Page 36 - Drumul_socialismului_1981_10

Hag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI IS

luncă asiduă pentru însuşirea temeinică Recuperarea restanţelor presupune mai = t

şi aplicarea fermă a politicii partidului multă organizare, ordine şi disciplină
9,00
9,40
Octombrie este luna cînd un tot unitar ideologic şi condueerii şi autogestiunii Deşi pare paradoxal, dar reveni. şantier am avut mai multe
în toate organizaţiile de politic-praotic, indîcînd căi­ muncitoreşti — singura acesta este adevărul, în o- Aflat în şantier, vice­ posibilităţi să ne convin­ 11,30
partid, de sindicat, U.T.C., le făuririi societăţii socia­ modalitate de înfăptuire a raşul Vulcan n-au fost preşedintele Comitetului gem. în timp ce ne aflam
U.A.S.C. şi F.D.U.S. se des­ liste multilateral dezvolta­ obiectivelor economico-so- predate în acest an decît executiv al Consiliului acolo, a sosit o maşină cu 12,00
chide anul de studiu po- te, cerinţele şi exigenţe-' ciale adoptate de Con­ zece apartamente, în blo­ popular orăşenesc Vul­ terasit de la Alba Iulia, 13,00
litico-ideologic din mediul le trecerii României în gresul al XH-lea al parti­ cul nr. 7 din preajma com­ can, Ioan Rujoi, arăta că material mult aşteptat de
urban şi are loc prima stadiul dezvoltării medii, dului. Subliniem această plexului alimentar. Nu in­ sînt mari întîrzieri la con­ constructori, însă nu avea
dezbatere — parte inte­ ale noii calităţi in toate cerinţă întrucît în cursul cludem apartamentele pre­ strucţiile de locuinţe, însă cine să o primească în
grantă a amplei activităţi domeniile. în această o- anului trecut în multe date în blocul 18, acestea în ultimele săptămîni ac­ lipsa şefului de Iot, plecat
desfăşurate de partid pen­ rientare se-află ca docu­ cercuri s-au semnalat fe­ fiind din planul anului tivitatea merge mai bine după cum spuneam, nu se
tru formarea omului nou, mente de primă mărime nomene de formalism şi trecut. în plus, se mai a- şi se speră într-o recupe­ ştie unde. Sîntem tentaţi, 18,35
făuritor conştient, multila­ expunerile şi cuvin ţări­ superficialitate în pregăti­ flă în finisaje încă 48 de rare a restanţelor. Pe plan iată, să-i dăm dreptate in­ 18,50
teral pregătit, pentru reali­ le tovarăşului Nicolae rea şi desfăşurarea dezba­ apartamente. local s-a dat mult sprijin ginerului Ghergan, care 19.00 ‘
zarea obiectivelor şi orien­ Ceauşescu cu prilejul unor terilor, practica limitării Un prim popas îl facem constructorilor, şi în pre- afirma că ' dacă ar fi cît 19,30
tărilor cincinalului. importante evenimente po­ acestora la o simplă repro­ la blocul 49, pe care-1 e- 20.00 1
Organizat pe baza I-Iotă- litice, între care congre- ducere a ideilor din docu­ xecută I.M.C. Bîrcea, care 20,45
:
rîrii adoptate de Comite­ mente, fără o preocupare execută mai multe blocuri :^SlNVISfÎTÎili
tul Politic Executiv al C.C. fnvăţăamntut asiduă pentru găsirea so­ în Valea Jiului — în Vul­ 22,15
al P.C.R., cel de al doilea luţiilor practice care să a- can şi Lupeni —, avînd
ciclu de cîte 4 ani al în- politico-idéologie sigure realizarea sarcini­ chiar un şantier înfiinţat !» TUBMEN, ECONOMICE, DE CUITATE
văţămîntului cuprinde o lor economice. Se desprind aici,
