Page 31 - Drumul_socialismului_1981_10
P. 31
I U f g l B U a i s i í O T «ywmaţp&tfuaa u pw Su’wa s
condoleanţe in legătură n încetarea din viaţă
a preşedintelui li. Egipt, Mohamed Anwar El Sadat
T o v a r ă ş u l Nicolas apoi în Cartea de condo Preşedintele României a
Ceauşescu, preşedintele Re leanţe. evocat, în cadrul convor
publicii Socialiste Româ Sub portretul cernit al birii pe care a avut-o cu
nia, a prezentat, joi dimi preşedintelui Mohamed An însărcinatul cu afaceri ad-
neaţa, Ia Ambasada Repu war El Sadat a fost depu interim al R.A. Egipt la
blicii Arabe Egipt din să o coroană de flori din Bucureşti, Ataa M. Haroun,
Bucureşti, sincere condo partea preşedintelui Repu personalitatea preşedinte
leanţe în legătură cu în blicii Socialiste România, lui Mohamed Anwar El
cetarea din viaţă a pre Nicolae Ceauşescu. Sadat, relaţiile de prietenie
şedintelui Republicii Arabe T o v a r ă ş u l Nicolae si intilnirile pe care le-a
Égipt, Mohamed Anwar El Ceauşescu a exprimat, în avut cu preşedintele e-
Sadat, şi a adus un numele său, al Consiliului giptean, care s-au sol
profund omagiu remarcabi de Stat şl al guvernului, dat, de fiecare dată
lului conducător al poporu al întregului popor român cu înseninate hotârîri şi
lui egiptean. sentimentele de profundă acorduri şi au asigurat
împreună cu tovarăşul mîhnire şi durere faţă de dezvoltarea puternică a
încetarea din viaţă, ca ur
MINERI, PREPARATOR!, ENERGBTICIENI ! Nicolae Ceauşescu au pre mare a unui act criminal, colaborării româno-egipte-
zentat condoleanţe tovară
şul II ie Verdeţ, alţi tova a preşedintelui Anwar Ei ne pe multiple planuri, în
răşi din conducerea de Sadat, care a depus efor tărirea prieteniei cu vechi
partid şi de stat. turi deosebite pentru pro şi bogate tradiţii dintre
La ceremonie au asistat gresul economic şi social popoarele român şi egip
membri ai Ambasadei Re al Egiptului, pentru a asi tean.
publicii Arabe Egipt la gura pacea, liniştea şi in ‘Subliniind faptul că în
Gărbunele energeiio si ajungă li timp Bucureşti. dependenţa poporului e- cetarea din viaţă a pre
T o v a r ă ş u l Nicolae giptean, instaurarea unei şedintelui Sadat constituie
Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi păci trainice şi juste în o grea pierdere pentru po
si de calitate la centralele electrice din conducerea partidului Orientul Mijlociu, perso porul egiptean, ca şi pen
şi statului au păstrat un nalitate de seamă a vieţii tru poporul român al că-
moment de reculegere în politice contemporane, prie
Cel mai mare furnizor concludent. Iată, aşadar, bunele este mai slab, cu faţa portretului îndoliat al ten apropiat al României
de ' cărbune energetic din un prim neajuns creat de atît consumul de gaz me celui dispărut. S-a semnat socialiste. (Continuare in pag. a 4-a)
Valea Jiului este prepara preparatori energeticienilor tan necesar producerii e-
ţia din Petrila, dat fiind din judeţul nostru, faptul nergiei electrice este mai
faptul că aici se prepară că nu le-au permis să pro mare, gaz care ar putea H O T Ă R Î R I A
cărbunele din estul bazi ducă energie electrică e- fi folosit în alte scopuri.
nului carbonifer, cărbune chivalînd cu miile de tone La aceasta mai putem a- Consiliului de Siat şi Consiliului de Miniştri ale
care-şi găseşte întrebuinţa de cărbune nelivrat. Nu-i dăuga faptul că în căr
re îndeosebi în termocen mai întrebăm pe prepa bunele energetic ajunge o Republicii Socialiste România
trale. Iar principalii con ratori ce s-ar fi întîmplat mare cantitate de steril
sumatori ai acestui cărbu dacă această energie, ne- cu implicaţiile pe care le în legătură cu încetarea din vÎGţă a preşedintelui
ne sînt termocentralele de produsă, le-ar fi fost tăiată poate avea asupra instala Mohamed Anwar Ei Sadat
:
la Mlnt a şi Paroşeni. Cum din cota lor. Evident ar fi ţiilor din termocentrale.
