Page 48 - Drumul_socialismului_1981_10

Pag. i
DRUMUL SOCIALISMULUI NR

Csrigenfele censfrycfOFiler în IMPORTANT ÎN AGRICULTURĂ
IfEUE
faţa exigenţei beneficiarului Onorarea integrală a prevederilor Ia fondul de sfaf!
16.00
Telex
Punerea în exploatare la David şi noi. Şi Cîteva uti­ în staţia Deva au ajuns la 16,05 Teleşco«
17.00 Fotbal:
termen sau chiar în avans laje înţepenite : o macara, Brad. De acolo, cu maşi­ (Urmare din pag. 1) rea porumbului la F.N.C. rea judicioasă a mijloace­ namcJ (
a investiţiilor destinate un buldozer şi un autotrac­ nile, au fost aduse pe şan­ se remarcă preocuparea e- lor de transport, organlzînd Transmj
dezvoltării- bazei' de mate­ tor cu şa. De lucru ? în­ tier. Timp pierdut, trans­ ca toate cooperativele agri- xistentă la C.A.P. Unirea, predarea direct din cîmp d e la I
rii prime prezintă o im­ chiderea halei cu fîşii de porturi inutile, pe distanţe cole sa-şl onoreze exemplar Peşteana, Şoimuş şi în alte a producţiei destinate fon­ în pan;
portanţă deosebită pentru b.c.a. şi aşezarea chesoa- mari. Tot sub acest titlu unităţi care au transportat dului de stat. Evident, ma­ pronoex
economia naţională. La Co- nelor pe travei. Ce (nu) se pot prezenta şi alte ne­ sarcinile privind predarea cite 20—10 tone destinate 18.50 1001 de
r nda-Hondol însă ritmu­ s-a realizat în acea zi de ajunsuri. Staţia de betoane la bazele de recepţie — acestui fond. ximă atenţie se cere acor­ 19.00 Telejurr
rile de execuţie sînt neco­ luni ? Nu au putut fi aşe- n-a mai funcţionat din data în contul muncilor efec­ dată sortării producţiei, a- 19.25 Actualii
Există însă şi -unităţi,
respunzătoare, fapt pentru de 2 octombrie a.c. De la tuate de S.M.A. contracte­ îndeosebi în consiliile uni­ legerii şi depozitării sepa­ 19.50 Univcrsi
lor, schimbului sau împru­
care beneficiarul — E. M. Brad nu sosesc transpor­ mutului de sămînţă —’ sau rate, în straturi subţiri, la 20.25 Telecine
Certej — se declară nemul­ Coranda-Hondol toarele cu ciment. Mai bine ce’ agroindustriale Haţeg, unităţi a ştiuleţilor care nu „Mari s
ţumit de stadiul lucrărilor, zis nu sînt dirijate spre la fabricile de nutreţuri Brad, Oi-ăştie, Călan şi al­ au ajuns în faza de coa­ nul“. Pj
diouriloi
ţinînd seama că termenul acest obiectiv. Din aceas­ combinate a cantităţilor de tele, care se prezintă cu cere deplină. Această ce­ Premier
de intrare în producţie a zate panourile pentru în­ tă cauză nu s-au turnat porumb stabilite. înţelegînd mari restanţe la livrări, rinţă este impusă şi de ne­
primei etape a investiţiei chiderea halei (200 mp, zilnic 40—50 mc beton la că onorarea contractelor existînd un mare decalaj cesitatea eliberării cu ma­ 21,45 Oamenii
pacea
este luna iulie 1982. pentru aproximativ trei stîlpii de susţinere, plan- încheiate cu statul este o între cantităţile de porumb ximă operativitate a tutu­ 22.00 Concert
travei). Din nou cauze: şee, grinzi. O pierdere de îndatorire de înaltă răs­ recoltate şi cele predate la ror suprafeţelor care ur­ românei
de cort
ORGANIZARE CARE... mecanicii de utilaje (ioan 20 de zile, dacă se mai ia pundere patriotică şi cetă­ bazele de recepţie. De a- mează să fie însămînţate ziunii r
DEZORGANIZEAZĂ Sima, Ioan Muscă) nu ve­ în considerare şi timpul ţenească, conducerile unor ceea, o preocupare de că­ cu grîu. Cunoscînd faptul 22,20 Telejurr
MUNCA niseră la lucru. Abia mar­ necesar prizei betonului, cooperative agricole se petenie a organizaţiilor de că onorarea livrărilor de
