Page 40 - Drumul_socialismului_1981_10

DRUMUL SOCIALISMULUI NR.I
«■ ' «iy. a

Trimestrul IV — etapă hotăr'itoare pentru

realizarea pianului producţiei industriale
Dl
11 O
Se afirmă ingineria tehnologice minieră S,(JI) Teisi/t
8,50 Tot d
8,25 Şoimi
»¿35 Film.
Deţinînd o p-ondere în­ — Deci, tovarăşe preşedin­ înseamnă aceasta : presiune pii :
semnată în economia jude­ te, care ar fi căile de par­ atmosferică redusă, lipsă a- ani“
ţului, mineritul dispune de ticipare a institutului la coo­ pei şî a energiei electrice 10.00 Viaţa
13,30 De »1
un important potenţial ştiin­ perarea economică şi teh- şi multe altele decurgînd de 13.00 Telex
ţific şi tehnic, capabil să so­ nico-ştîinţîfiică cu alte ţări ? aici. 13.05 Albuu
luţioneze multe din proble­ — Potrivit profilului său Cîţiva specialişti din insti­ 15,45 Şah Telesi
111.00
mele complexe ale prospec­ institutul nostru, deşi are o tutul nostru au' trăit cîteva 17,15 Ecran
tării, explorării, extracţiei şi vechime de abia patru ani, săptămini condiţiile vitrege tura
nica
prelucrării substanţelor mi­ este sojicitat în două direc­ de pe acest platou înalt şî 18,10 Călău
nerale utile, necesare dez­ ţii importante, prin care rea­ şi-au făcut datoria, elabo- 19,99 Teieji
voltării econcmico-sociale a lizează, de fapt, şi o acti­ rînd un proiect de inginerie 19,25 Cuvin
cuvini
patriei, fn acelaşi timp, în vitate de export, un export bazică, unic în viaţa celor 19,50 Ciula:
spiritul politicii partidului de inteligenţă, dacă vreţi. care l-au lucra.t. Acesta a Judeţ
fost predat, înglobînd circa C.A.P. Vaidei. Aurelia Dobreanu, preşedinta unităţii, şi mecanizatorul Mihai Leonlin 21.05 Film
20 de volume de documen­ controlează adineimea de semănat şi modul In care se face încorporarea in sol a se­ ta in-1
pe ţa
taţie, şi aprobat. Valoarea minţei de griu. Lucrînd cu o semănătoare SUP 48 acest harnic mecanizator insămin-
lui depăşeşte 400 000 de do­ ţează zilnic peste 15 ha cu griu, depăşind norma stabilită. LUNI, 1
lari.
- Ce ne puteţi spune des­ 15,30 Telex
15,35 Prin i
pre asistenţa tehnică pe RECOLTA ÎN HAMBARE, 18.00 Enilsi
magh
nostru, cercetarea ştiinţifică Este vorba, în primul rînd, care o asigură specialiştii 18.50 1001
şi ingineria tehnologică mi­ de realizarea integrală a u- noştri în alte ţări. 10.00 Teicii
nieră de aici dovedeşte dis­ nor proiecte complexe de — Pe baza convenţiilor în­ SAMÎNŢA ÎN BRAZDĂ! 19,25 Aetna
20.00 Roma
ponibilităţi pentru a partici­ tehnologii miniere. Acestea cheiate de România cu alte tul s
pa la înfăptuirea unor pro­ presupun cunoaşterea., zonei state, institutului nostru îi (Urmare din pag. 1) meni ai muncii de la în­ timpul cel mai scurt. La 20.50 Cadra
iecte de cooperare tehnico- de m-i narai izaţi-e, în raport revin sarcini şi în domeniul treprinderile şi instituţiile lumina farurilor au lucrat 21,15 Orizoi
ţi fie
şţiînfifică cu alte state în a- cu care se propun soluţii asistenţei tehnice. Avem o ginerul şef al C.A.P. De­ din oraş şi elevi, recoltea­ cu spor, depăşind norma 22/ Mcdotl
