Page 37 - Drumul_socialismului_1981_10

Pag. 3
U © SlMBÄTÄ, IO OCTOMBRIE 1981

CONSILIUL DE STAT
flZIUNE AL
REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
&
istic „Bieste-
mint ul ui — D E C R E T
iubirii“
literatura ro-
patriotică a
omâneşti (I) privind măsuri pentru prevenirea şi combaterea unor
ultural — ar-
»portiv fapte care afectează buna aprovizionare a populaţiei
15,00 — Fot-
nânia — El-
preliminariile
tului mon- Pentru a asigura buna aprovizionare constituie infracţiune şi se sancţionează
îsmisiune di- a populaţiei cu produse alimentare, res­ cu pedeapsa prevăzută la art. 1.
la Bucureşti Consemnări EFICIIDNTA pectarea normelor eticii şi echităţii so­
i politică ART. 3. — Consiliile populare sint obli­
cri cialiste şi ţinînd seama de cererile expri­ gate să ia măsuri ca unităţile comerciale
[ mate de un mare număr de' cetăţeni de de stat şi cooperatiste să vîndă zahăr şi
prin ţara In general, nu înţeleg ra­ „eficienţă" pe buzele lui cina : „Nu există serviciu a se aplica măsuri ferme faţă de toţi cei
ortaj ţiunea abandonării unor ne­ Caţavencu. E o vocabulă de inferior — scria el — decit ulei numai cetăţenilor care au domiciliul
opedia care prin sustrageri, distrugere sau degra­ sau care sint încadraţi în muncă la uni­
»tic. Proprie- ologisme cu tradiţie în fa­ efect, in spatele căreia se acela pe care nu-l faci din dare de produse agricole din avutul ob­ tăţi din localitatea respectivă.
ducţie a Ca­ voarea unor neologisme... poate piti de minune golul. toată inima, acela pe ca­ ştesc, ori prin stocarea peste nevoile de
lme Trei noi. Nu văd, de pildă, de Alţii îşi închipuie că de­ re-l faci fără onestitate, a- In localităţile mari, consiliile populare
I. consum a unor produse alimentare creea­ pot stabili magazine pentru aproviziona­
ce l-am in/ocui pe „edu­ vin eficienţi dacă urlă la oa­ cela în care înşeli lumea, ză perturbări în aprovizionare şi afectea­
cativ“ cu „educaţional“, ca­ meni şi numesc asta „a şi servicii înalte sint toate ză interesele generale ale cumpărătorilor, rea cu zahăr şi ulei a populaţiei din zo­
re e mai lung, mai sclifo­ pune problema“. Dar. a pu­ acelea in care se vede o Consiliul de Stat al Republicii Socialis­ na acestora, în scopul asigurării unei des­
sit şi nu îmbogăţeşte cu ne problema nu înseamnă adevărată inimă de om în­ te România d e c r e t e a z ă : faceri ritmice, evitării aglomerărilor şi
nimic vechiul sens. in une­ a urla, iar a urla nu în­ călzită pentru opera pe care deplasării cetăţenilor.
le cazuri însă, primenirea seamnă a conviiige: aceste o îndeplineşte, un adevărat ART. 1 — Constituie infracţiune de ART. 4. — Personalul unităţilor comer­
: 18,00 Săptă- spirit omenesc care are tot­ speculă şi se pedepseşte potrivit prevede­
?ini sonore ; e binevenită. Bunăoară, cu- mici deosebiri le scapă. ciale este obligat să vîndă cumpărători­
de cameră ; vintul „eficacitate“ a cedat deauna conştiinţa demnităţii rilor Codului penal cu închisoare de la lor produsele alimentare prevăzute la art.
trim de aur“ Trăim din ce in ce mai lucrului de îndeplinit“. 6 luni la 5 ani cumpărarea de la unităţile
le versuri ; in ultimii ani locul lui „efi­ evident, şi cu siguranţă, comerciale de stat şi cooperatiste, în scop 1 numai în cantităţile şi în condiţiile sta­
luzică simfo- cienţă“, fără să-mi suscite ireversibil, sub imperativul Ce ar mai fi de adău­ bilite de consiliile populare.
nici un regret. „Eficienţă“ in făptuirii unei noi calităţi gat ? Că, dincolo de com­ de stocare, în cantităţi care depăşesc ne­ Nerespectarea prevederilor alineatului 1
voile consumului familial pe o perioadă
OCTOMBRIE sună mai frumos, mai mo­ in toate domeniile vieţii: de petenţă, de o competenţă de o lună, de ulei, zahăr, făină, mălai, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu
din ce in ce mai înaltă, a
3 pentru sa- dern, e mai scurt şi mai la crearea unei noi cali­ fi eficient însemnează a orez, calea, precum şi de alte produse ali­ închisoare de la 6 luni la 5 ani.
