Page 47 - Drumul_socialismului_1981_10
P. 47
DE BAZĂ A PARTIDULUI 7 SUPLIMENTAR —
ţ 160 MILIOANE KWH
f ospunâon# funcţionalitate • sprijin • eficienţă
^ Personalul muncitor
l de la termocentrala ,
Í % i Mintia întîmpină „Ziua 1
Modalitate nouă de pregătire şi 1 energeticianului“ cu în- \
ţ semnate succese în pro- «
l ducţie. Grija pernia- J
desfăşurare a adunărilor generale / nentă pentru îmbunată- \
) ţirea activităţii de revi- i
i zii şi reparaţii Ia agre- /
© Acţiunea de presă a ziarului, declanşată la O- 1 gatele şi instalaţiile de t
răştie, relevă o experienţă demnă de a fi preluată © 1 bază, exploatarea raţio- (
SOCUUSME Adunarea generală a organizaţiei de bază începe cu ^ nală a acestora şi re
discuţiile © Timp mai mult pentru dezbateri şi defi ducerea consumului pro
DRG4V AL CDMITETUIUI JUDETEA1M HlHIEDOflUfl Al P C nitivarea măsurilor • Laturi perfectibile. priu tehnologic le-au
C O N S I L I U L U I P O P I I J U D E Ţ E A N permis energeticienilor
de Ia Mintia să livreze .
Acţiunea de presă a zi a-, CE SPUN AUTORII sistemului energetic na- )
rului „Drumul socialismu EXPERIMENTULUI
lui“ declanşată în iunie a.e..
Anul XXXIII, nr. 7444 MIERCURI, 14 OCTOMBRIE 1981 4 pagini - 30 bani la Oră.ştie, cu sprijinul bi Ileana Coman (I. Chimi DIN CRONICA
roului Comitet ului orăşe că) : Ideea este foarte bu ÎNTRECERII
nesc de partid, a început nă. Biroul organizaţiei
cu o consfătuire. Atunci, noastre de bază a pregă SOCIALISTE
pe baza propunerii cîtorva tit din timp materialele,
participanţi, cu acordul bi Le-a multiplicat în cinci ’ ţional, de la începutul
roului comitetului orăşe exemplare, a dat fiecărui ^ anului, mai mult dc 160
nesc de partid au fost a- membru cîto un exemplar, i milioane kWh energie
lese cinci organizaţii de iar acesta a avut grijă, ca ' electrică peste prevede-
Pentru îmbunâtăţirsa ,i cărbunelui Muie ' ze o modalitate nouă de se află în legătură direc ) rile de plan.
fiecare comunist cu care
bază care să exp'erimente-
pregătire şi desfăşurare a tă să le citească. în adu J DEPĂŞIRI DE PLAN
nare s-a trecut direct la
adunărilor generale.
) ALE SONDORILOR
să se acţioneze mai multă liotărîre senţă, în pregătirea mate dezbateri. Dintr-o dată am ţ Sarcina de a pune în i
în ce constă ea ? In e-
câştigat timp. Propunerile
rialelor (raport, proiect de se fac mai la obiect, mai l valoare cantităţi spori-
Dintre întreprinderile mi benzi de la galeria de mari cantităţi de steril în măsuri. convocator) cu consistente, pentru că a te de resurse minerale
niere care aprovizionează coastă. Acolo va fi înfiin cărbunele care merge la cinci zile înainte de data fost timp de gândire, de ) utile se îndeplineşte ne- l
cu cărbune cocsificabil ţat un punct de alegere preparaţie. Cu toate aces- adunării, citirea acestora consultare, de edificare pî i abătut de către eolecti-
preparaţia din Lupeni, mi manuală a sterilului şi se _tea, rezultatele la probele si semnarea convocatoru nă la ora adunării. / voie secţiei Teliuc din j
na Bărbăteni continuă să va monta un cîntar de luate la mină faţă de cele lui de către fiecare mem Nicoiae Fleşeriu (insti 1 cadrul I.P.E.G, Deva. ţ
livreze cărbune brut cu un bandă în vederea recepţiei de la preparaţie încă mai bru de partid în acest in tuţiile de cultură) : O con ^ Printr-o bună organiza- .
