Page 41 - Drumul_socialismului_1981_10

Pag, 3
E2 • DUMINICA, 11 OCTOMBRIE 1B81

Oamenii muncii hunedoreni au primit cu satisfacţie DummiCAL* Duminical
IZIUNE
JXSEOSSBBBm nihAVnlail nviiiSMirl rmfâe*fisi<5 m« 1
UccrGUii privind nuasiiri pc mm picVclHlGd ricnlarea dată de dr. Petru Groza. La 25 sep­
IC A, Nicolae Vaideami (i!) tembrie 1921 şi-a schimbat denumirea in „Româ­
şi combaterea unor fapte care afectează Ne apropiem de casa cu nr. 32 de pe strada torii că va apare la Cluj, cotidian.
\1BRIE nia“, iar la 5 februarie 1922 şi-a anunţat citi­
Eroilor din Orăştie. Lingă o poartă mare, din O „HATSZEG ES VIDEKE“ (1917—1934), ziar
IC I lemn, pe frontonul clădirii, întîlnim o plache­ social-cultural de informaţii, in limba maghia­
ariei buna aprovizionare a populaţiei tă eu următoarea inscrlpjie : ră („Haţeg şi împrejurimile“). A apărut la Ha­
.1 pentru co- „In această casă s-au inventat şi construit — ţeg, popularizind nu numai viaţa locală ci Şl
itan la 15 prioritar pe plan mondial — rachete moderne „ştiri si varietăţi de pretutindeni“.
„Udovllul 1312“, de către Nicolae Vaidcan — 9 „CURIERUL HUNEDOAREI“ (1919) — apă­
ilui Orăştie“. rut la Deva ca organ naţional săptămînal şl
patriei Decretul Consiliului de Stat privind măsuri pentru prevenirea şi combaterea unor Dincolo de poartă — o curticică arhaică, în­ monitor oficial comitatcns, Întemeiat cu con­
fapte care afectează buna aprovizionare a populaţiei completează dispoziţiile privind cărcată de vegetaţie, te primeşte tăcută, intr-o cursul material şl morala al intelectualilor din
minical
apărarea avutului obştesc. Cetăţenii cinstiţi au sesizat în nenumărate rînduri tendinţa atmosferă cc-ţi sugerează austeritate şi mo­ Deva. A avut puţine apariţii.
unor oameni de a stoca la domiciliile lor importante cantităţi de pro.duse agricole şi destie, dimensiuni ale bunului simţ şi sufi­ • „PLUGARUL' LUMINAT“ (1919—1927), »-
din litera- alimentare peste nevoile de consum ale familiilor acestora, pe care apoi să le valo­ cienţei. De cum depăşeşti pragul te izbeşte daos economic la periodicul „Libertatea“. Pu­
crsală „Cro­ un sentiment de reţinere şi dezorientare, dar blica ştiri agricole si articole privi luare Ia agri­
gazda, parcă simţind uşoara derută, te invită
iţilor săraci“ rifice ia preţuri superioare, să facă speculă, şi au cerut să- fie luate măsuri pentru în­ din hol într-o încăpere, mobilată lot cu stric­ cultură, cultura diferitelor cereale, probleme
spre viilor. lăturarea unor asemenea tendinţe contrare comportamentului corect al majorităţii cetă­ tul necesar: o masă de lucru, un pat acoperit, ale industriei locale şi, uneori, versuri popu­
lare. A apărut la Orăştie.
