Page 5 - Drumul_socialismului_1981_10
P. 5
sala ce
A
\ „In domeniul ocrotirii sănătăţii se va urmări
\ \
dezvoltarea activităţii medicale preventive, ridicarea
\
\
s nivelului de cultură sanitară a întregii populaţii''
\
\ (Programul P.C.R. de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate
\ şi înaintare a României spre comunism)
Foaie volanta editată de Comitetul
judeţean de Cruce roşie cu sprijinul
Redacţiei ziarului ,,Drumul socialismu
lui".
Devenită tradiţională, masă a mesajelor cduca-
„Săptămâna Crucii roş 11“ s-a S A P T A M S N A tiv-sanitare, la înfăptuirea
desfăşurat şi în acest an unor măsuri cu caracter
sub semnul muncii pline profilactic, prin mobiliza
de abnegaţie şi hotărire a CMC rea populaţiei la controa
întregului nostru popor lele periodice pentru de
pentru traducerea în via deplini rea sarcinilor de organizaţiilor de partid, al pistarea îmbolnăvirilor.
ţă a măreţelor obiective răspundere care îi revin instituţiilor de stat şi în Una din sarcinile de
stabilite de Programul din documentele de partid deosebi al unităţilor sani mare răspundere stabilită
partidului privind ridica si de stat, din mesajul a- tare, organizaţiilor de ma de Legea privind asigura
rea României pe noi culmi dresa-L Societăţii Crucii roşii să şi obşteşti, comitetul ju rea sănătăţii populaţiei la
ale progresului şi civili de către tovarăşul Nicolae deţean, comitetele şi comi îndeplinirea căreia Comi
zaţiei. Ceauşescu, secretarul gene siile de Cruce roşie au fo tetul judeţean de Cruce
în acest contest îşi în ral ai partidului, cu prile losit o gamă largă de for roşie, alături de Direcţia
scrie activitatea şi Comi jul Congresului Societăţii me şi mijloace ale muncii sanitară şi Inspectoratul
tetul judeţean de Cruce de Cruce roşie din 1978, de propagandă şi educa şcolar judeţean îşi aduce
roşie eu cei 185 500 membri din Legea privind asigu ţie sanitară. contribuţia, şi care are un
ai săi, care într-o strln- rarea sănătăţii populaţiei, în strînsă colaborare cu important rol în ridicarea
eă conlucrare cu Direc precum şi în baza Planu personalul sanitar, cei pes gradului de cultură sani
ţia s a n i t a r ă jude lui unic de educaţie sani te 19 500 activişti voluntari tară a populaţiei, o con
ţeană, Inspectoratul şco tară. Organizaţia judeţeană ai organizaţiei noastre, stituie acţiunea de pregă
lar judeţean, Comitetul de Cruce roşie şi-a orien membri ai comitetelor şi tire a tuturor cetăţenilor
pentru cultură şi educaţie tat activitatea spre reeva comisiilor de Cruce roşie, ţării, începînd cu cei de
socialistă, cu organizaţiile luarea şi perfecţionarea echipiere ale grupelor sa vîrstă şcolară, în probleme
de femei, tineret şi de pio mijloacelor .şi formelor nitare şi membri ai colec VICTOR COCA,
nieri, contribuie prin for muncii educaţiv-sanitare de tivelor posturilor de prim- preşedintele
me specifice la ridicarea masă, specifice activităţii ajutor, surori de Cruce ro Comitetului judeţean
gradului de cultură sani de Cruce roşie. şie, îşi aduc o contribuţie dc Cruce roşie Hunedoara
tară a populaţiei. Bucurîndu-se dc sprijinul
Angajată plenar în în- permanent al organelor şi meritorie ia răspîn;direa> in (Continuare în pag. 2)
DIN AGENDA
„SĂPTĂMÎNIJ Contribuţie activă la igienizarea
Pentru rezultatele bune
CRUCII ROŞU" obţinute anul Irccut, Or
© Luni, ZI septem localităţilor ganizaţia de Cruce roşie
brie, pe stadionul „Ce judeţului Hunedoara a
tate" din Deva s-a des în lumina sarcinilor re si întreprinderi, cum sînt obţinut locul Ii pe ţară
făşurat faza judeţeină ieşite din documentele ce clubul „Constructorul* De in întrecerea cu celelal
a concursului grupelor lui de al XH-lea Congres va, clubul muncitoresc Vul te organizaţii judeţene
sanitare. Locul l a fost al P.C.R., privind ocroti can, Clubul tineretului Hu de Cruce roşie, lansată
ocupat de grupa sani rea sănătăţii populaţiei, or nedoara, căminele cultura dc Comitetul judeţean
tară a T.C.H. Deva, lo ganele si organizaţiile de le din Dobra, Certej şi al de Cruce roşie Sibiu.
cul II de I.M. Dilja, iar Cruce roşie şi-au adus şi tele, au avut loc expuneri
locul III de C.S. Hune îşi aduc o preţioasă con şi dezbateri pe teme de In fotografie: Trofeele
doara. tribuţie. igienă şi salubritate. decernate cişligălorilor
© La Deva a avut loc Astfel printre alte acti O acţiune de mare im întrecerii.