îşi onorează preparatorii ripostat vehement, deşi au „Din această lună — a- în semn de înaltă pre nal pe întreg teritoriul Re publicii Socialiste România
obligaţiile faţă de energe- răta ing. Victor Chiabura, ţuire si pentru a aduce un publicii Socialiste România va fi arborat în berna.
ticieni ? primit-o ei nu au dat ni şeful secţiei de preparare profund omagiu preşedin în zilele de 9—10 octom în zilele de doliu naţio
Preparaţia Petrila, după mic în loc. Petrila, a I.P.C.V.J. — ne-a telui Mohamed Anwar Ei brie 1981. nal, teatrele, cinematogra
nouă luni. înregistrează un Restanţelor cantitative li crescut planul la puterea Sadat, Consiliul de Stat şi în ziua funeraliilor pre fele, radioul, televiziunea
bilanţ nesatisfăcător la se adaugă şi lipsurile la calorifică a cărbunelui e- Consiliul de Miniştri ale şedintelui Mohamed An şi celelalte instituţii de
majoritatea indicatorilor, calitate. în toată perioada nergetic de la 2 900 la 3 300 Republicii Socialiste Româ cultură şi artă îşi vor a-
inclusiv la cărbunele livrat de la începutul anului căr nia h o t ă r ă s c : war El Sadat — 10 octom- dapta programul în mod
centralelor electrice. Nu bunele energetic a fost li Kcal. Este un salt destul Se proclamă doliu naţio „brie 1981 — Drapelul Re corespunzător.
mai la l.E.C. Deva (benefi vrat cu o putere calorifică ele mare, dar nu atît In
cit să nu poată fi realizat.
ciar pentru Mintia şi Pa- inferioară, datorită depăşi
ro.şeni) restanţa este de rilor la conţinutul de cenu C. iOVĂNESCU Totyl SB pregăteşte din vreme*
58 000 tone, cu tendinţe de şă si umiditate. Chiar dacă
creştere în această lună, se cunoaşte, reamintim pre
după un început nu prea paratorilor că cu cit căr (Continuare in pag. a 2-a) totul se face conştiincios
dent, posibilitatea să alea
Cerinţa esenţială a activităţii pe ogoare gă.
— Cum aţi cîştigat a-
ceastă întrecere?
— Prin strădan ia con
stantă de a răspunde exi
Operatiwitsîe şl calitate Colectivul întreprinderii sperăun să nu avem nici în genţelor pînă în cele niai
viitor. Mai trebuie reţinut
mici amănunte.
„Chimica“ din Orăştie are
o bună tradiţie în activi că pretenţiile partenerilor — Mai concret.
Principalele lucrări afla asupra sa ordinul de lucru ELIBERAREA tatea de export. sînt în continuă creştere. — Anual trimitem pro
te pe agenda cooperatori in care sa fie înscrise ce TERENULUI Sî-nt mai bine de 15 ani Ceea ce s-a acceptat ca
lor, mecanizatorilor şi ca rinţele agrotehnice la se RIDICĂ SEMNE de cînd lucrăm pentru ex bun prin 1965—66 nu mai duse la un mare număr de
drelor tehnico din Consi mănat, fapt pentru cure- DE ÎNTREBARE port — ne spune şeful sec corespunde azi. Avem par tîrguri internaţionale. Aici
liul unic agroindustrial îşi permitea să lucreze cu Pe una din tarlalele fer ţiei de mase plastice, in teneri care ne cunosc bine
Călan le reprezintă, acum, mai mult de jumătate din mei de stat nr. 8 a I.A.S. ginerul Ion Socaciu —, dar produsele şi nu renunţă la CORNEL ARMEAMU
recoltatul porumbului, eli tuburi lipsă (?). Ni s-a „ex Haţeg l-am întîlnit pe me pînă acum n-am avut re relaţiile cu noi, dimpotri
berarea cu operativitate a plicat“ că şi aşa terenul se canizatorul Ion. Hădărean, fuzuri sau reproşuri şi vă ne preferă, avînd, evi- (Conîinuare în pag. a 2-a)
terenului şi efectuarea în- va tăvălugi, ceea ce va care lucra cu conştiincio
sămînţării griului în tim zitate la semănatul griului.