ţenilor. citeva dulapuri cu cărţi şi alte cîteva obiecte
cetăţenilor, 9 „GRAIUL MUNCITORIMEI“ (1921), organ
piniei publice Decretul Consiliului de Stat oi R.S.R., publicat în ziarul nostru de ieri, răspunde de uz felurit. Este un autentic cabinet de lu­ al Centrului sindicatelor naţionale din Tran­
României, unei necesităţi şi ere menirea să protejeze masa largă a cumpărătorilor, pe toţi oa­ cru. La invitaţia de a intra aici, inventatorul silvania şi Banat — cu sediul Ia Pclroşan . A
rad menii cinstiţi, de efectele negative pe care le produc în aprovizionarea populaţiei acei septuagenar ni se adresează scuzlndu-se apărut la Petroşani, angajindu-sc ca „alături
»tic : „Plane- cumva : de interesele si păsurile noastre să ne ocupăm
;ă“. Premieră cetăţeni lacomi care se supiaaprovizioneoză şi chiar fac speculă cu produse agroalimen- — Aici dormeam înainte, dar m-am retras şi de trebile.' ţărănime!“, precum şi de pro­
lare. Prezenţi, ieri, în mijlocul oamenilor, reporteri ai ziarului consemnează opiniile aces­ într-o cameră mai mică, pe care o încălzesc bleme igienice, economice, sfaturi gospodă­
mat uşor. reşti. (Lucia Lieiu).
tora faţă de prevederile decretului. Nu-1 contrazicem, dar ne permitem sa spu­
OCTOMBRIE
nem că semnificaţia acestei retrageri este alta,
pe care o vom dezvălui: din şase încăperi RecoHa
lia eeâu în magazine, să vadă ta mai. , reflectă şi tendin­ aflate aici, una este atelier, iar patru sin..
in limba Un important ocupate de o adevărată expoziţie cu rai iele
ce ar mai putea cumpăra, ţele unora de suprăapro­ si discuri zburătoare aerocosmicc. Acestea sini
seri act normativ şi stoca, în scopuri nai tot­ vizionare, tendinţe aspru aşezate simbolic pe piedestaluri, pentru că in 1 2 3 5 6 7 10 «
l; ■ deauna cinstite. în felul pedepsite prin Decretul realitatea zborurilor cosmice apropiate şi de­ * \jÂ
ea economică părtate Nicolae Vaidcanu merită să stea ală­ 2
oiicton „Vîii- Decretul Consiliului de acesta, noi cei care lucrăm Consiliului de Stat. Prin turi de toţi pionierii acestei aventuri umane.
nţei“. Stat stabileşte că se pe­ în subteran, ca de altfel traducerea în fapt a pre­ In intervalele şi in spatele rachetelor şi „far­ 3 a.
londial depsesc cu închisoare de toţi oamenii muncii, eram vederilor Decretului se va furiilor“ zburătoare se află desenele tehnice M
tchnico-stiin- care le detaliază, ajutind vizitatorul să deslu­
la 6 luni la cinci ani ace­ puşi in situaţia ca după pune capăt lăcomiei uno­ şească „măruntaiele“ concepute, construite şi ‘f U
opularc le persoane care cumpă­ terminarea programului de ra, se va stopa această aşezate fiecare cu rostul lor in vehiculele spa­
l ră de la unităţile comer­ muncă să nu mai găsim în tendinţă nesănătoasă de su- ţiale, unele aflate aici, altele la subdiviziunile 5 ■
ciale de stat şi cooperatis­ magazine produsele cău­ praaprovizionare, în fla­ de specialitate ale Academiei Republicii Socia­ 6 1
liste România.
te cantităţi de zahăr, făi­ tate. grantă contradicţie cu nor­ Străbatem sfios încăperile. Pe un tabel, aşe­
nă, ulei, mălai, orez, cafea, Din acest motiv consider mele eticii . şi echităţii zat pe perete, citim tot felul de formule chi­ 7 8
precum şi alte produse a- foarte bine venite recen­ noastre socialiste, (Boris mice. Gazda ne spune zîmbind :
— Sint compuşii pe care i-am conceput, dar
I : 7,00 Ar­ llmentare care depăşesc tele măsuri. (Mihai Neş- Guţu, şef, unitate, alimen­ aici nu se află decît vreo 250 de perechi. In 8 J ■
ii de minute; necesităţile de consum, în tara nr. 36, Deva). realitate, in caiete am aproape 500 earlmranţi-
:ramul sate- tean, miner, şef de bri­ oxidanţi. Pe alt perete — alt, tabel: „Caracte­ 9
azin «lumini- scop do stocare şi care a- gadă la I.M. Vulcan). risticile principale ale rachetelor moderne“, de
de actuali- fectează interesele celor­ Munca cinstită fapt un fei de inventar a ceea ce s-a creat b
12,00 De lalţi cumpărători şi buna in materie pînă la un moment dat, cu auto­
aţi; 13,00 Ra- O măsură binevenită Ia temelia bunăstării rii lor, anii de apariţie şi caracteristicile. Aici u 1
1,15 Divcrtis- aprovizionare a populaţiei. apar 20 ele tipuri şi variante create de Nicolae
; 13,45 Ş la­ Această măsură va asi­ ţ;i chiar aşteptată ! Asemănător tuturor unl- Vaidcanu, 20 din 52.