lion muzical: fluent. Tocmai această nouă tăţi umane, la o nouă ca­ avea conştiinţa demnităţii mentare a căror stocare afectează intere­ ART. 5. — Constituie infracţiune şi se
ite, ..15—'7,30 sonoritate _ îi face insă pe litate a produselor umane muncii tale şi a înţelege sele celorlalţi cumpărători şt buna apro­ pedepseşte cu închisoare de la G luni la
unii să-l transforme intr-un şi, in cele din urmă, a vie­ rostul locului pe care-l o- vizionare a populaţiei. 5 ani, dacă legea nu prevede o pedeapsă
fel de stindard demagogic ţii însăşi. Dar a păşi de la cupi printre semenii tăi. A- Dispoziţiile alineatului precedent nu se mai mare, sustragerile sub orice formă
pe care-l flutură prin toa­ deziderat la faptul împlinit tunci cind raţiunea noastră aplică în cazul cumpărării de legume, din avutul obştesc de produse agricole,
te şedinţele. Ei pervertesc însemnează de fapt a pătrun­ reuşeşte să creeze un e- cartofi sau fructe în scopul aprovizionării
SSBBSHSnBI cuvintul „eficienţă" d intr-o de esenţa noţiunii de efi­ chilibru stabil intre compe­ obişnuite pentru perioada de iarnă. de pe cîmp, din mijloacele de transport,
din locurile de depozitare ori de des­
noţiune modernă intr-un cu- cienţă, transformind-o din- tenţă şi acea „inimă de om Cu pedeapsa prevăzută in alin. 1 se
;ian. Luchian facere.
umută-mi vo- vint la modă. Şi o fac de tr-o floare retorică intr-o încălzită pentru opera pe sancţionează şi cumpărarea de pîine sau Constituie, de asemenea, infracţiune şi
(Arta); HU- obicei tocmai cei mai pu­ realitate activă. Care este care o îndeplineşte“, putem alte produse făinoase pentru a fi folosite
ăpitanul răz- ţin eficienţi. Dacă ar fi cir­ esenţa eficienţei mi se pa­ spera că am devenit in­ ia furajarea animalelor. se pedepseşte potrivit prevederilor Codu­
ra); Dragos- lui penal distrugerea sau degradarea, în
itoare (Side- culat pe vremea cind scria re că a spus-o încă demult tr-adevăr eficienţi. ART. 2 — Persoanele care deţin stocuri orice condiţii, cu intenţie ori din culpă,
îastelul din „O scrisoare pierdută", Ca- Nicolae lorga, chiar dacă de produse alimentare din cele prevăzu­
a) ; Caddie ragiale ar fi pus şi cuvintul n-a rostit cuvintul cu pri­ RADU CIOBANU te la art. 1 sint obligate ca, în termen de în paguba avutului obştesc, de produse
; PETRO- agricole din locurile prevăzute la alin. L
Jianu zap- 3 zile de Ia data prezentului decret, să
Secretul ca- restituie unităţilor comerciale cantităţile Faptele prevăzute în prezentul articol
Noiembrie); de produse ce depăşesc nevoile de con­ sint, în toate cazurile, de competenţa in­
:ări (Rcpu- sum familial pe o lună, urmînd a primi stanţelor judecătoreşti.
il: Punga cu
ltural) ; In Note Sa o constructs© lirică contravaloarea lor la. preţurile legale de ART. 6. — Produsele alimentare care
upiter (Mun- cumpărare. fac obiectul infracţiunilor prevăzute la
-CAN : Drep- Nepredarea cantităţilor suplimentare de art. 1, 2 şi 4 se confiscă potrivit prevede­
oţi (Luceafă- Poet ciudat, ascet, uitat pe de virtuozitate, încordate de le limbii ca şi ale imaginaţiei
EA : Ste- nedrept de unele lucrări de lirism, banchize mici de unde sint infierbîntate, aburoase — produse alimentare în termenul de 3 'zile rilor Codului penal.
