Page 32 - Drumul_socialismului_1981_10

DRUMUL SOCIALISMULUI

Producţiile şi veniturile obţinute de îeraiă Totul se pregăteşte

oglinda eficienţei muncii de partid din vreme !^E

Organizaţia de partid, „Anul acesta, spunea Ma-, creşterea retribuţiei oame­ lelor. încspînd din luna (Urmare din pag, 1) export. Cum ? Am repartizat 18.00 Teici
comuniştii din i'erma zoo­ ria Oana, economista fer­ nilor. în luna trecută, de mai nu s-au mai înregis­ aici pe cei care au capacita­ 16.05 Teleş
tehnică a C.A.P. Rapolt, mei, secretarul comitetului pildă, numai doi din cei trat mortalităţi. Efectivele sînt testate şi contractate. te maximă să răspundă ce­ 16,30 Emis
germ
aeţionînd pentru traduce­ de partid pe C.A.P., pro­ 12 îngrijitori de la vacile totale şi matcă la ovine De cele mai multe ori, şi rinţelor, oameni cu o înal­ 18.25 Tragi
rea în viaţă a sarcinilor blema furajelor este rezol­ cu lapte au realizat cîşti- sînt realizate, iar la bovi­ la cele mai multe produse tă conştiinţă profesională. 18,35 La \
izvorîte din documentele vată. Strîngem şi valori­ guri ele 1 800 lei, toţi cei­ ne se vor realiza pînă la din mase plastice — arti­ Discutăm cu ci la început, 18,50 1001 Telej
19.00
de partid şi de stat, a pre­ ficăm tot ce avem. Aceas­ lalţi au avut retribuţii cu­ finele anului. Sînt nerea- cole tehnice, bunuri de le prezentăm cerinţele că­ 19.25 Actua
vederilor programului ju­ ta este problema-proble- prinse între 2 352 şi 3 113 lizări la natalitate şi la consum — încheiem con­ rora trebuie să le răspun­ 19,45 Dosai
deţean de dezvoltare a zoo­ melor în zootehnie şi e<a lei“. producţia de lapte. în a- tractele pînă la începutul dă produsele, cum trebuie 20,15 Film
mul
tehniei şi pornind de la ne-a preocupat şi ne pre­ „O altă direcţie în care ceastă privinţă trebuie ac­ trimestrului IV, pentru să lucreze. Pe de altă par­ blestc
situaţia existentă în fer­ ocupă în permanenţă". Tot acţionăm — arăta Ioan ţionat pentru realizarea producţia anului următor. te facem un control foarte micră
mă şi-au fixat de la înce­ în acest context s-a acţio­ Ilea, membru al biroului montei şi controlul siste­ Şi anul acesta am avut amănunţit asupra întregu­ Casei
tea I
putul anului cîteva direc­ nat pentru buna organizare organizaţiei de bază, şeful matic al gestaţiei. Alte mă­ încheiate contracte din lui proces de fabricaţie. 22.05 Telcji
ţii principale de acţiune şi funcţionare a taberelor fermei — este selecţia şi suri a căror înfăptuire timp. în consecinţă, ne-am Mai ales la începutul exe­
menite să conducă la re­ de vară pe specii şi cate­ reproducţia, îmbunătăţirea este în curs de realizare ocupat serios de asigura­ cuţiei comenzilor controlul
dresarea situaţiei economi- privesc modernizările în rea condiţiilor în vederea este de sută la sută, adică
co-financiare a cooperati­ zootehnie. Au fost con­ realizării producţiei desti­ fiecare operaţie şi fiecare
vei. Avînd sprijinul per­ Activitatea de partid în zootehnie struite alei betonate de nate exportului. Ne-am în­ produs, pînă cînd totul in­
manent al comitetului co­ deservire, padocuri pentru grijit de aprovizionarea cu tră în normal. Avem lucră­ BUoUllb
munal de partid, al comi­ viţei şi sînt în curs de materii prime. Apoi am tori ca Natalia Şerban, Ni- dioprogran
tetului de partid pe C.A.P. gorii de animale. Iar acum structurii speoiilor, înlocui­ realizare platforme pentru defalcat sarcinile de export culina Tamaş, Silvia Răgu- Rad ioj urna