ţea. sînt... aşteptaţi, deşi pierdere care începe deja preocupă îndeaproape de partid, a consiliilor de produse agroalimentare este
împreună cu şeful birou­ livrarea porumbului la ba­ conducere din C.A.P., a o sarcină de cea mai mare ;1|ad
lui investiţii al E. M. Cer­ zele de recepţie. în acest consiliilor populare trebuie
tej, inginerul Ioan Stoian, INVESTIŢIILE sens se evidenţiază, spre să fie în această perioadă însemnătate, se impune ca
în fiecare unitate agricolă
BUCUREŞT
am analizat stadiile fizice exemplu, acţiunile între­ urmărirea îndeaproape a să se întreprindă măsuri dioprogramul
de execuţie. Lotul T.C.M.M. ÎH TEMEM, K0M0MICS, « CAUTAR prinse la C.A.P. Cristur, modului cum fiecare uni­ Radiojurnal;
Certej a realizat pînă la unitate care pînă ieri a energice în scopul predării presei ; 8,10
această dată un volum de au plecat de vineri sau să se. vadă. Vine anotim­ predat la fondul de stat tate îşi îndeplineşte sar­ în timpul col mai scurt po­ diilor; 9,00 B
investiţii de 10 milioane sîmbătă acasă la Cluj-Na- pul friguros şi nu sînt mai mult de 100 tone po­ cinile de predare a porum­ sibil a întregii producţii 9.05 Răspund
lor ; 10,00 Bi
lei, care reprezintă planul poca. Cine le aprobă acest create fronturi de lucru în rumb. Inginerul şef al u- bului la fondul de stat, destinate constituirii fon­ 10.05 Interpr
anual al lotului — foarte program de voie. Fără ei spaţii închise pentru pe­ nităţil. Lucian Aibu, ne punînd accentul pe folosi- dului centralizat al statului. populară ; li
mic în comparaţie cu vo­ nu pot fi mişcate utilajele, rioada de iarnă. spunea că unitatea va livra soc__.i^te ;
corale dc lin
lumul de lucrări ce trebuie iar fără utilaje nu se poa­ în aceste zile întreaga can­ letim de ştii
executate. te realiza nimic la acest * titate de porumb prevăzu­ fonul pionie
— Cum apreciaţi dum­ punct de lucru. Şi nu sînt tă, inclusiv la F.N.C. Un Atenţie sporită activităţii vanpremieră
12,00 Buletin
neavoastră ca beneficiar, singurii în această situaţie. Sînt încă multe aspecte exemplu demn de ’ urmat Din comoa
stadiul lucrărilor ? Conducerea Şantierului negative de relatat de pe pentru celelalte C.A.P. din nostru; 12,20
— La această dată, pre­ T.C.M.M. Brad împreună acest şantier. Le lăsăm însă Consiliul unic agroindus­ în zootehnie ţific; 12,40 I
ciza interlocutorul, lucrările cu cea de la Grupul de şan­ în seama factorilor de con­ trial Toteşti îl oferă şi reşti; 13,00
muzică; 14,3C
trebuiau să fi fost atacate tiere Cluj sînt obligate să ducere. Este de datoria lor cooperativa agricolă din cu minut; l r
la mai mult de jumătate curme aceste acte de in­ să contribuie la îmbunătă­ Ciula Mare, care a predat (Urmare din pag. 1) tat la faţa locului —, sînt ştiri ¥ 17,05 L
(aproximativ 50) diît obiec­ disciplină. ţirea întregii activităţi, să 60 tone porumb la baza aduse la adăpat, iar seara lied; 17,30 Cîr
17,45 Tinerii î
tivele care configurează in­ ia cele mai severe măsuri de recepţie. Din Consiliul a fluctuat, în ultima pe­ pe la 17,30 la grajd. Alt zent — muzi<
vestiţia. în . loc de 50 sînt UTILAJE... K.O. în vederea întăririi disci­ unic agroindustrial Hune­ rioadă ea scade cu eîţiva aspect: nu li s-a dat şi nu Orele serii; ;
atacate doar 11. Cauze: e- plinei. însă nu este vorba doara se remarcă preocu­ litri de lapte pe zi. De ce ? li se dă nici măcar vaci­ spiritul legii
fective reduse, activitate ...Că dacă ar fi fost numai de disciplină şi or­ parea cooperatorilor din Iată o întrebare la care lor cu lapte hrană supli­ tul rapsozilo;
ţe sonore; 2?.