(Minerul) ; critică. Dan Constnntinescu poetul - se uită in universul schimbind total sau numai
3 e urmele ti- este totodată apreciat prin contorsionat, diferit de liniştea nuanţînd o idee, o stare lirică.
toresc); URL- traduceri lirice deosebit de meditaţiei proprii. Obsedant Gînditor înscris intr-o co­ NICOLAE CEAUŞESCU
>nul — seriile valoroase. Trecut pe la şcoala pentru Dan Constantinescu hortă a poeţilor care gravează
tul) ; BRAD: Cercului literar de la Sibiu, este Bacovia şi opera bacovia- acolo unde sinteza a obosit
_ seriile unde a fost studentul lui Bla- nă înscrie largi brazde în li­ in simplificare — cind este Preşedintele
roşie); O- ga, această trecere şi-a pus niile de forţă ale poetului. atras de realitatea plină de
ţile dimineţii pecetea pe întreaga creaţie a Chiar şi felul de a-şi intitula brutalitate precum in „Biruin­ Republicii Socialiste România
ibrava minu- poetului, strînsă pînă acum ţă“, autorul scoate efecte con­
; GEOAGIU- doar în două cărţi apărute la poeziile aminteşte de Bacovia trare celor dorite. Acestor
de microfon un interval de nouă ani. Poe­ cel lapidar in aparenţă, su­ versuri li se opun poeme ca
iră); HAŢEG: tul a debutat în anul 1969 cu focat în imagini simple dar „înfruntarea", evocare lirică
; BRAZI: Ma- volumul „Unde", după ce, cu copleşitoare în nuanţă. Cel mai plină de sugestii a unui mo­
Mireasa din un an înainte, publicase in ment istoric crucial de zămi­ Să combatem cu fermitate lăcomia,
e ■ cultură) ; româneşte un volum de Oskar bine se exprimă Dan Constan­ slire a poporului român.
cheta (Murc- Pastior. tinescu in versurile scurte, în­ în „Corespondenţe" autorul
D lacrimă de Socotit unul dintre specialiş­ călcate de o magie interioară, încearcă să găsească echivalen­ tendinţa de supraaprovizionare !
tii în poezia lui Kîlke ea şi care degajă asupra lectorului ţe lirice la unele opere ale
a altor poeţi germani, aus­ un fel de hipnoză. Am putea lui Brâncuşi, Luchian, Sorin Sintem in plină toamnă. în 2 595 hl lapte şi preparate multor cetăţeni din cartier,
trieci, precum şi a liricii gre­ cita aici in întregime poeme­ Ionescu, Salvador Dali, Ver- depozitele comerţului, în uni­ proaspete din lapte şi mufte sugerez că ar fi bine să se
ceşti şl nipone, Dan Constan­ le: „Ardere“, „Vatră“, „Fa- meer, precum şi la o serie de tăţile de desfacere există su­ altele. Deci, produse sint! interzică ferm vinzarea de
tinescu are acea rară putinţă ţă-n fată“ şi „Veşnicie". lucrări de artă chinezească ficient fond de marfă; pro­ Este însă necesar ca fiecare produse în cantităţi ce depă­
de a se încorpora tehnicii, me­ Nu e de mirare că In urma
tragerii din 9 veche. Cele mai reuşite, în­ duse agroalimentare în can­ cetăţean să se aprovizioneze şesc nevoile familiei. E o
1 : tricii unor mari poeţi cu care îndelungatei stilizări cele mai cărcate de o emoţie lirică per­ tităţi îndestulătoare, înregis- raţional şi ritmic numai cu modalitate de a-i îngrădi şi
intră in contact. în poezia au­ reuşite poeme ale lui Dan sonală care se separă de lu­ trindu-se în nouă luni din a- ceea ce are nevoie şi în can­ tempera pe aceşti hrăpăreţi
82, 6, 89, 35, torului — totul se desfăşoară Constantinescu au puncte co­ crarea de artă in sine, ni se cest an creşteri substanţiale tităţi rezonabile. Unii n-au în­ inconştienţi“. „O altă moda­
învăluit intr-o mantie cu efec­ mune cu folclorul — atit ca par cele dedicate lui Brâncuşi, faţă de perioada corespunză­ ţeles aceasta, lată cîteva ca­ litate — completează ideea
te magice. Nu de puţine ori modalitate de construcţie cit
. î 88, 77, 45, cele după lucrări chinezeşti toare din anul sau anii tre­ zuri recente, in care hrăpă­ Ştefan Botaş, gestionar la a-