tre — şlagă- gura ea fiecare cetăţean . tăţilor agricole, lucrătorii Se succed apoi alte standuri: cel al discu­
; 14,00 Unda să se aprovizioneze numai rilor zburătoare, al rachetelor interstelare cu ORIZONTAL : 1. Sărbătoarea recoltei — Cu­
1 Portret pe Noi, oţel arii hunedoreni, ogoarelor de la C.A.P. Ve- lege roadele pâmîntulul... 2. ...şi roadele învă­
plasmă, care, la rîildul lor sînt diversificate <io-
e V. Vasila- in limitele necesităţilor ne exprimăm satisfacţia ţel depun eforturi susţinu­ nică, termonucleară, eu plasmă şi fotonică)', cel ţăturii — Pictor român, autorul pînzei „Se­
înregistrări- normale de consum, o mai faţă de măsurile luate te pentru a spori produc­ al rachetelor purtătoare cu două trepte şi com­ ceriş-. 3. Recoltări în extremi« ! — Măsuri a-
Pâtu-Răduţti ; bună repartizare pentru bustibil lichid. grare — Bază furajeră. 4. Scurt şi cuprinzător
rtelor; 10,00 pentru prevenirea şi com­ ţia agricolă şi a livra la — sculptor romăn, autorul lucrării „Rod". 5
ri; 10,05 Al- cumpărători a fondului de baterea unor fapte ce afec­ fondul de stat cantităţi CORNEL ARMEANU A vîntura cerealele — Ultima recoltă ! — în­
16,50 Româ- marfă de care dispunem tează buna . aprovizionare sporite de produse agro- ghiţit în sec. (i. Cimpul muncii, baza obţineri-
tomânia de şi care astfel folosit, ne recoltelor bogate-; (pi.) — Afrmaţie. 7, Mar:
ică uşoară; a populaţiei. Să fiu sincer, alimentare, Munca unită Ştiaţi că... în deşert (pi.)' — Nu ţine minte. 8. Reeoitaţ­
curt: „Tră- asigură o bună aprovizio­ noi aşteptam să apară a- a cooperatorilor şi meca­ in Rna) ! — Grămadă mare de snopi. 9. Ştiu­
.; căsătoriţi“ ; nare. nizatorilor care lucrează în ... In Columbia, cei care doresc să se căsă­ lete de porumb (reg.) — Munte în Sardinia.
. folclorice ; ceste măsuri. De aceea, torească, sint obligaţi să urmeze cursuri de 10. sistem folosit în agricultură la combaterea
le ştiri; 18,20 Acest act normativ mai sînt-em ferm hotăriţi să acord global este răsplătită trei luni. La aceste cursuri se predă psiholo­ dăunătorilor — Sector agricol. H. Romăn ar­
ară, dulce prevede că se pedepsesc ' sprijinim orice acţiuni me­ în raport dé efortul depus gia şi dreptul familiei. După terminarea cursu­ delean, menţionat .înţrrun document din 1231
•rograra de şi de contribuţia fiecăruia rilor, absolvenţii dau examen şi obţin o diplo­ — Compozitor român, autorul pieselor corale
donare; 18,30 cu închisoare de la şase nite să plină capăt tendin­ mă, care este prezentată ca document obliga­ „Belşugul holdelor unite“ .şi „Mal bogat să creş­
entru toţi ; ţelor do supraaproviziona- la sporirea producţiei a- toriu la înregistrarea căsătoriei; tem lanul“.