conţinut de. cenuşă destul calitative corecte a cărbu- diferă. terval. cluzie importantă pe care l re a lucrului pe forma- *
de mare, depăşind cu 6,7 ftelui. Pînă nu rezolvăm a- Iată ■ deci un aspect care Au fost alese pentru a noi ara despri'ns-o este / ţii şi schimburi şi utili- \
puncte media admisă. A- trebuie privit cu toată a- experimenta această mo faptul că citirea din timp ) zarea raţională a mij- i
ceasta înseamnă foarte tenţia şi anume cel al ve dalitate organizaţiile de a materialelor face ca în ( loacelor tehnice din do- "
mult. reducînd substanţial Î.M. Bărbăteni ridicităţii rezultatelor de bază : Grupuri (de la adunare comuniştii să vi l tare, oamenii muncii 1
posibilităţile preparatorilor calitate. în acest sens nu I.. Chimică). Seulărie (de la nă cu idei de substanţă, i din cadrul atelierului ^
de a se încadra in sarcini este lipsit de interes ca I. Mecanică), Velur (dc Ia fără introduceri inutile, ^ foraj şi-au depăşit pia-
le planificate de producere ceste probleme este foar la nivelul C.M.V..J. să se „Vidra“), cea do la Liceul fără explicaţii detaliate, nul de la începutul a- '
a cărbunelui pentru cocs. te greu să le cei’.em mine revadă activitatea labora „Aurel Vlaiou“ şi cea din care răpesc timp şi obo nului cu aproape 1 250 \
De la începutul anului, rilor să facă mai mu-lt, atîta torului C.T.C., în scopul instituţiile de cultură ale sesc uneori. m. La acest succes o în-
mina Bărbăteni are un plus timp cit încă nu ştim pre evidenţierii cît mai corecte oraşului. Maria Bekeş (Vidra) : t semnată contribuţie şi-au
la producţia fizică de pes a conţinutului de cenuşă De la început s-a con Organizaţia . noastră dc ? adus-o brigăzile 201 şi
te 23 000 tone de cărbune, cis de unde provin cantită atît la ..întreprinderile mi venit ca organizaţiile alese bază numără 118 membri 1 216 Lelese, conduse de
în acelaşi timp, pentru ne- ţile mari de steril. Având niere, cît şi la pi’eparaţii. să experimenteze noua mo de partid. Spun lucrul a- ţ maiştrii Vasile Nechii'or
toate acestea, vom continua
încadrarea în indicele de să aplicăm şi alte măsuri Astfel ar dispare disputele dalitate timp de câteva ce.sta pentru că dintr-o da i şi Petre Rădulescu, de
calitate, a fost penalizată pînă în abataje şi, fără neprincipiale dintre unită luni, pentru a se contura tă se poate înţelege cît timp > sondele 281 Nădăştie,
cu 38 000 tone de cărbune, îndoială, calitatea cărbu ţile miniere şi preparaţii. cît dc cît unele concluzii. cheltuiam înainte cu pregă \ condusă de subinginerui
în aceste condiţii este fi nelui deua Bărbăteni va Şi, .pentru a întăi'i această Aşa s-a şi procedai, iar in tirea deschiderii adunării l Alexandru Ilaţiu şi
resc să vedem ce s-a în fi substanţial îmbunătăţită. ziua de 29 septembrie re ) „F 9“ Voia, condusă de
treprins şi ce măsuri se propunere, amintim că ne- dacţia şi biroul -comitetu Masă rotundă realizată de 1 maistrul Ioan Miheţ.
iau în continuare pentru La compartimentul pro-, concordanţe am constatat lui orăşenesc de partid O- CORNEL ARMEANU t (Dumitru Popescu, şeful
redresarea situaţiei, pentru ducţie al minei, Ioan Vitan şi la cărbunele de la Dîl- răştie au invitat Ia o ma ] atelierului foraj).