20, 59. această mantie tulburătoare a şi ca ritm interior. Acest re­ (marea pasiune a autorului cuţi. Numai în luna octombrie, reţii — pentru că asta srnt, limentara nr. 69 — este şi
poemului e ajutată şi de o zultat este posibil la Dan Con­ spre orientalistică). Salvador in unităţile I.C.S. Alimentara de fapt — au fost depistaţi aceea de a se crea o opi­
guri : 1 254 776 serie de cuvinte pe care poe­ stantinescu pentru că autorul Dali. Deva vor fi desfăcute: 205 de lucrătorii Miliţiei munici­ nie mai severă împotriva lor,
tul are ambiţia să le creeze este un bun cunoscător al lim­ Dan Constantinescu este tone făină albă, 179 tone piului Deva şi obligaţi să su­ atit • din partea noastră, lu­
prin alebimii personale. bii literare, al multiplelor ei poet mai intii şi numai după zahăr, 64 tone ulei, 336 tone porte consecinţele pentru fap­ crători in unităţile comercia­
Nu puţine poeme au aerul valenţe, Întruchipări pe care aceea excepţional traducător. făină de mălai, 50 tone car­ tele lor. Conducătorul auto le, cit şi din partea cetăţe­
Ş£A = unor declaraţii de înţelepciu­ le poate lua un cuvînt in pro­ Debrenti Şandor. detaşat de nilor cinstiţi şi corecţi. Par­
KRgssaenm ne. Acestea declanşează stări cesul de creaţie, cind spirite­ VALERIU BÂRGÂU ne pasăre, 205 tone prepa­ la Oradea la „Avicola“ Min­ că s-au mai potolit, dar ori­
rate din carne, 5,4 tone unt,
)babil pentru tia, a fost găsit cu 50 kg za­ cum, trebuie opriţi. E în in­
1981 : Vremea rici de acţiune a factorilor hăr, cumpărat „mai demult“ teresul general al societăţii,
■umoas^ cu SIMION ¡»HOC : conştienţi in scontarea efec­ Exemplul cel mai conclu­ lui în spectacol cinematogra­ in interesul fiecăruia dintre
t senin. Vîn- telor artistice“. Criticul dis­ dent ni se par paginile in fic recomandă un regizor cu de la chioşcul alimentar din
lab la mode­ pune de o metodologie mo­ pire este urmărită gama incontestabile disponibilităţi Mintia. Zahărul a fost pus noi“.
lst. Tempera- „smuauRi inepuizabilă de idei şi sen­ pentru abordarea complexei în vînzare, D. Ş. a primit ba­ Mai notăm citeva exemple
- prinsă noap- dernă: ei oscilează între o- suri acumulate în sfera sim­ problematici a actualităţii. de... zeloşi cumpărători, care
9 grade, iar pera considerată prin ceea bolului unicornului. în sfîr- Dramaturgia fHmuiui este nii înapoi, iar gestionara „prinşi de furia aprovizionă­
ce este şi prin ceea ce se
N 23 de gra­ LITERARE" poate face din ea. Opera li­ şit, cartea profesorului şl cri­ solidă; galeria de personaje chioşcului, Teodora Murg, a
va produce ticului Simion Mioc stimu­ de pc „Tridentul“ — veri­ fost amendată contravenţio­ rii“ n-au putut fi opriţi decit
ţa. terară, marea operă literară, lează în permanenţă cititorul de organele de miliţie: loan
Exegetul operei Iui Ion Vi- este o disponibilitate; în con- Ia interpretări proprii, la dică şi diversă; travaliul re­ nal. în paranteză fie spus,
12 octombrie prolesorul dr„ simian gizoral — de o surprinzătoa­ şi gestionarii care vind pro­ Rostaş avea asupra sa 3 kg
> in general Mioc, de la Universitatea din re profunzime. Fără îndoia­ duse in asemenea cantităţi de cafea boabe („se asigu­
lă, situaţia-limită care stă la
cer variabil. Timişoara, semnează lncra- baza întregii factologii, de- rase“ omul pentru 450 ca­
rea „Structuri literare“, a- sint la fel de vinovaţi, dacă
■eme frumoa- părută recent în seria „Cri­ terminind declanşarea unor nu chiar mai vinovaţi decît fele) şi 12 cratiţe emailate ;
riabil. Vîntul tică şi istorie literară“ a E- resorturi morale nobile, con­ cei ce cumpără în scop de Constantin Stroia şi Omer
intensificări diturii Facla. V olumul cu­ tribuie ia stabilirea unui mi­ supraaprovizionare sau chiar luger îşi procuraseră (n-au