largă problematică, vizînd încă puţine idei cu privi­ Atenţia ne-a fost atrasă zent lucrează 40 de oa­ de cît interes s-ar face
atlt producţia materială şi sete ţărănimii, sindicatelor, re Ia modalităţile ce tre­ de o ceartă zdravănă între meni la finisaje şi insta­ multă treabă pe acest şan­
spirituală, cît şi orientări­ consiliilor oamenilpr mun­ buie aplicate pentru redu­ in,g. Stei’e Ghergan şi oa­ laţii, însă lipsa forţei- de tier. La operativele din TUM
le partidului nostru în cii, aniversarea a 60 de ani cerea consumurilor de ma­ menii din brigada pe care muncă tot se mai resimte. fiecarb seară, spunea el, in mina
problemele fundamentale de la făurirea partidului teriale, creşterea producti­ o conduce, tocmai datorită Cei 70 de oameni, aduşi loc să fie bine planificată 18,30
19,00
ale vieţii internaţionale şi aniversarea „Seînten“, vităţii muncii, îmbunătăţi­ ritmului scăzut de lucru, tocmai de la Bolintin pen­ munca pentru ziua urmă­
contemporane, ce intere­ consfătuirile de lucru de rea calităţii produselor şi întreruperea activităţii e- tru efectuarea unor lucrări, toare, fiecare abia aşteap­ 19,30-
sează toate categoriile de la C.C. al P.C.R. folosirea celorlalte căi me­ xact cînd nu trebuie (era după cum am aflat de la tă să plece mai repede a- nică.
oameni ai muncii. O altă cerinţă ce se im­ nite să asigure creşterea ora 10 şi oamenii se aflau şeful de echipă Anghel casă, iar ■ a doua zi arată DUM1
La îndemîna organizaţii­ pune învăţămîrotului, indi­ eficienţei economice a în­ la masă). Probabil că şi a- Munteanu, stau din lipsa unul cu degetul spre celă­ 6,30
lor de partid, de masă şi ferent de problematica stu­ tregii activităţi productive. ceasta este una din expli­ mortarului, a cimentului lalt. te ; 7
obşteşti, a propagandiştilor diată, se referă Ia realiza­ Deschiderea anului de caţiile întîrzierii la fini­ şi a cărămizii de placare Trebuie să fie luate mă­ ...ron
şi cursanţilor se află pro­ rea unei strînse legături a studiu trebuie să marcheze sări. Şeful brigăzii ne spu­ exterioară. Din cei 2ă de suri energice pentru in­ Agent
grame detaliate, bibliogra­ tezelor teoretice şi concep­ un autentic reviriment ca­ ne că se află aici din iu­ saci de ciment, cît ar fi staurarea ordinii şi disci­
fii, tematici, precum şi un telor partidului nostru cu litativ, organele de partid nie şi că un apartament se avut nevoie în ziua cu pri­ plinei pe şantierul con­
bogat material documen­ viaţa practică, cu exigen­ fiind chemate să asigure finisează în trei zile. Dar cina, aveau doar patru. strucţiilor de locuinţe din
tar destinat studiului, în­ ţele economice ale făuririi îndrumarea şi sprijinirea din iunie, cele 60 de apar­ Cam puţin pentru atîta Vulcan şi mai multă aten­
suşirii şi aplicării practi­ noii calităţi, cu sarcinile propagandiştilor, a tuturor tamente nu sînt într-o sta­ forţă de muncă, de care ţie din partea IJM.C. Bîr­
ce a politicii interne şi in­ concrete ce revin fiecărui cercurilor, pornind de la re prea avansată. de cele mai multe ori se cea, care are mari respon­ .DE V
ternaţionale a partidului. colectiv. în acest context, o ideea că învăţămîntul are Am fi dorit să discutăm plîng şantierele de con­ sabilităţi în 'realizarea pla­ (Pairi,
cea a;
Este vorba de Programul atenţie de primă însemnă­ menirea de a contribui e- această situaţie şi cu şeful strucţii ! nului de locuinţe al Văii NEDO