necorespunzătoare a S.U.T. schimbată ordinea ultime­ ganizare. Trebuie îmbună­ Boş şi Mi nerău, unităţi de i-am invitat să răspundă mentară fiindcă unitatea oră; 23,00 Bi
din cadrul Grupului de şan­ lor două litere alta era şi tăţită aprovizionarea teh- unde s-au predat peste 100 pe eîţiva tovarăşi cu atri­ are ,stoc de furaje mic. le; 23,30—5,00
tiere Cluj, slaba pregătire situaţia pe şantier. Pentru tone dc porumb. De ase­ buţii importante în unita­ C.A.P. Ţebea i-au fost re­ zical nocturi
profesională a forţei de a se deplasa o macara de nico-materială, asigurate menea, conducerile coope­ tea agricolă din Ţebea, partizate circa 70 ha fine­
muncă şi, de multe ori, lip­ 32 tone trebuie să se’ folo­ efective pe dimensiunea rativelor agricole din Ro- consemnîndu-le ■ Răspunsu­ ţe pentru a le cosi în Bul-
sa de experienţă a perso­ sească un buldozer, pentru planului de investiţii, în­ mos, Ribiţa, Burjuc, Rişca rile. zeştii de Jos, dar nu le-a I^INE
nalului tehnico-ingineresc. a urca un tractor cu re­ tărită asistenţa tehnică la si altele dovedesc răspun­ recoltat pentru că (îl ci­
— Investiţia este lăsată morcă pe pantă — alt bul­ utilajele din şantier. dere pentru onorarea pre­ Letiţia Drăghici, preşe DEVA; Sn;
7
numai în seama T.C.M.M. dozer. O macara de 16 to­ vederilor la fondul de stat. dinţa C.A.P.; Vitele nu tăm pe L. Tod) terenul I-II (Patria)
Bucureşti ? ne s-a poticnit intr-un DORIM COR FADE în ceea ce priveşte preda- mai au ce să mănânce pe era în pantă, iar iarba trovka 38 (
— Aici ar trebui să ac­ punct al şantierului. Şi a- păşune, d-aia dau lapte prea mare (! ?). Oile au şi DOARA: Sîi
mă tratez (F
ţioneze şi Grupul de şantie­ ceasta trebuia deplasată tot puţin. fost coborâte de la munte ★ Partizanii
re eleetromontaj Sibiu. în cu buldozerul. De unde a- Valeria Ianc, inginera şi mănâncă pe păşunea vi­ derurgistul);
acest an are un plan de 2 titea buldozere ?J Mai ales şefă : Dacă le-a-rn adminis­ telor. La toate acestea se (Arta); UI
(Constructor
milioane lei. Pînă la a- că unul avea baia de ulei tra hrană suplimentară adaogă calitatea îngrijito­ ŞANI: Totul
ceastă dată nu şi-a făcut spartă. Ca să vorbeşti aici poate că ar da mai mult rilor, marea majoritate (Unirea) ;
intrarea în zonă. N-are nici de productivitatea utilaje­ lapte. străini, fluctuaţia mare a (7 Noiembri
măcar organizare de şan­ lor este o aberaţie. — De ce n-o faceţi ? — acestora. Sînt şi acum în­ la Veneţia
LUPENI: S'
tier. Toată această „orga­ am întrebat. grijitori la Ţebea care au fonului (Cu
nizare“ a constructorilor I>E LA ECUATOR fost cîndva ' aici, au plecat Emma (Mun
ne dezorganizează munca. LA POLUL NORD — — Finul îl ţinem pentru la’ alte unităţi, au revenit, CAN: Contr
Rai jracl (Lu
VIA POLUL SUD iarnă. iar au plecat şi iar au re­ le tiin ia nu
DACĂ E LUNI, E ÎNCĂ... Laurenţiu Tod (şeful fer­ venit. Astfel de oameni rese); LO'
DUMINICĂ Este un alt mod concret mei zootehnice a ridicat manifestă puţină grijă faţă pentru toţi
în care au fost „ajutaţi” mai întîi din umeri, apoi de animale, duc la păşu- TRILA : Pe
(Muik
lui
...Sau un anume fel de a constructorii de la Certej a zis) : Vitele vin fiămin- nat vitele pe locuri largi, NOASA : C