cost important domeniu in­ tehnice,, dar şi: tehnologia de astfel de activitate în Libia, va, ne spunea că elevi a ză de zor roşii şi ardei. stabilită la arături, meca­ 22. 'MejS
dustrial.. extracţie, transport şî prepa­ Yemen, Siria, şi în alte ţări trei clase' de la liceul nr, Azi, 1 700 de oameni ai nizatorii Petru Mihuţ, An­
Ne referim, de această da­ rare a minereurilor, adică pî- cu care ţara noastră între­ 3 au lucrat la strîngerea muncii de la , U.F.E.T., ton Cioacă, Petru Răzăilă,
tă, doar la Institutul de cer­ hă la produsul finit. ţine relaţii de cooperare e- ştiuleţilor de porumb du­ I.M.O., I.C.O. şi alte uni­ Gheorghe Scîmteiie, Ştefan
cetări şi inginerie -tehnolo­ Ni s-a cerut un astfel de conomică şi tehnico-ştîinţi- pă combină, precum şi la tăţi şi instituţii, elevi de Zoran, Emil Szomboţfoldi,
gică de proiectare a lucră­ aport,, nu de multă vreme, fî că. depăn usiat. la' licee lucrează la recol­ Alexandru Viile, Vas-ile BUCURE
rilor- de construcţii şi insta­ într-una din ţările latino- Acestea sînt doar cîteva TRAIAN BONDOR tarea porumbului pe ogoa­ Popa şi alţii. La C.A.P. tun lila tea ■’
laţii pentru minereuri din ameriicane, activităţii de pro­ exemple care atestă valoa­ rele C.A.P. şi I.A.S. La Haţeg, Sînpetru, Pui, Li- 8.00 Radio
Deva (I.C.I.T.P.L.C.I.M.). iectare punîndu-i-se cîteva rea cercetării ştiinţifice şi ¡in­ ■ C.U.A.S.C. ORĂŞT1E. C.A.P. Orăstie, se culege vadea, şi în alte unităţi lor; 9,30 ...
cal. Emisi
• Pentru unele detalii din a- probleme extrem de delicate. gineriei tehnologice miniere La C.A.P. , Jeledinţi erau porumbul de pe ultimele se acordă atenţie sporită tfiţi şi mi
cest domeniu ne adresăm to­ Pentru a vă da seama mai din judeţul nostru, activitate la lucru- peste 200 de oa­ 4 ha. livrării produselor, inclusiv ţoale penti
varăşului Livlu Sicoe, . pre­ bine despre realitate voi cu aport la realizarea sar­ meni. Activitatea de cules, NICOLAE BADIU a porumbului, la f-ondul dio jurnal ;J
ment folcJ
şedintele comisiei de export spune doar că este vorba cinilor de export. tăiat şi transportat coceni de stat. găre în d<
a consiliului ştiinţific din in­ de un platou situat la circa se desfăşoară în ritm sus­ ■ C.U.A.S.C. HAŢEG. Pe re confirn
stitut. 4 000 m altitudine, cu tot ce CORNEL ARMEANU ţinut. Pînă ieri seară s-a suprafeţele eliberate de ■ C.U.A.S.C. TOTEŞl’L veselă;
portativ; 1
strîns recolta de pe 140 ' culturile premergătoare, Ieri, mecanizatorii din sec­ clie; 14,45
sa desfăşoară în general din 180 ha cultivate. mecanizatorii au acţionat ţia condusă de loan Do-lha le Aureliei
bine, atît personalul de re­ Aproape 300 de coopera­ au lucrat la arături . pe o 15.00 Cluln
MINERI, PREPARATORI, ENERGETICIENI! în schimburi prelungite şi Buletin (Ic
ortnmreÂptte cepţie cît şi cel de la în­ tori au lucrat de zor la de noapte la arături şi suprafaţă de peste 30 de tnanah soi
cărcare coiaborînd pentru culesul porumbului şi . la pregătirea terenului. -E- hectare, care a fost elibe­ «ia de a.z
a servi ambele scopuri. C.A.P. Mărtineşti. Aici s-a rata de cartofi. Viorel Tă- mîine —
Exigenţa recepţionerilor n-a cules complet porumbul xemple demne de urmat măşloni, Teodor Nicodim, 17.00 Teatr