rnal ; 20,15 luni la cinci ani persoa­ re sau care atentează la grieole. De aceea, consider . . . Bărbatui cu cea mai mare barbă din VERTICAL : 1. Sine-gua-ndn-ul culesului re­
că - cu Angcla nele care sustrag sub orice Că recentul decret privind lume a fost Hans Langseth din Norvegia. In coltei — Hidicat la scară. 2. Străzi rurale —
umeu I melo- buna aprovizionare a mun­ anul 1912, barba acestuia măsura nu mai pu­ Nume german. 3. Culese pe centru '. — Semnea­
Radlojumal ; formă, produse agricole, citorilor. Ne bucură faptul măsurile pentru prevenirea ţin de 5,25 metri. Pentru atingerea acestui re­ ză partitura corală „Secerişul“. 4. Magazin pen­
ic sportiv ; precum şi acei care le dis­ şi combaterea unor fapte cord, Langseth nu a pus briciul pe faţă timp tru femei — Perioadă de timp cuprinsă intre
romanţe ; că prin Decret sînt pedep­ care afectează buna apro­ de... 35 de ani. întreţinerea bărbii era nu nu­ începutul muncilor de toamnă care privesc re­
te ştiri; 23,05 trug sau degradează in siţi şi lucrătorii din co­ mai anevoioasă, dar şi costisitoare. colta anului următor şi strîngerea recoltei pe
24,00 Buletin vizionare a -populaţiei re­ . . . Profesia de stewardesă se exercită de a- anul în curs (adj.). 5. Curele ! — Amatoare de
1,00 Non stop orice, condiţii. O asemenea . merţ-, care vind mai mult prezintă o ■ măsură dreap­ proximativ 50 de ani.' La început, îndatoririle iarbă verde — Cel mal bun. 8. Suflet (fig.) —
rn. măsură era necesară pen­ decît este indicat, ei fiind tă împotriva celor oare, însoţitoarelor de la bordul avioanelor erau oa­ Legătură de spice. 7. Recoltate în cele din
tru a stăvili tendinţa uno­ după părerea mea vinovaţi fără să muncească, sînt recum diferite faţă de cele prezente: să nu urmă ! — A face cadou — ................. seceriş“, tablou
uite să întoarcă ceasul în cabina piloţilor, să
ra de a diminua posibili­ ca şi cei care cumpără cu tentaţi să aducă • pagube distrugă toate muştele din aceeaşi cabină, să de Theodor Aman. 8. Cintecul recoltei — Nu­
tăţile normale de aprovi­ scopul de a stoca. avuţiei obşteşti, sustrăgînd nu permită călătorilor să arunce mucurile de mele vechi al Irlandei. 9. Ii aparţin piesele
corale „Holde aurii“ şi „spic de griu“ — Ma­
Propun să'se controleze din recoltă, afeetînd inte­ ţigări pe jos ele. • rea agricolă.10.. „...Szotyori, autoarea pînzei
zionare a populaţiei cu a-
mai atent de unde provin resele generale , ale cetă­ , ■ ■ Atît vara, .cit şi iarna cetăţeanul, suedez „Culesul roadelor“ — Cint de slavă — Belşu­
semenea produse. (Iosif unele mărfuri pe piaţă. A- ţenilor. (Pavel Popa, ţăran Karl Sundhol'm, vegetarian, în etate de 73 de gul holdelor şi livezilor. 11. Arie de odinioară,
ani, locuieşte de 7 ani intr-un cort, într-o pă­
Pop — procuror). par persoane ce desfac cooperator, Vcţel). dure nu departe de Stockholm. El c de pă­ folosită pentru treieratul griului cu ajutorul
cailor — Recoltă (fig. reg. pi.).