şi consiliului de conduce­ se face şi păşunatul supra­ rea animalelor slab pro- gunoi şi un fînar. Toate pe trimestre, luni şi pe zi­ şitu, Cornelia Berar. Vic­ presei; 8,li
diilor; 9,00
re, au fost elaborate, pe feţelor de pe care se re­ du-tive şi sterpe. Acţiunea adăposturile au fost pregă­ le, în raport cu cerinţele toria Duţă, Elena Stoica, 9.05 Răspu
baza analizelor făcute în coltează porumbul siloz şi de întinerire şi asigurarea tite pentru iarnă. partenerilor. Rodica Marina şi mulţi al­ rilur; 10,00
adunările generale şi a pentru boalie. Astfel, prin unui efectiv de vaci cu în acest an va fi reali­ O altă fază se referă la ţii care lucrează ireproşa­ 10.05 Atlas
Ştiinţa
şi
propunerilor membrilor de prelungirea păsunatului, se potenţial ridicat de pro­ zat, spre deosebire de verificarea şi pregătirea bil şi astfel produsele răs­ şcolarului;
partid, măsuri concrete şi face o mare economie de ducţie continuă şi îşi v>a 1980, planul la producţia tuturor s.d.v.-urilor, pentru pund cerinţelor. ştiri; 11,05
s-au stabilit răspunderi cu furaje. „în această privin­ arăta mai bine roadele în globală şr marfă. în opt a putea desfăşura o acti­ Mai adăugăm aici faptul tice şi rev
neret; 11,2
termene de realizare. ţă au sarcini şi se achită anul viitor. Cele mai bune luni am obţinut 1,6 milioa­ vitate productivă Iu cele că în întreprindere se lu­ radio-tv. ;
vaci cu lapte le-am lotizat
bine de ele Minerva Ar-
Accentul principal s-a dean şi Dumitru Merme- şi le hrănim suplimentar ne venituri la producţia mai bune condiţii. Cînd crează o seamă de piese ştiri; 12,05
pus pe asigurarea bazei zan, membri în birou — cu tărîţe. Seara dăm la globală, faţă de 2 milioa­ demarăm anul de produc­ care intră ca părţi compo­ lă a artistu
De la 1 la
furajere. în acest scop sublinia Liviu Roman, se­ iesle masă verde la toate ne plan anual, şi 530 000 ţie avem asigurat totul. nente în produse de ex­ club; 16,(
s-au mărit suprafeţele cul­ cretarul organizaţiei de vacile. Acum livrăm zilnic lei la producţia marfă, — Cum lucraţi pentru port româneşti realizate în 16,20 Coor
tivate cu plante furajere bază. Eu, împreună cu e- 700 I faţă de 590—600 1 faţă de 878 000 plan pe în­ satisfacerea exigenţelor ca­ alte unităţi : frigidere de ce; 16,40 şi
şi interpreţ
cu conţinut bogat în pro­ conomista şi şeful fermei cit realizam în luna tre­ tregul an“. litative ale partenerilor ? Găieşti, automobile, auto­ tul medieu
teine: borceag, sfeclă fu­ mă ocup de baza furaje­ cută. La lapte de oi şi lînă Toate acestea denotă că — în general folosim camioane şi în multe al­ tin de ştii
rajeră, trifoi, lucernă şi ră, de modernizări şi pre­ planul a fost îndeplinit s-a făcut un pas viguros două căi, care s-au dove­ tele. tisment fol
Văduva; i7
porumb siloz, iar 40 ha au gătirea adăposturilor pen­ integral pe 1981, iar la car­ înainte pe linia redresării dit eficiente. Colectivul de la „Chimi­ 17,50 Valsuj
fost cultivate cu culturi tru iarnă. Toţi îngrijitorii, ne de bovină s-a livrat în şi tot aşa trebuie acţionat în primul rînd, no ocu­ ca“ Orăştie se afirmă ast­ Orele serii;
fia
Vicovei
duble. Aceasta permite rea­ cu excepţia a patru dintre plus 138 tone. întregul e- şi în continuare. păm îndeaproape de oame­ fel ca un hun partener de cheta econc
lizarea unui plus de 500 ei, sînt localnici. Din cei fectiv matcă pe acest an N. BADIU nii care lucrează pentru comerţ exterior. denţe son o;
tone suculente faţă de ne­ 34 de lucrători din fermă, se realizează din prăsilă lion compor
22.