p a r t i d u l u i , documen­ tate trebuie acordată dez­ ficient la crearea unui cli­ de lot, Gheorghe Durai- Despre organizarea mun­ Jiului. bunăr
tele Congresului al Xll-Iea, baterii căilor prin care mat de angajare responsa­ trescu, dar era dispărut cii şi a producţiei pe acest C. A. VOINESCU tea n
ideile si indicaţiile date de trebuie să se acţioneze bilă in toate colectivele fără urmă ; mai mulţi oa­ rurgis
Carpa
secretarul general al parti­ pentru înfăptuirea no,ului pentru îndeplinirea exem­ meni din şantier îl căuta- (Consl
dului, tovarăşul Nicolae mecanism ecohomieo-finan- plară a sarcinilor de plan seră, dar fără rezultat. Dar ŞANI
Ceauşescu, toate formînd ciar, a principiilor auto- în 1981 şi în următorii ani. despre aceasta vom mai Ciul (
setofoi
Munţii
blica);
iei o piedici în drumul cimentului spre beneficiari 1 li belul
căuta r
citorei
Colectivul întreprinderii sacuire, procurarea şi pinat greutăţi în activitate cointeresarea muncitorilor, tate i
de lianţi Deva, deşi relativ montarea de urgenţă a u- — subliniază inginerul Vic­ la creşterea productivităţii. rul) ;
le d<
tînăr, se înscrie în rîndul nor utilaje menite' să îm­ tor Bădin, şeful atelierului Dar mai avem o serie de ANIN<
celor cu contribuţie la rea­ bunătăţească activitatea din însăcuire. O mare parte probleme în rezolvarea că­ grului
lizarea sarcinilor de export acest sector, să mărească ■ din ele le-am eliminat. rora trebuie să ne sprijine CÂNI:
I—II
ce revin judeţului nostru. productivitatea muncii, rit­ Astfel, s-au stabilit sarcini conducerea unităţii. Este Artico
El şi depune eforturi sus­ micitatea livrărilor. şi atribuţii precise pe pos­ vorba de asigurarea cu per­ I-II (
ţinute pentru a se achita — ?ntr-adevăr. n« spune turi pentru fiecare lucră- sonalul necesar la liniile rAştj
(Patrii
de obligaţiile ,ce-i revin, de însăcuire, procurarea şi nată (
deşi încă se confruntă cu montarea troliilor Ia cele BAI :
unele greutăţi, două linii de expediţie, a (Casa
i Aflaţi în colectivul a- benzilor de încărcare în Şantaj
ma; C
mintit am încercat să a- vagoane. tren •
flăm în ce direcţii se. ac­ Despre aspectele relevate, SIMEFi
şui) ;
ţionează cu precădere în cit' şr despre altele consta­ fată (
prezent, cum se lucrează Gheorghe lordaehe. şeful tor, printr-o intensă şi per­ tate de noi în întreprinde­
pentru adoptarea soluţiilor biroului desfacere, mai a- manentă activitate politico- re, am vrut să discutăm
pentru ca in cele din ur­ vem unele necazuri cu li­ organizatorică şi educativă cu Francisc Novaci, direc­
mă să se realizeze integral vrarea la timp a cimentu­ s-au redus simţitor absen­ torul tehnic al unităţii.
planul la export. lui. De ce ? Lipsă -de per­ ţele nemotivate, celelalte Spre regretul şi nedume­
Lăsînd deoparte moti­ sonal. în acest an, la cele acte de indisciplină, prin rirea noastră, dînsul ne-a Rezu
vele obiective, de natură două linii de însăcuire, în respectarea graficelor de refuzat ferm, deşi am re­ octomJ
externă, opiniile majorită­ loc de şase formaţii de lu­ revizii şi reparaţii a cres­ venit, spunîndu-ne că pro­
ţii celor cu cave am stat cru (aproximativ zece oa­ cut calitatea acestora, eli- blemele de export nu-i a- Extr.