cartofi, ceapă si alte pro­ rere că oamenii mor prematur pentru că lo­ Dicţionar : ERRI, TRUL, E1RE
Să oprim duse fără a avea carnet cuiesc în casele de beton ale marilor oraşe. MIHAI COJOACĂ
.. .Personalitate istorică cunoscută, sir V.
de producător. Atunci de Hamilton, ambasador englez la Neapole, soţ al Cercul rebuslst „Dacia”
hrăpăreţii ! unde deţin aceste produse, celebrei lady Hamilton, a participat la săpă­ Hunedoara
şi mai ales cum de au şi turile arheologice efectuate la Pompei şi Her­
Oraşul nostru a fost în­ surplus ? (Grigore Aringhel culaneum ; a parte din bogata colecţie pe care REZOLVAREA CAREULUI
şi-a rostuit-o aici a predat-o muzeului Angliei.
totdeauna bine aprovizio­ — topitor-şef, O.S.M. II). Cealaltă parte — o mie de amfore greceşti —, DIN NUMĂRUL 7436 :
i. -Secer, Răcit; 2. AMtmlt) Moşi;- 3. • Hat,- Se­
nat. Dar, au "apăruţ ¿¿ltiri VÎNZARI a .trimis-o cu o corabie care, în .1839, a eşuat mănat; 4. Arac, Mar, Nu; 5. T, Racan, Cos; c.
nu departe de Sicilia. In prezent se fac pros­
datorită unora care-şi ve­ Nu avem nevoie • Vind apartament trei pecţiuni pentru a recupera de pe fundul mării Tors, Acas; 7. Cai, Antal, V; 8. Or, Aba, Tari;
aceste amfore de mare preţ.
deau doar propriile inte­ de oameni lacomi camere, hol central. Deva, 9. Pascali, Rin; 10. Anar, Tanaşe; 11. Cules,
Şasea.
rese. Aceştia nu se mulţu­ telefon 21916. (1725) Culese de PETRU PARDĂU
meau doar' cu un consum Magazinul nostru a fost Hunedoara Mat în trei mutări
• Vind casă, Cristur nu­
normal, raţional, atît cit şi este bine aprovizionat, mărul 277. Informaţii ore­ Controlul poziţiei.“ Alb : Rcl, Dc6, Ne4 p : (12.
le-ar fi ajuns lor şi fami­ avem cantităţi suficiente le 10—20. (1724) Un pasionat căutător de Negru : Ra5, Chl, p.c2
de produse pentru a facă
liilor lor, ci îşi umpleau pro­ faţă tuturor solicitărilor. originalităţi
priile cămări cu tot felul Este semnificativ, în acest ANUNŢ DE FAMILIE W7Â
Cesma Lugojan, din Dobra, este un pasionat.
de produse. Consider că sens, faptul că vînzările Pasiunea lui de colecţionar nu e lipsită de oa­ wy
realizate in fiecare din ul­ V///, yyy/<
cei mai mulţi dintre ei nici recare rigoare ştiinţifică, deşi n-a cultival-o în
timele trei luni sînt mult • Pentru rude, prie­ facultăţi, ci doar prin ceea ce a citit şi a
nu erau încadraţi în mun­ peste nivelul planului, de­ teni, colegi de muncă, meserie. într-o mică încăpere pusă la dispo­ Ü W
mai aflat de pe Ia muzeografi şi etnografi do
că, dispunînd de foarte păşirile fiind de ordinul pentru toţi cei ce au cu­ ziţia lui de către căminul cultural, cu spriji­ d W7Á
mult timp pe care-1 petre- zecilor de mii. Dar aceas- noscut-o, soţul, fiica, gi­ nul comitetului comunal de partid, a strius şi Ü % V/A
nerele şi nepoţii, sub etalează vizitatorilor: ii meşteşugit lucrate, pro­ vm
venind din zona pădurenllor, cătrlnţe, piepta­
povara aceleiaşi nestfîr- re şi cojoace; mai etalează diferite obiecte de n V/77,
şi'te dureri, anunţăm îm­ uz gospodăresc manufacturate şi care trădează
liş şi Cristur sînt prezenţi elocvente gusturi artistice, multă îndemînare X./* '////
la recoltări şi sortări ele le­ plinirea unui an de cînd ba chiar şi înscrisuri de interes mai larg vor­
gume şi fructe, o O instruc­ s-a stins din viaţă în bind despre aspiraţii ale oamenilor de pe aces- â
tivă expoziţie ele carte a fost te_ locuri. Este uşor de imaginat că pasionatu­ Y/y/<
deschisă de către Biblioteca mod neaşteptat şi pre­ lui colecţionar nu i se fac cadou asemenea
judeţeană, cu scop de docu­ matur buna şi iubitoa­ obiecte. Lo cumpără pe banii săi şi ca să le n n H uf
mentare, avîncl qa temă : rea noastră soţie, mamă descopere, cutreieră neobosit satele de la mun­ //)/»
• Miihe, 12 octombrie se
vor deschide trei magazine „Ţelul suprem al politicii şi bunică te ori de la şes, ca un veritabil căutător de
comori.