gardo;
cesar. De asemenea, au 27 sînt membri de partid. proprie. Aceasta ca urma­ oră 23,00—3
fost organizate acţiuni de Maria Păsulă, Elena Mag- re a faptului că ferma şi-a Creşterea ritmurilor de execuţie muzical no<
curăţare şi fertilizare a da, Maria Zvonea, Maria organizat — aşa cum s-a 1 ! VIIŞOAR
păşunilor şi fîneţelor. Toa­ Luţescu, îngrijitoare-mul- discutat şi stabilit în or­ i îie zile
te fîneţele din luncă (47 gătoare sint membre de ganizaţia de partid — un (Urmare din pag. 1) care să contribuie la depă­ problemă. Mai avem de litatea In in
ha) au fost cosite de două partid care obţin rezulta­ sector de creştere a tine­ şirea normei de timp de primit o cantitate de 500 biectiv al ct
cerea impo;
ori. Fînurile şi paiele se te dintre cele mai bune retului femei de reproduc­ şeful şantierului nr. 1 — execuţie, respectiv, la depă­ tone de la diverse între­ 18,20 Meioi
află toate depozitate şi în muncă. Iar sporirea ţie. S-a îmbunătăţit şi sta­ construcţii I.C.S.H., ingine­ şirea cantităţilor zilnice prinderi din ţară. însă mai pe Valea C
.păstrate în bune condiţii. producţiei se reflectă în rea de sănătate a anima- rul Doru Gaiţa, care în normale. avem să le şi „livrăm“ lor Ancheta rac
seamănă pc
continuarea discuţiei ne-a — Varianta optimă, to­ peste 100 tone (în acest mijlocul sat
Operativitate şi calitate! prezentat încă două posibile varăşe inginer ? moment) de cărămizi ne- muri pentri
dv. ; 19,30—2'
corespunzătoare calitativ.
termene de finalizare, ex-
— Sînt două. Prima şi
artele : „Pal
ciuzîndu-1 pe cel din iu­ ultima. Mie îmi „încap“ o După o zi petrecută cu ponenta ese
(Urmare din pag. 1) la încheierea grabnică şoi, Ion Păştoi ş.a., care lie. Aprilie sau... februarie, sută de zidari pe baterie. zidarii lui Şimo lanoş, pus ţi ci muzicale
lucrărilor de sezon. şi-au eliberat printre pri­ în mod normal construcţia Luind in considerare şi cea în faţa lucrurilor concrete, temporane“,
7 octombrie a.c. la discuit mii terenul care urmează de a treia variantă, un zi­ poţi afirma că aici, la a- ic a, pe sec:
Timişoara.
pe o tarla a C.A.P. Strei. ÎNTRE OPTIMISM să fie însămînţat. unei baterii durează între dar poate ajunge să pună cest nou obiectiv, există
La orele 14 a plecat din ŞI REALITATE 14 şi 16 luni. Pentru redu­ în operă zi'nic 1000 kg"de organizare, exigenţă, mobi­
cîmp cu grapa cu discuri Cooperativa agricolă din Situaţia îosămînţării griu­ cerea termenelor de exe­ cărămidă refractară. A- lizare. Constructorii acţio­
la secţie, în timp ce alţi Valea Singiorgiului are lui pînă în seara zilei de cuţie, ieri avea pregă­ ceastă cantitate înmulţită nează energic pentru a nu
mecanizatori continuau să cultivată cu grîu jumăta­ 8 octombrie a.c. pe consilii tite variante ce urma să de o sută de ori ? !... 100 pierde nici o zi de lucru.