de vorbă au eviden­ meni într-o formaţiei nu minîndu-se numărul opri­ parţin. Gare chiar nu a- 47, 14,
ţiat în principiu urmă­ am avut decît două. Deci. rilor accidentale la utila­ veţi nici o tangenţă cu Extr.
toarele direcţii : îmbu­ în Ioc ca activitatea să se je. începînd cu această lu­ problemele relatate de noi, 37, 17,
nătăţirea funcţionării co­ desfăşoare Ia două linii, pe nă am introdus remunera­ tovarăşe director tehnic ? Atelierul mecanic al minei Banta. Frezorul Nicolae Care-
respunzătoare a utilajelor, trei schimburi, ea . se des­ ţia în acord global pe e- ja şi strungarul Gheorghe Oprişa (stingă) doi meseriaşi Font]
organizare mai bună a chipe, fapt ce va duce la M1RCEA LEPĂDATU harnici şi conştiincioşi. Foto : VIRGIL ONOIU lei.
muncii în unele sectoare, făşoară practic la una sin­
gură, numai pe un schimb,
întărirea disciplinei in rîn­
dul personalului-, creşterea în aceste condiţii ritmul la „Eu acasă n-o mai ţin, Vă supunem atenţiei un caz de viaţă nează contractul pentru în­ \
numărului de muncitori la însăcuire şi livrarea ci­ nu pot s-o mai suport. Va­ treţinerea ei in internat. Ba,
sectorul de expediţie, în mentului este scăzut. gabondează, se lasă uşor mai mult. este hotărită s-o Timp
special la atelierul de ini — Este drept, am întim- atrasă de orice bărbat. Sin­ îndepărteze de casa ei, sus- 10 oclo
gura soluţie este internarea Cine se face oare vinovat ? ţinind, cu ură înverşunată, se mei
et intr-un centru de reedu­ că această fiinţă nu se cerul r
tul va
Datoria preparatorilor — sporirea care“. Aceasta este, expri­ şi despărţirii in fapt a părin­ mă, de la mamă la tată, poate îndrepta, că nu vrea tura vi
rat din
mată
părerea
sintetic,
s-o mai vadă in faţa ei.
hotărirea mamei, in legătu­ ţilor ei. Tatăl, însă, o ne­ derutată, de la o casă de ...De ce există atita ură, tea înt
orelor de funcţionare a instalaţiilor, ră cu fiica ei, L.M. in virstă glijează. Găseşte alinare copii la altă casă de co­ atita încordare intre mamă ziua vr.
de 14 ani. în alcool. Este internată, pii... şi fiică ? „Enigma“ n-a ră­ de. Lo
ceaţă i
m oondfţfl de siguranţă deplină ...Lacrimile-i, izvorite din- prin grija organelor locale, Cu toate acestea, prin- mas pentru noi multă vre­
tr-o frămintare lăuntrică sin­ la Casa de copil din Oţelu tr-un efort de voinţă, a dat me nedescifrată. Doar pî­ Pentr
(Urmare din pag. 1) sint de fapt la îndemîna ceră, şiroiau pe obrajii îm­ Roşu. îşi aminteşte apoi că admitere şi a intrat la un nă in momentul cînd am a- 1981 :
frumoai
noastră. bujoraţi ai fetei. O ascul­ mama locuieşte în Hune­ liceu industrial din Hune­ flat că bărbatul căruia ma­
nare a instalaţiei. Ar fr ne­ Nu scap din vedere faptul tam povestind intimplarea doara, cu sora mai mică. doara. Colectivul şcolii i-a ma i se adresează cu „so­ La mi
cesar un minim de 23 de că noi, deşi avem două linii ce a smuls-o din lumea vi­ Vine, plină de speranţe, la întins mina. Directoarea li­ ţul meu“ este un tînăr de să cu c
va pre
ore pe zi, evident, cu două de. spălare, avem totuşi ali­ selor el de copil şi apoi ea. O nouă hotărire jude­ ceului, diriginta clasei, pro­ 21 de, ani pînă la
linii de spălare. Or, noi încă mentare comună. Deocamda­ alta, cînd s-a lăsat iar co­ cătorească încredinţează mi­ fesoarele ei sînt gata ori­ ...L.M. a greşit şi recu­ rul sud
nu am atins această cifră, tă încă nu este posibilă re­ ruptă, acceptind invitaţii la nora mamei. cine/ şl de acum Jncolo să-l noaşte. N-o aprobăm şi ni­ de sen
riga).