„Romarta" ale I.C.S.M.I., în partidului nostru omul,, yy//. 1 t
bunăstarea şi demnitatea sa.
strada A. Mureşanu, care vor BOTA CORNELIA V//A
desface tricotaje, confecţii şi $ Timp de două. zile, de di­ Din istoria
încălţăminte pentru adoles­ mineaţa şi pînă seara, 515 fiinţă de o rară modes­ 0?
bil pentru cenţi — la calităţile „lux“ elevi de la liceul nr. 4 (clase­ Im
: Vremea le a IX-a, a XI-a, a X-a A tie şi nobleţe, lăstnd în presei hunedorene (VIII)
>tat cu ce- şi „extra“. 9 Pionierii de şi . a Xll-a B) însoţiţi de ca­ urma ei goluri ce nu REZOLVAREA PROBLEMEI
oros. - Vor Ia şcolile generale nr. 1 şl drele didactice au participat pot fi umplute. Pios o- înnoirile aduse de presa hunedoreană inter­ DIN NUMĂRUL 7130 :
locale în 3 şi-au îndeplinit, cu trei la strîngerea recoltei de la belică au fost distinct punctate de publicaţii
a parte a luni mai .devretne, .angaja­ ferma nr. 4 a I.A.S. Deva. magiu şi neţărmurit ca : 1. Ng6 — c2 h5 -- h4
ul va su- mentul luat pe anul acesta Prin buna organizare, spirit respect amintirii tiiiipu- 9 „ROMÂNIA LIBERĂ“ (1919—1922), gazetă 2. <32 - - <34 R<35 -- c4
intensifi- la acţiuni de muncă patrio­ de disciplină şi hărnicie, s-au progresistă, apărută la Deva sub conducerea 3. Db6 — c5 + mat
m/h clin tică, sltuîndu-se printre recoltat şi încărcat 80 tone lui. ei drag, devotamen­ dr. Petru Groza. O publicaţie ce se remarcă
t. Tempe- fruntaşii municipiului in ac­ cartofi şi 70 tone sfeclă. tului şi dăruirii fără prin îndrăzneala cu care abordează proble­ 1. Ng6 — C2 RcI5 — c4
S tl-ăclere, ţiunile pioniereşti. In aceste măsură faţă de familie mele sociale, politice şl economice ale vremii 2. Nc2 — b3 Rc4 — <33
3. DbG — e3 4- mat
oaplea în­ zile, pionierii de la şcolile şi cei dragi. (1757) de la sfîrşitul deceniului al II-lca şi primii ani
de şi ziua nr. i, 4, 5, ti, Şoimuş, Pău- GHEORGHE GOSTIAN de după 1920. La 17 octombrie 1920 a devenit 1. Ng6 — c2 Rd5 — e5
grade. ziar naţional politic, avînd ca redactor respon­ 2. DbG — c5 J r R — oriunde
sabil pe A. Mănciulescu, care a continuat o- 3. Nc2 — Í5 sau Dc5 — e3 -H