.. Înglobează- în ea. multă
/