pul cel mai scurt posibil. Interlocutorul ne-a relatat
Cum se acţionează pentru La recoltări că a început lucrul mai tîr- Creşterea ritmurilor de execuţie =
înfăptuirea acestor dezide ziu, după orele 11, deoare
rate ? şi însămînţări ce a avut de remediat o
defecţiune. Ca urmare, scurtarea termenelor de punere îi’ funcţiune
CU VITEZA... MELCULUI randamentul la însămîn-
permite să se acopere toa ţări a fost aproape înju
La C.A.P. Nădăştia mai tă sămînţa. Este lesne de mătăţit. Cel mai mare ne Uzina coesochimică, de la ximaţie, pînă în miezul de fiind importanţa acestui
sînt de însămînţat cu griu, înţeles că în condiţiile cînd ajuns este, însă lipsa de întreprinderea „Victoria“ vară al anului viitor (iu obiectiv pentru economia
peste 100 hectare din 170 de la semănat se face ra teren eliberat, acesta f i i n d Călan — din nou în actua lie). Dacă nu intervine ni naţională, pentru reduce
planificate. Inginerul şef, bat la calitate, soarta pro ocupat cu porumb şi sfe litate, prin cea dc a doua mic deosebit ! (o'ri o înce rea efortului valutar al ţă
Cornel Nemet, se arăta ne ducţiei viitoare este pusă clă, suprafaţa respectivă baterie de cocsificare. Un tinire a ritmului de lucru, rii (prin diminuarea im
mulţumit de stadiul semă sub semnul întrebării. ins urnind aproape 100 hec alt examen la care sînt su ori o accelerare). Prima portului de cocs) se impu-
natului, dar spunea că mai Am mai notat că tot la tare (?). S-a stabilit ca e- puşi constructorii hunedo- variantă este de nedorit. nc- intensificarea ritmuri-
mult nu se poate face deşi această unitate lasă mult liberarea terenului de co reni. Deocamdată zidarii
există front de lucru pen de dorit condiţiile în care ceni să se facă mecanizat, şamotori. Aceiaşi cărora
tru arături, dar numai cu se face însilozarea furaje dar acţiunea nu a început, pentru prima baterie de
tractoarele care deservesc lor, de pe acum avînd de deşi ştiuleţii s-au strîns cocs de pe platforma Că-
unitatea nu se asigură suferit calitatea nutreţu de pe 35 de hectare. lanului li se poate acorda
zilnic pregătirea suprafe lui. Ce părere or fi avînd ESTE VORBA nota maximă. Şi. nota be
ţei necesare nici cel puţin specialiştii de la consiliul DE DISCIPLINĂ ne, felicitările de rigoare.
pentru o semănătoare. Pe unic agroindustrial despre Mecanizatorul Ludovic Au făcut atunci un lucru Mai ales că în cele nouă lor de lucru în vederea a-
lingă faptul că semănatul felul cum se realizează ac Rostaş a lucrat, în ziua de bun constructorii... Acum ? luni bateria a avut parte propierii termenului de pu
se desfăşoară în ritm de... ţiunile de sezon, în special N. TÎRCOB începute de prin luna de aşa ceva. Stagnări din nere în funcţiune a bate
melc, este neglijată şi ca în privinţa operativităţii februarie a.c., lucrările de cauza neritmicităţii în li riei. Singurul mod în care
litatea lucrării. Tractoris şi calităţii, la C.A.P. Nă zidărie continuă, cu apro vrarea cărămizilor refrac se poate acţiona este ur
tul Nicolae Putruţ nu avea dăştia ? (Continuare în pag. a 2-a) tare şi a calităţii, uneori gentarea lucrărilor de zi
sub orice critică, a acesto dărie. Deci, o întrebare fi
ra (produse de întreprin rească îşi găseşte locul aici.
derea „Răsăritul" Braşov). Cum se acţionează ?
Apoi, o parte din forţa de Joi, 8 octombrie a.c. pe
muncă a fost detaşată la platforma noii baterii, 50
unele lucrări de reparaţii de zidari, 22 deservemţi ai
din C.S. Hunedoara (furna punctelor de lucru, 11 lă
lul 5, cauperele furnalelor
6 si 9, cuptorul 5 — cătuşi, mecanici, montori
etc. Forţă de muncă... in
O.S.M. II).
suficientă. Aprecierea nu
Stadiul actual al con
strucţiei ? 3 400 tone de am făcut-o noi, ei însuşi
cărămizi refractare înzidi- DORiW CORPADE
te. Mai mult de o treime
din necesarul de materia
le este pus în operă. Dată (Conîinuare în pag. a 2-a)