lucreze la semănat (Ion te din suprafaţa stabilită. unice agroindustriale, în le înainteze conducerii în­ de tone. Ideal ! Acestor eforturi ale oame­
Dl y~ : :
Boglea), la arături (Vale- Diferenţa se poate realiza procente, se prezenta ast­ treprinderii ; una se refe­ — Deci, oameni şi... că­ nilor muncii ii se pot ală­ (Patria); Im;
rică Şehiopu şi Ion Cioro- în cel mult trei zile bune fel : rea la creşterea numărului rămizi ! tura cele ale factorilor de cea astă sea
garu), la însilozări (Eugen de lucru în cîmp — afir­ Toteşti 63 de zidari şamotori (greu de — Cu oameni mai putem decizie din întreprindere NEDOARA*
bunării (F
Lăzărescu, Vasile Şumu- ma contabila şefă. Lucia Geoagiu 62 crezut aşa ceva, pentru că fi ajutaţi, ca şi altă da­ sau ale reprezentanţilor tea mea
lanschi, Gheorghe Vasi- Voroneanu. Şeful formaţiei S'meria 52 în I.C.S.H. numai 50 sînt tă. de C.S. Hunedoara. Sînt ministerului de resort pen­ rurglstul);
lache şi alţii). Acum este de mecanizare. Ion Cristian Ilîa 44 specializaţi în zidit ba­ cîţiva zidari în combinat, tru asigurarea necesarului Carpaţi
necesar ca fiecare mecani­ aprecia, insă. că termenu! Călan 44 terii, însă totuşi posi­ care ştiu zidi baterii. Am de efective, pentru spori­ (Constructo
zator să înţeleagă răspun­ de încheiere a lucrării se Haţeg 40 face din nou un apel la rea acestora. Tot atît de a- şani : ia:
derea deosebită ce îi revi­ va prelungi deoarece nu Orăştie 37 bili de găsit în alte uni­ factorii de conducere ai devărat este şi faptul că r (Unî-'
ne faţă de soarta produc­ toţi cooperatorii procedea­ Deva 33 tăţi de profil ale M.T.M.) ; C.S.H. ; ne-am înţeles în­ aceste forţe de muncă su­
ţiei viitoare, să acţioneze ză ca Aurel Avrămescu. Brad 33 alta viza prelungirea pro­ totdeauna. Şi apoi, cu plimentare ar putea fi gă­ Munţ
din zori şi pînă în noapte Savu Păştoi, Ieronim Enă- Hunedoara 11 gramului de lucru iar cea de sprijinul ministerului nos­ site pe plan loca! (printre biica);
a treia — instituirea unui tru am putea realiza acel deservenţii punctelor de libelule (*.
sistem de retribuire după efectiv optim de care vor­ lucru — e numai o păre­ căutarea lui
Cine fură din recolta muncită de all merită volumul de muncă efectuat. beam. Cărămizile rămîn o re a reporterului !). citoresc); VI
V late pentru
rui) ; L O
Cărbunele energetic să alungă la timp le de ian.
PETRILA:
Se culeg roadele pămîn- ra. L-am întrebat şi pe două tone de ştiuleţi, şi din din Rajgrad
tului. Le culeg cei har­ Ioachim Faur: „Nu-ţi ajun­ recolta anului trecut. Nu-i şl de calitate la centralele electrice ANINOASA:
nici, cei ce au muncit pă- gea ce aveai dumneata din ajungeau. A mai sustras nume (Munc
mîntul. Dar nu în toate muncă cinstită?“. Tăcere şi de la I.A.S. 550 kilogra­ j CÂNI: Câmp-
cazurile culeg doar ei. La şi lacrimi de căinţă. Tîr- me. Ce merită asemenea (Urmare din pag. 1) mai bun, sub cenuşa pla­ întreruperilor este şi lipsa I-II (Retezatu
adăpostul nopţii sau al u- ziu. Sfecla lui furajeră e oameni decît să suporte nificată. în aceste condiţii vagoanelor. Din acest mo­ ticolul 420 (,
nor neglijenţe organizato­ încă în pămînt. A vrut s-o rigorile legii şi dispreţul Mărturie stau rezultatele este foarte greu să se rea­ tiv sugerăm energeticieni- ORĂŞTIE: Pc
rice mai culeg şi alţii, ca­ pună la adăpost întîi pe concetăţenilor lor ? Ace­ din această lună — avem o lizeze sorturile de cărbune lor să asigure ritmic va­ (Patria) ; ]
re n-au muncit. Iată doi cea la care n-a dat măcar eaşi „răsplată“ o merită medie la zi de 3 277 Kcal, din preparaţie, la cenuşa goanele cerute de prepara­ (Flacăra) ; G
asemenea harnici „culegă­ o sapă. Pocjul casei lui Ioa­ şoferii Vasile Scurtu şi şi aceasta este în creştere. prevăzută. Această sarci­ ţii. După cum ne informa Proba de mir
tori“ ai muncii altora, din chim Faur e plin de po­ Ioan Sait de la I.T.S.A.I.Â. Deci un semn bun care va nă, bineînţeles, revine şi ing. Gheorghe Biro, adjunc­ de cultură);
satul Crişan. comuna Ri- rumb. Sînt acoio peste care au sustras de la bucura energeticienii. Pen­ minerilor de la toate în­ tul şefului de secţie, „sînt taj (Dacia); *
biţa. C.A.P. Brănişca 160 kg de tru a obţine creşterea de treprinderile miniere care foarte dese cazurile cînd Jack ; CAL a
Sub pretextul că duce cartofi, Sebastian Balint care vorbeam se impun livrează cărbune prepara- navetele de la Mintia nu ţandăra (Casa
la el acasă recolta de sfe­ care a dat iama în otava cîteva măsuri. Prima, şi ţiei Petrila. Nu se poate intră ritmic în preparaţie, Nuntă însîng
clă furajeră şi porumb ce de la Tătărăşti a C.A.P. cea mai ¡importantă este a- continua aşa la infinit. E- iar de la Paroşeni sînt sis­ nie); SIME)
i se cuvenea pentru că fă­ Burjuc prădînd-o cu 300 kg. ceea a îmbunătăţirii cali­ fectele le-am văzut, cele tate foarte des livrările“. (Mureşul); II
cuse pază la culturile fer­ Fără îndoială, faptele a- tăţii cărbunelui brut livrat de la termocentrale, ca să Iată deci că tocmai cei mă de fată
mei I.A.S. Mintia. Ioachim cestora sînt ruşinoase şi de întreprinderile miniere. nu mai vorbim de cele din care solicită cit mai mult GHELARI: Cc
Lupea a băgat mai adînc condamnabile şi merită să Oricît ar căuta cineva să combinatele siderurgice, cărbune nu pun la rîndul va — seriile
mîna în grămadă. Peste se ştie stigmatizate în a- ne convingă că din piatră pentru că preparaţia Petri­ lor umărul, dimpotrivă mai torcsc).