tir
iască
(Urmare din pag. 1) cest sort fiind foarte mie. fost întîmpimată defavora­ din tarlalele „Comoară“ şi oferă formaţiile de tracto­ Miron Fluieraş, Valentin 17,30 Varie
Oricum pînă la jumătatea bil de preparatori. Insistăm „Şes“, în suprafaţă de 20 rişti de la C.A.P. Pui, Rîu Sitrriima şi alţi mecanizatori 18.00 Bulet
Mergînd mai departe cu lunii vo-m depăşi puterea însă oa aceasta să fie men­ ha. în tatăl s-a strîns re­ Bărbat, Rîu Alb, Sălaşu de se străduiesc să scurteze frumoasă
Românie -
evidenţierea ... rezultatelor calorifică de 3 200. Dacă ţinută şi în continuare mai colta de pe 60 ha, din oa­ Jos, Nucşoara şi din alte cît mai mult posibil pe­ cîntece re 1
constatăm că şi la conţi­ pînă acum nu le-am creat ales că în ultimul 'timp s-a re 10 ha ieri. unităţi, unde se depun e- rioada de însămînţâre a Muzicotcca
nutul de cenuşă a cărbune­ probleme celor de la Min­ reglementat si modalitatea La ferma legumicolă a forturi . deosebite pentru grîul-ui. 20.00 Rax
Muzică po]
lui energetic, livrat la Min­ tia şi Paroşeni nu vrem să de expediere a vagoane­ C.A.P. Orăstie, 300 de oa­ însămînţarea griului în N. TiRCOB Buciu; 20,Z
tia şi Paroşeni, au scăzut le înşelăm aşteptările“. lor. Atunci cîn-d sînt refu­ iliilor; 22,(
realizările faţă de , ’ luna Aceasta ■ presupune însă zate vagoane nu se mai 22,10 Pane
22,30 Seari
trecută. Dacă în septem­ .şi rezolvarea deficienţelor poate proceda ea înainte, 23,09 Bulet
brie, atît la Mintia cit şi persistente încă în privin­ pe bază de autorecepţie. Oijmuitorii recoltei să fie aspru pedepsiţi! Ring de <Ii
ia Paroşeni, cărbunele a ţa aprovizionării cu vagoa­ Staţiile C.F.R. sînt obliga­ de ştiri; 0,
muzical n
avut o calitate mai bună, ne. Linia fei'ată dintre Co- te să nu admită în con­
în prezent cenuşa este de­ roeşti şi uzina Paroşeni voaie vagoanele pe al ca­ Zile de vîrf în campa­ sustras din livada C.A.P. Lăpugiu 750, 400 şi respec­
-
păşită cu 3,8 puncte, res­ continuă să fie închisă ; a reţi aviz nu este ştampila nia de recoltat. Dar, ală­ Toteşti 150 kg mere. tiv 270 kg sfeclă furajeră.
pectiv 1,7, ceea ce, de ase­ fost avariată. în felul a- de recepţie cu menţiunea turi de marea masă a cu­ Bunea Cornel, om al Tot în această perioadă,
menea, necesită măsuri ur­ cesta vagoanele sînt duse „admis“. Nu e nevoie să legătorilor cinstiţi, au ie­ muncii la întreprinderea unii cetăţeni „lucrează" ne­
gente, mai ales în privinţa pînă în gara Lupeni, de insităm pentru respectarea şit în cîmp şi păsările do mecanică din Orăstie, a osteniţi la dijmuirea recol­ DEVA ;
(Patria); I
dozării mai raţionale a sor­ unde, prim împingere, sînt acestei dispoziţii , venite de pradă. Cu camionul, cu participat, ca numeroşi tei. în satul Spini şi car­ cea astă s
turilor de cărbune. Este aduse la Paroşeni. Se pier­ la R.C.M. Petroşani, consi­ autoturismul proprietate alţi orăşeni, la cules po­ tierul Fabricii de Că­ NEDOAKA
foarte adevărat că se, ur­ de mult timp şi, bineinţe-' derăm însă că este nece­ personală, cu sacul. rumb în C.A.P. Orăstie. rămidă din Pricaz, a- bunărli (F