îmbunătăţirea calităţii căr ne spunea că separarea ja, care la preparaţia Pe- (Continuare în pag. o 3-a)
bunelui pentru cocs. fluxurilor de transport — să rotundă pe secretarii
birourilor organizaţiilor de
— Chiar dacă nu am fă cel de cărbune de cel de C. IOVĂNESCU
cut progrese considerabile steril — a stopat în bună bază. vizate.
— arăta ing. Ovidiu Âvra- măsură păti'undei'ea unei (Continuare în pag o 2-a)
mescu, directorul minei —
avem deja un început bun.
Rezultatele se vor vedea
abia în luna viitoare, cînd,
după estimările noastre, Să facem din Mures un rîu curat
vom reduce cu 1—1',5 punc
te conţinutul de cenuşă al
cărbunelui brut. Acest pro
cent de reducere este mare CUM NE AJUTA STAŢIILE
pentru condiţiile minei
noastre şi îl vom realiza DE EPURARE (II)
prin creşterea ponderii pro
ducţiei extrase din stratu Am continuat raidul pe Din punct de vedere ai e-
rile cu cenuşă mai puţină, malul Mureşului, la staţii purării apelor insă• nu are
îndeosebi din stratul III. de epurare ale altor uni- rezolvată decit partea de
La începutul lunii viitoare tăţi care evacuează apele epurare mecanică a dejec
va intra în producţie un uzate in acest riu. Cum îşi ţiilor. Aşa cum ne spune
nou abataj- de mare ca fac datoria cei puşi să su ing. Ilie Borza, şeful uni
pacitate, în stratul III, care tăţii, pentru anul 1982 este
va contribui la reducerea pravegheze buna funcţiona
mediei pe mină a conţinu re a instalaţiilor de epu prevăzut un sistem de sto
tului de cenuşă. Măsurile rare, dar şl cei care răs care a dejecţiilor şi folosi
vpr continua, şi pînă la 15 Unul dintre schimburile de bază din brigada lui Sziics Dionisie, de la I.3VI. Bărbă pund din partea conduce rea lor. la irigaţiile din zonă.
decembrie vom reuşi să fa teni. este cel condus de Şinka Arpad, (în centrul imaginii), care-şi realizează lună de rilor întreprinderilor de La întreprinderea „Mar
cem modificările atît de lună planul de pregătiri şi deschideri in procent de 103—105 Ia sută. poluare, această „pată“ cu mura“ “Simeria, problema
necesare pe fluxul de ________________________■_______________________________________ Foto: V1KGIL ONOIU Influenţe nefaste asupra poluării riului Mureş s-a
desfăşurării activităţilor u- rezolvat in bună măsură,
— • — mane, asupra mediului în- asigurindu-se recircuitarea
con]urător ? iată întrebări apelor provenite din proce
IMPORTANT IN AGRICULTURĂ cărora am căutat şă le gă sele tehnologice in întregi
sim răspunsuri. Redăm con me ; şlamul se evacuează
statările. şi se depozitează in iazuri
Onorarea integrală a Atenţie sporita activităţii întreprinderea chimică O- de decantare. Se află in
răştie. Din cele două de- studiu valorificarea acestor
cantoare radiate pentru ape nămoluri. In plus, aici este
prevederilor Ia fondul de stat! in zootehnie industriale, funcţionează doar în stadiu final de execuţie
unul singur. După cum a- un nou compartiment de
Folosind cu pricepere şi perativele agricole să asi Cooperativa agricolă de de 380 1 lapte din care se flăm de la mecanicul de iaz.