miercuri (in centrul lo vităţi un loc important l-a portanţă pentru salubriza
calităţii) concursul dc ocupat contribuţia echipie rea şi igienizarea localită
desene pe asfalt şi con rilor şi grupelor sanitare ţilor din judeţul nostru a
cursul de triciclete şi din cartiere şi întreprin constituit-o deratizarea şi
biciclete. deri la igienizarea perma dezinsecţia organizată şi
în
efectuată
municipiul
© „A buzul dc alcool nentă a locurilor de mun Hunedoara, în oraşele Brad Realizări şi perspective
şi consecinţele sale" a că şi a localităţilor jude „Sanitarii pricepuţi"
fost tema mesei rotun ţului nostru. şi Orăstie.
de ce s-a organizat foi, In cursul anului 1980 şi în municipiul Deva, din Dr. MARIA BEREŞ ia cea de a Vl-a
24 septembrie, la clubul în prima perioadă a anu iniţiativa consiliului po directorul Direcţiei sanitare judeţene ediţie
T.C.H. din Deva. lui 1981, măsurilor stabi pular municipal, s-au ti
® Simbătâ, 26 septem lite de Comitetul execu părit în mare tiraj flutu Asigurarea sănătăţii popu laţiei în asigurarea asis Anual, concursul „Sa
brie, la parchetul fores tiv al Consiliului popular raşi şi afişe privind men laţiei constituie o coordo tenţei medicale, Comitetul nitarii pricepuţi" antre
tier Cîmpu lui Neag sc judeţean privind salubriza ţinerea salubrităţii muni nată principală a politicii de partid şi Consiliul oa nează peste 22 viii pre
va deplasa o caravană rea, igienizarea şi înfru cipiului şi igienizarea lui. partidului şi statului nos menilor muncii al Direc şcolari şi elevi la însu
medicală. museţarea localităţilor, or O altă acţiune de mare in tru in procesul multilate ţiei sanitare judeţene s-a şirea cunoştinţelor des
pre sănătate, la forma
© In „Săptămîna Cru ganizaţiile de Cruce roşie teres a fost depistarea lo ral de dezvoltare şi înflo preocupat permanent de
cii roşii“ la şcolile ge au răspuns mobilizînd o curilor infestate cu ţînţari rire a patriei, de ridicare asigurarea cu personal rea unui comportament
nerale şi licee au atmt mare parte din activul lor şi aplicarea măsurilor pen a bunăstării şi prosperită muncitor a reţelei sanitare. corespunzător, la de
loc pregătirile pe clase în vederea participării la tru distrugerea lor. în sfir- ţii întregii naţiuni. In acest scop, în temeiul prinderea acordării de
a concursului „Sanitarii aceste acţiuni. şiit au fost întreprinse ac- In cincinalul 1975—1980 Decretului nr. 296/1973 şi prim ajutor.
pricepuţi" şl a concursu- De asemenea în diferite s-au alocat pentru apăra Decretului nr. 398/1977 s-a La cea de aVl-a edi
cluburi, cămine culturale (Continuare în pap. 2) rea şi refacerea sănătăţii normat personalul pe struc ţie a concursului „Sa
(Continuare în pag. 2) oamenilor muncii 59 mili tură şi s-a repartizat pe nitarii pricepuţi" au fost
arde lei, faţă de 42 miliar unităţi sanitare, stabilin- cuprinse în concurs la
de lei în cincinalul ante du-se totodată necesarul faza de masă 2 415 echi
rior. Intr-un ritm înalt a în funcţie de dezvoltarea paje de şoimi ai patri
crescut numărul specialiş reţelei sanitare, a creşterii ei şi pionieri, 1 890 a-
tilor din domeniul medi numărului de populaţie, cit chipaje de la ciclul II
cal. In 1938, ţara noastră şi a pierderilor naturale şi 357 echipaje de la li
avea 8 234 medici, în 1948 şi prin pensionări, pe pe cee, în care au fost cu
— 12 (350, în 1960 aproape rioada cincinalului actual, prinşi 23 310 pionieri şi
25 000. In prezent numărul cit şi în perspectivă pînă
lor a ajuns aproape la în 1990. elevi.
40 000. In fiecare an au promo Faza judeţeană a a-
In judeţul Hunedoara, la vat în grad de medici pri vut loc în data dc 13
o populaţie de 538 484 lo mari sau principali un nu iunie şi a adus în faţa
cuitori, avem peste 930 me juriului de concurs 10
dici şi aproape 3 200 cadre măr însemnat de medici, echipaje din care 5 e-
medii sanitare, revenind 1 astfel îneît în prezent sînt chipaje de la şcolile ge
medic la 580 locuitoi-i, fa peste 150 medici primari nerale şi 5 echipaje de
ţă de 1 medic la 2 900 lo gr. I, II şi III şi peste 400 la licee. Pe locul I s-au
cuitori în 1938. medici principali de spe clasat echipajele Şcolii
Ţinînd cont de dezvol cialitate medicină genera generale Dobra şi Liceu
tarea bazei materiale a re lă sau stomatologie. lui agroindustrial Geoa-
ţelei sanitare din judeţul giu.
nostru, de cerinţele popu (Continuare în pag. 2)