se lucra pe acest şantier. de către cei de la Grupul de de la păşune, hrană indiferent dacă este sau să (Muncitor
Ne-am oprit la un punct de şantiere Cluj, oare au suplimentară nu avem să nu iarbă, ca să le poată Micuţa floai
de lucru — hala de măci­ încurcat nişte documente le dăm, concentrate n-am păzi mai bine. Conducerea zaţul); BRA:
ţă (Steaua
nare de la uzina de prepa­ de expediţie. O serie de primit de două luni. Aşa C.A.P. se mulţumeşte prea BARZA : D
rare. Prezenţi aici: vîntul, grinzi ce trebuiau să so­ La C.A.P. Toteşti s-au însilozai peste 2 000 tone furaje. ca­ uşor cu această situaţie. misiune spe>
ploaia, inginerul Traian sească de la I.M.C. Turda ORAŞTIE ;
lată trei răspunsuri ca­ Dealtfel, ing. L. Tod do­ Pirx (Patria
re, în afară de faptul că vedeşte puţină iniţiativă şi tenii săi (F
GIU-BAl : \
— 1981 este anul în ca­ tuează şi cei de la com­ seamănă între ele ca pică­ multă comoditate în acti­ vedea (Cas;
re pentru prima oară cq- partimentul tehnic-creaţie, turile de apă, sînt încărca­ vitatea sa. HAŢEG : B
(Dacia);
iec tivului nostru i-au re­ care îşi aduc constant te de pesimism. Adică, ele Concluzia ce reiese din munţilor; I i
venit sarcini la export. contribuţia la realizările sugerează imaginea unui rândurile de faţă nu tre­ la Budapest
iFiiind deci anul de debut întreprinderii, mai ales la om care în faţa unei si­ buie explicată, fiind foarte tură); SIME
al tricotajelor hunedorene cele din domeniul expor­ tuaţii proaste stă cu bra­ clară: organizaţia de colului X
ILIA: Cactu
pe pieţele externe — sub­ tului, prin activitatea lor ţele încrucişate şi-şi zice: partid a C.A.P., comitetul na).
liniază Cornelia Vizitiu, laborioasă, prin căutările „Asta e, n-am ce face“, fă­ comunal de partid, consi­
directorul întreprinderii de care duc la crearea de noi ră să se gîndească la căi liul popular comunal şi
tricotaje tip lînă Hune­ Âc&ioij, în csfcerafia colectlvulsiî: modele, frumoase şi func­ de ieşire. C.U.A.S.C. Brad trebuie să ^RE
doara — ne-am pregătit ţionale, solicitate atît în Deci vitele -se întorc flă­ pună piciorul în prag la
temeinic pentru ca la pri­ ţară, cit şi peste hotare. mânde de la păscut. Da, Ţebea, să facă ordine, ast­ Timpul ”,
ma ieşire peste hotare, pro­ îndeplinirea ritmică a planului, Inginera Emilia Nâforniţă, dacă sînt scoase din grajd fel ca zootehnia de aici, 14 octomJyr
dusele noastre să fie nu maistrul Daniel Stupinea- pe la orele 8,30, plimbate deci şi producţia de lapte în generai
numai livrate la termen, creşterea calităţii produselor nu şi modeliera Sidonia pe locuri fără’ iarbă, iar la livrată la fondul de stat, răcire, cu
tor. Vor că
ci şi dt mai competitive Todea sînt eîţiva din pio­ ora 12 fix — am consta- să se redreseze. şi cu cara(
din punct de vedere func­ nii de bază ai comparti­ Vîntul va st
ţional şi calitativ. Colecti­ li zate, am acţionat pen­ şi accesoriile necesare des­ mentului creaţie. derat, cu ir
porarc
din
vul nostru s-a mobilizat tru organizarea unor zone făşurării continue a pro­ O atenţie mai mare se MgQ^SftRGIMft DExRAStmniOER^fl^MINERItORltfAH^HauUty Tempe
vest.