croclimat de stări, reacţii şi
/h din secto- prinde cîteva exegeze de poe­ atitudini, ce generează idei. spus din ce magazine) 25 kg
(Meteorolog zie, proză şi critică: „însem­ cepţia autorului termenul schimbarea unor deprinderi pentru speculă. în legătură
Liana Ţuţu- ne mitice şi mesianism in structură, din titlul volumu­ de lectură a textului. De aici rezultă concluzia că cu acest caz, am cerut şi orez, 6 kg gris, servicii de
poezia lui Goga", „Lucian lui este propus „ca o meta­ obiectivul filmului — major părerea cîtorva cetăţeni din masă, prosoape, aţă de cro­
Blaga şi Georg Tralcl — o- foră clarificatoare, alcătuire — este despletirea spectru­ şetat, în valoare de 7 300 lei,
abil pentru mologic de simboluri", „A- dinamică bivalentă ce îşi NICOLETA CIOBANU lui multistratificat al senti­ Deva. iată ce ne-a declarat
şi
solidaritate
16 octombrie drian Maniu şi drama Sa- construieşte obiectul (estetic) mentului de responsabilitate. muncitorul Cornel Sorinca, iar loan Brăneş avea 1 806
de
celui
al
frumoasă cu lomeii“, „Mitul pădurii la în actul lecturii, la intersec­ In această gamă de înaltă tată a trei copil : „Este lim­ kg cartofi, pe care intenţio­
la începutul Gala Galaction" etc. ţia proiecţiei „noeticc“ a ci­ na să-i vîndă la preţ de spe­
loi în a doua Unitatea demersului critic titorului şi a aportului „noc- „TRIDENTUL tensiune, ideaţia peliculei pede că nu a cumpărat 50
ilului vremea este dată, aşa cum, in Pre­ matic al textului“. dobîndeşte o certă densitate, kg zahăr pentru consum. Eu culă. A fost oprit la timp.
;ral instabilă text, argumentează însuşi Se remarcă de asemenea NU RĂSPUNDE n iar creditul dramatic al ac­ primesc 10 kg pe lună. Deşi Aceştia, şi alţii ca ei, me­
creşte
ţiunii
propor­
direct
mult noros. autorul, de „pecetea perso­ în această carte vocaţia par­ ţional cu timpul proiecţiei. rită întregul nostru oprobriu,
ii care vor nali a viziunii şi stilului eri- ticulară pentru comentariul copiii sint mici şi să zicem dezaprobarea şt condamna­
ar de aversă tic (nimeni nu poate sări poetic susţinut dp erudiţie, O notă bună se cuvine dis­ că mănîncă mult zahăr, nu
icărcări elec- de o marc sensibilitate, dez­ „Tridentul nu răspunde" tribuţiei, în cadrul căreia e- am ce face cu atita“. în a- rea a ceea ce fac. împotriva
a sufla mo- peste umbra sa spirituală)“, involtura ctt care autorul se prilejuieşte un dublu debut: voluează Boris Ciornei, Bog­ ceastă ordine de idei, am re­ lor trebuie să se creeze o
sificări tem­ de „motive şt . teme sesizate al excelentului actor Ilarion dan Stanoevici, Nicolae Prai- opinie fermă. Să nu-i lăsăm
ătorul vestic, şi comentate cu predilecţie mişcă in cuprinsul tutei largi Ciobanu, ca scenarist, şi al da, Lucian Iancu, Ion An­ ţinut şi părerea gospodinei
minime vor în operele scriitorilor abor­ bibliografii. Comentator sub­ lui Ştefan Traian Roman ca drei, Petre Gheorghiu-Goe, Eugenia Ionescu , preşedinta să ne prejudicieze interese­
şi i0 grade, daţi“, de „urmărirea disper­ til al liricii, Simion Mioc se regizor. Ambele debuturi Al. Lungu, Vasile Haritou, O.D.U.S., cartier 1 : „Canti­ le, să conturbe bunul mers
ne între 19 sării retoricii romantice In opreşte îndelung asupra sint edificatoarei inspirat din Tatîana Filip şi alţii. al vieţii noastre cotH^ne !
e. In prima . discurs şi apariţia altor re­ semnificaţiilor unor metafore realităţile vaporenilor — re­ tăţile ce ne revin sint sufi­
aiului se va torici, dar, mai ales, poetici şi simboluri în curentele ar­ comandă un talent literar AL. COVACI ciente, la unele chiar' ori«o-
dimineaţa. înnoitoare, prin lărgirea a- tistice ale secolului nostru. impunător, iar convertirea sesc. Exprimînd părerea mai DOINA COJOCARU