eficienţă ridicată ajutorul gure o contribuţie cit mai producţie din Ţebea dis scad 80 1 ce Ii se dau vi întreţinere, Ioan Hurduban, La staţia de epurare a
material, tehnic şi financiar însemnată la constituirea pune de un lot de bovine ţeilor, restul de 300 fiind unul este scos din funcţiu oraşului Simeria, atit insta
acordat do stat, numeroa fondului centralizat de de aproape 400 capete, din livrat la fondul de stat. ne pentru decoimatare. laţiile de pompe pentru e-
se unităţi agricole coope produse agroalimentare al tre care 122 (cifrele sînt Se observă, deci, că o vaca Constatăm că s-a depăşit vacuarea nămolului din de-
ratiste reuşesc să pună tot statului, care constituie sur a p r o x i m a t i v e , deoa dă circa 3 litri şi ceva de valoarea limită a unor in cantoare, cit şi vanele nu
mai bine în valoare po sa de bază în aproviziona rece Laurenţiu Tod, şeful lapte pe zi, ceea ce, tre- dicatori de calitate a ape funcţionează, conductele
tenţialul productiv al pă- rea populaţiei. Totodată, fermei zootehnice, nu le 13016 s-o recunoască orici lor datorită neexploatăril sînt colmatate. Alexandru
mîntului, să obţină produc producţia marfă livrată în ştie cu exactitate) dau lap ne, este mult prea puţin raţionale a staţiei de neu
ţii superioare la hectar la contul contractelor încheia - te. Din simpla comparare ţinînd seama că ne aflăm tralizare, că apa rezultată Covaci şi soţia acestuia se
culturile de cartofi, po te cu statul reprezintă a celor două cifre reiese încă în perioada stabula- nu se încadrează din punct chinuiesc cum pot să cu
rumb,, legume şi sfeclă. Pe principala cale de sporire că este mult prea mic nu ţiei libere a animalelor. de vedere al acidităţii in reţe nămolurile depuse, să
lîngă mijloacele mecanizate mărul vacilor cu lapte în Aşa se face-că unitatea a limitele normale. Tot aici întreţină cit de cit instala
puse la dispoziţie pentru a veniturilor băneşti ale totalul efectivului, fapt ce livrat la stat în perioada decantorul orizontal pentru ţiile. „Nici măcar o mătură
efectuarea lucrărilor agri C.A.P. se explică- prin strădania trecută din acest an doar ape menajere era necurăţat, nu ni se dă, deşi am ce
rut“ — aflăm de la A.
Acum, în actualitate se
cole, cooperativele primesc află strîngerea în timpul insuficientă a conducăto o treime din cantitatea de prezenta depuneri de ■ nă Covaci. Situaţia impunea să
rului de fermă, a celorlalţi
lapte contractată şi nu e-
în fiecare an cantităţi a- lucrători din zootehnie pe xistă nici cea mai firavă mol, situaţie în care efi
cienţa acestuia este foarte
ESTERA SÎNA,
preciabile de îngrăşăminte cel mai scurt şi fără pier linia gestării animalelor, speranţă că cifra planifi scăzută. Situaţia persistă .C-TIN TEODORAŞCU
chimice, de insectofungici- deri a recoltei de porumb. Iată un prim aspect al cată se va îndeplini. ■ Mai „din primăvară“ — după şeful biroului
Paralel cu această acţiune,
de şi sâmînţă din soiuri va problemei pe care ne-am grav este că. du:pă ce o cum recunoaşte însuşi me gospodărirea apelor
de maximă importanţă este canicul de întreţinere.
loroase, ceea ce dă posibi propus s-o abordăm în a- vreme producţia de lapte al O.G.A.
Ferma nr. 7 Turdaş a
litatea creşterii nivelului N. TiRCOB cest articol. Al doilea ar TRA1AN BONDOR I.S.C.I.P. Orăştie a intrat"
fi acela că vacile cu lapte
recoltelor medii la hectar. dau producţie mică. Uni in funcţiune din anul 1980. (Continuare în pag. a 3-a)
Firesc este deci ca şi coo {Continuare în pag. a 2-a) tatea obţine zilnic în jur. (Continuare în pag. a 2-a)