ceea ce i se cuvenea a mal ceste rînduri, dar să nu se poate scoate cărbune, a- la prepară şi cărbune pen­ şi încurcă pe cei care se
sustras 200 kg sfeclă fu uităm că acolo unde se firmăm că nu se poate. în tru semicocs, sortiment la străduiesc să-şi îndepli­
rajeră şi 210 kg porumb. manifestă grijă şi vigilen­ ceea ce ne priveşte, avem care, de asemenea, nu stă nească sarcinile. O mai bu­
Consăteanca sa. Elena ţă, tentaţiile către furt sînt de luptat foarte mult cu tocmai pe roze. nă planificare a producţiei i V R e w
Faur, tot sub pretextul că înăbuşite în faşă. Nu se umiditatea, ni se degra­ Pe de altă parte, prepa­ şi mijloacelor de transport
aduce acasă recolta ce i ajunge la furt decît acolo dează foarte repede ţesă­ raţia este defavorizată toc­ care să aprovizioneze ter­ Timpul pr<
se cuvenea soţului ei. unde deficienţele organiza­ tura metalică de la filtre, mai de cei care ar trebui mocentralele cu cărbune ar ziua de 9 oci
Faur Ioachim. s-a înfrup­ torice o permit. Aviz apar uzuri. premature da­ să o ajute. Pentru a se în­ fi de un real folos pentru Vremea va ră.
tat şi mai copios din ave­ C.A.P. Şoimuş, care „depo­ torită dezaxărilor şi unge­ cadra în indicatorii de car- preparatori. Nu e nici o să, cu cerul :
nin. Vîntul v;
rea obştească. Peste ceea zitase" în curta. 25 de tone rilor defectuoase“. litate şi cantitate este ne­ greutate atîta timp cît a- Temperaturile
ce i se încredinţase să cartofi de sămînţă. sau Intr-adevăr, numai în a- voie de o funcţionare con­ ceste mult discutate va­ prinse între P
transporte, a furat 550 kg C.A.P. Burjuc, care lăsase ceastă lună depăşirile la tinuă. Dar aceasta nu se goane sînt tocmai proprie­ noaptea, şi îr
porumb şi 735 kg sfeclă în cîmp peste noapte 50 cenuşa cărbunelui brut sînt întîmplă întotdeauna da­ tatea I.E.C. Mintia. Rămî- de grade ziua.
neaţa se va p
furajeră. Strigă în gura tone de porumb. foarte mari : 3,6 puncte — torită numeroaselor avarii ne doar ca aceasta să le
mare, fără jenă: „N-am la Lonea, 2,3 puncte — la produse de bulgării mari descarce la timp şi să le La munte, vi
luat decît ceea ce e mun­ Elena Faur lingă „mun­ iOM CIOCI.EI Petrila, un punct — la Li- de piatră, lemne, metale şi înapoieze pentru încărca­ să cu cerul \
teorolog de se.
ca noastră !“. ca“ ei. cu concursul Inspectoratului vezeni. I.M. Dîlja fiind alte materiale sosite în re. Cu concursul, bineînţe­ Dumitru).
Munca ei ? Munca alto­ judeţean de interne singura care dă cărbune cărbune. O altă cauză a les, si al C.F.R.-ylui.