deşi reamintesc, este posibil. medierea acestui neajuns, cite un pahar. Regreta, pro­ „...Dar nici in familia a- dea un sfat părintesc, s-o meni n-o aprobă. Dar de
Sarcina este deosebit de im­ sperăm să nu întîrzie prea mitea că se va îndrepta. cesteia nu s-a bucurat de înţeleagă, s-o ajute să dis- aici pină a te debarasa to­ Timpul
portantă şi ea presupune să mult, dar pînă atunci trebuie ...De ce a ajuns fata să condiţii de creştere şl edu­ cearnă ce-/ bine de ce-l tal de orice obligaţii mo­ interval
1981 : \
ştim CE trebuie, CUM tre­ să facem ce depinde de noi. greşească, cine-i vinovat, care" — constată colectivul rău. La rîndul ei, L.M. este rale şi materiale faţă de cerul v
buie si A VREA SĂ FACI Or, o funcţionare de 23 ore de ce n-o mai primeşte de sprijin al autorităţii tu­ datoare să demonstreze că copilul căruia i-ai dat via­ interval
MAI MULT DECIT Al FOST pe zi este posibilă, chiar şi mama în casa ei, in care telare din Hunedoara. Se poate deveni o altfel de ţă, a-l respinge cu bruta­ parte a
OBIŞNUIT. Primele două Im­ numai cu o linie, fără a mal ar trebui să găsească min- cere Internarea ei la Cen­ fată, să spulbere impresiile litate şl nepăsare, este o va fi î
cu ceru
perative sint foarte bine pu­ aminti posibilitatea trecerii pe giiere • şi căldură ? Dar a trul judeţean de ocrotire a de pină acum, să vite tre­ cale lungă, de neiertat. Vor că<
se la punct în colectivul de rezervă la nevoie. simţit ea vreodată protecţia minorilor şl de aici la Casa cutul şi să-l facă şl pe Noi toţi, cei din jurul ei, avea şi
la Lupeni. Mar avem însă Să nu uităm însă că, to­ şi grija părintească ? de copii şcolarl-fete Orăş- alţii să uite greşelile ei. avem datoria să-i întindem însoţite
mult de lucru la ultimul. Este tuşi, principala pîrghle este ...La numai cinci ani, a tle, pentru că, cităm: „ma­ mina, s-o ajutăm pe L.M. triee. V
derat ci
nepermis ca atunci cînd al în mina minerilor. Ştiu că fost încredinţată, prin ho- ma trăieşte în concubinaj, Trebuie să muncească cu să nu mai greşească, s-o porare
aproape totul, să te cram­ şi ei încearcă ceva în vede­ tărire judecătorească, tată­ minora este lipsită de su­ hărnicie, să schimbe total Temperr
ponezi de nişte mărunţişuri, rea îmbunătăţirii calităţii căr­ lui, cu domiciliul în jude­ praveghere şl alungată de hotărirea mamei. Pentru că determinăm să creadă in oscila îi
Iar cele
viaţă, in virsta ei frumoasă.
tele mal multe de natură or­ bunelui, dar destul de timid, ţul Caraş-Severin, pentru acasă", lată cum fata se mama refuză categoric s-o şi 24 d
ganizatorică, nişte piese de iar rezultatele continuă să creştere şi îngrijire, in urma „plimbă“ de la tată la ma- mal ajute in vreun fel, nu-i ESTERA ŞINA pa i i.e a
cumpără rechizite, nu sem-
schimb sau materiale, care fie nesatisfăcătoare. produce