în muncă, obţinînd o se­ de producţie (la tricotaje) cesului productiv ş.a. Ast­ cere însă acordată întreţi­ vor fi cupi
rie de rezultate bune încă şi linii de fabricaţie (la fel, urmărind zilnic reali­ nerii şi reparării maşini­ 6 grade, ia
de la început. Planul la confecţii), în care se e- zarea acestor obiective, in­ lor şi instalaţiilor, respec­ între 7 şl
Pentru 15
export pe trimestrul III, xecută numai produsele tervenind prompt ori de tării disciplinei tehnologi­ (Urmare din pag. I) trecut la exploatarea lui 1981: Vremi
de exemplu, a fost reali­ destinate exportului, pen­ cite ori este cazul, am reu­ ce şi de muncă, în vede­ numai cu abataje cameră, variabil. Vc
zat in proporţie de 102,9 tru creşterea exigenţei la şit să ne realizăm sarci­ rea ridicării continue a ni­ în aşa fel îneît să fie scos locale.
La munte,
la sută, în condiţiile în ca­ controlul de calitate pe nile. Este drept că în zo­ velului tehnic şi calitativ trila apare cu un conţinut doar cărbunele nu şi steri­ instabilă, ci
re nu am înregistrat nici întregul flux tehnologic, nele cu fabricaţie pentru al produselor, creşterii efi­ de cenuşă, iar la Coroeşti lul. Tot în această ordine rar noros.
o obiecţie la calitatea pro­ prin nominalizarea unor export am concentrat mun­ cienţei economice a între­ cu altul, deşi cărbunele de idei, la toate abatajele cipitaţii sul
este acelaşi.
poviţă şi ni
duselor livrate. persoane care răspund de citorii cel mai bine pre­ gii activităţi. cameră se alege manual rolog de s<
— Cum s-a acţionat, ce calitate pe fiecare fază a gătiţi profesional, cei mai Concomitent cu preocu­ Revenind la I.M, Bărbă- sterilul vizibil şi se depu­ (uriga).
preocupări există în conti­ procesului de producţie şi conştiincioşi. Lucrătorii din pările menite să ducă la teni, preocuparea pentru ne pe poditură. Inconve­
nuare pentru ca şi acest zonele conduse de maiştrii realizarea integrală a sar­ îmbunătăţirea cărbunelui nientul este că clasa grâ- AVEI
trimestru. întregul an, să prin instituirea autocontro­ Nicoiae Motovelnieii, Con­ cinilor acestui an, în c6= a mers pînă acolo îneît au nulometrică plus 80 milri
fie încheiat cu bune rez.ul-, lului; pentru întreţinerea, stantin Bărbulescu şi Ioan lectivul întreprinderii de fost oprite anumite abata­ în nopţi
tate ? repararea şi reglarea co­ Micloşoni, cei de la liniile tricotaje se pun de acum je, de unde rezulta cărbu­ metri eşts doar de 3—5 la 15/16 octo
— Două. au fost obiecti­ respunzătoare a utilajelor de confecţii conduse de Ro- bazele producţiei anului ne de calitate slabă, în sco­ «Ută şi nu se alege prea condiţiile
vele asupra cărora ne-am în scopul reducerii stagnă­ dica Stănescu, Maria Gran- viitor, prin înfăptuirea u- pul deschidsr-ii altora cu mult steril vizibil. Cea mai devin fav<
concentrat atenţia: îndepli­ rilor în producţie şi elimi­ cea şi Smaranda Ioaneş nor importante măsuri, a- cărbune mai bun. Astfel, mare cantitate de cărbune cerii brun
nirea ritmică a planului şi narea rebuturilor, asigura­ sînt, intr-adevăr, cei mai doptate recent în aduna­ în stratul 15, unde dintr-un este de clasa 0—14 milime­ riordtîi şi
îmbunătăţirea continuă a rea unei aprovizionări rit­ buni. rea generală. abataj cu o mare interca- tri, iar aceasta poate fi cel precum şi
calităţii produselor. Şi pen­ mice a secţiilor cu ma­ Alături de muncitorii din laţie de steril rezulta un mai bine separată în insta­ Iuroase di
tru ca ele să poată fi rea- teriile prime, materialele colectivele amintite se si- MIRCEA LEPADATU cărbune impurificat, s-a laţiile de preparare.
>