măreşte în primul rînd pu­ Ies, intervin cheltuieli inu­ sară mai multă atenţie la ...Şoferul Giura Viorel Numai că, la sfîrşitul zi­ ciasă la Moldovan Ma­ tea mea
rurgistui);
terea calorifică, însă a- tile, dezorganizindu-se tot­ vagoanele provenite din de la C.A.P. Brăriişca, în lei de muncă patriotică a rian, Bucşe Vimtilă, Bejan Carpaţi
ceasba este dată atît de odată aprovizionarea ritmi­ descărcări, ca acestea să timp ce transporta porumb încărcat în portbagajul au­ Caisa, Ban Botică^ Sicoe (Constructi
cenuşă cît şi de umidita­ că a preparaţiei cu vagoa­ fie curăţate bine, în vede­ ştiuleţi’ la baza de- recep­ toturismului său 240 kg Nicolae, liaidu Agapie ŞANI : la
te. ,,in tr-adevăr umidita­ ne goale. Să se aibă în ve­ rea încărcării ou cărbune. ţie a sustras 150 - kg po­ porumb ştiuleţi. Acasă i s-au găsit 2 000 kg po­ ciul (Uniri
setofonului
tea ne mai dă bătaie de dere că din acest motiv la Dar la aceasta trebuie să rumb; şoferii Scurtu Va- s-a mai găsit cantitatea de rumb ştiuleţi, 600 kg car­ Munţii in:
cap. — arăta inginerul Sil­ Paroşeni n-au fost livrate vegheze şi • recepţionerii, sile şi Salt loan, de l-a 800 kg porumb — semn tofi şi... o remorcă cu ba- blicaj; LU
viu Constantinescu, şeful pînă în prezent decît 2000 să nu admită sub nici o l.T.S.Â.I.A. Deva, reparti­ că nu era... începător. loţi de paie şi fî-n. libelule (I
preparaţiei Coroeş-ti. Ea tone. faţă de 9000 cît era formă încărcarea cărbune­ zaţi la C.A.P. -Brănişca, au „Specialist“ în asemenea Decretul privind măsuri în flăcări
VULCAN :r
provine de la şlamul de planificat. lui peste resturi de mate­ furat împreună 160 kg car­ sustrageri - s-a dovedit a fi pentru prevenirea şi com­ toţi (Luce
Rotaţie pe care-1 folosim în Corceşti am urmărit riale, care pot crea nume­ tofi; şoferul Hă.şmăşan şi Peglas Teofiil, şef de baterea unor fapte care a- lea salt m
rese) ;
să compensăm calitatea, şi activitatea de recepţie a roase neajunsuri în insta­ I Vasile, conducător auto la echipă ta I.A.S. Călan; a fectează bun-a aprovizio­ IC do I li
conţinutul de cenuşă la a- cărbunelui energetic, care laţiile din termocentrale. | T.C.M. Riu Mare-Retezat a furat 540 kg cartofi. Car­ nare a populaţiei prevede PETRILA :
tofi cu sacul au mai furat pedepse aspre pentru sus­ nic (Mu.
de la C.A.P. Rîu de Mori tragerile sub orice formă NOASA :
(Urmare din pag. 1) re în funcţiune este peri­ cooperatorii Munteanu Au­ din avutul obştesc de pro­ grului (Ml
clitat... Periclitat pentru că rel şi Mu-nteanu Vaier, în duse agricole, de pe cîmp, CÂNI: Car
combinat este devierea căii IMYESÎIIilil pe acest şantier lipseşte total cam 312 kg ; iiar La- din mijloacele de trans­ I-II - (Re
ferate Hunedoara-—Simeria forţa de muncă, lipseşte zăr Domnica, Mărtinesc port, din locurile de de­ Articolul
I-II
(Ştia
în zona O.E. II. Abia după if} TESSf.ES, ECONOMICE, Di CAUTATS Maria şi Fonoage Ion au pozitare ori de desfacere. RABARZA
supravegherea, nu sînt în­
finalizarea acesteia vom tocmite grafice de execuţie novra (M
putea afirma că oţelăria corespunzătoare. în cîteva sustras de la Complexul Deci,, aviz celor cu mina RĂŞTIE ; i
lungă !
(Patria); P
funcţionează în condiţii la uzina cocsochimică. în bine de şase luni — n.n.). cuvinte organizarea mun­ zootehnic Grid al C.A.P. căra); GEC
normale, atît în ce priveşte mijlocul unei zile de mun­ Şef de echipă nu am găsit cii si disciplina, de produc­ ba de mi
» aprovizionarea cu materii că doar echipa dulgherului acolo (sau poate era prin­ ţie sînt aproape de nive­ cultură); J
(Dacia);
prime cît şi evacuarea pro­ Lorintz Dionisie am văzut-o tre ei). Ştefoiu am aflat lul... solului. Jack ; ci
duselor. La uzina cocsochi- la lucru. Ceilalţi, de la că se numeşte. Nu mai co­ Greutăţi vă creează şi ţandăra (C
mică, pentru îmbunătăţirea montaj, am aflat cu mare mentăm acest aspect. Co­ cei de la Şantierul 34 con­ Stop cadru
activităţii de producţie, greutate, . coordonaţi de mentăm, împreună cu in­ strucţii căi ferate Deva ! nic); Sil
(Mureşul);
trebuie să trecem pe doza­ maistrul Florea Velea, în­ ginerul Dan Golgoţiu (ser- — Din planul total de mă de i
rea automată a şarjelor de cinseseră un „66“ de toată . viciul investiţii C.S.H.) sta­ 14 milioane, cît prevede GHELARf:
cărbune. Nici aici nu sîn- frumuseţea motivînd că nu diile fizice de la dozatoare. investiţia -pentru devierea tea mea
tem mulţumiţi de felul le-a sosit o macara şi nu-si — Lucrarea a fost ata­ liniei C.F.R., ei dacă au
cum decurg lucrurile. pot -continua activitatea. cată în 1980 pentru ca apoi realizat 300 000 lei. Nici
— Cauze ? Sfidători, ne-au repezit pur să fie abandonată pînă în măcar ceea ce s-ă execu­ ;V«
— în general, factorii de şi simplu, iar la rugămin­ luna august 1981 (cînd a tat nu este de calitate. Ba ii :■]»-]
răspundere motivează că tea noastră de a se pre­ fost reluată şi se lucrează mai mult, lucrarea conti­ Timpul
au forţă de muncă detaşa­ zenta ne-au întors spatele. în ritm de melc). Efectiv nuă să rămînă abandonată. 11 octombr
tă pe platforma Călanului. (Am făcut tot în paginile mediu — 14 oameni, acum în loc de concluzii adre­ în schimba
Nu e un lucru concludent ziarului nostru cu prile­ au apărut şi montorii (ca­ săm o întrebare factorilor rul mai r
cădea ploi
pentru că în analizele ce jul cronicilor de şantier de re am văzut cum lucrea­ de conducere ai celor două special în
le întreprindem şi la Că- la Călan) un apel la con­ ză). Stadiul — abia 25 la unităţi (I.C.S. Hunedoara şi intervalulu
fia modert
lan ni se spune că au con­ ducerea I.C.S.H. pentru sută din lucrare. Grav este I.C.C.F. Timişoara) j care cări de 45
structori detaşaţi în... com­ obligativitatea purtării e- că nu se realizează front sînt acţiunile ce se între­ sud-vest ş
binat, la Hunedoara. Ade­ cusonului de către con­ de montaj pentru utilajele prind pentru recuperarea raturc în
vărul rămîne undeva pe la structori, dar, din cîte am a căror valoare depăşeşte restanţelor şi realizarea lu­ C.S.H. — atelierul mecanic nr, 1. Strungarul Florea ciută va Ii cupr
tre 10 şi
mijloc. văzut, acest lucim nu s-a 12 milioane iei. Fără dis­ crărilor de investiţii la ter­ este un muncitor disciplinat şi execută lucrări de calitate su­ intre 17 şi
...Pe urmele adevărului, realizat — şi au trecut mai cuţie, termenul de . pune- menele planificate 7 perioară. FOto: VIRGIL ONOIU