Page 51 - Drumul_socialismului_1981_10
P. 51
ţip©®. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VĂ i f§
INVESTIŢIILE
fStf iM TERMEN, ECONOMICI, Dl CALITATE
¡n confu! anului viitor
»cimsMiid tului de construcţii 22, din coordonatorul lucrărilor la din echipa lui Iuliu Gros
Maistrul loan Gheorghe,
In acest an, colectivul lo
au început turnatul şape
cadrul Şantierului nr. 2 De
aceste obiective, sublinia
lor, a mozaicului, formaţia
că pentru moment există o
va al T.C.H., a predat în
lui Marin Năstase — mon
vată, cea a efectivului.
depăşind prevederile pla
La rîndu], lor, dulgherii din
08BAIV ftL COMITITÜLUI JUDETtAW HUMEDOflRfl AL P C Călan 182 de apartamente, singură problemă nerezol tarea tîmplăriei interioare.
nului anual cu şase apar Lipsesc mai ales mozaicari, echipa lui Ion Furdui zo
tamente. S-a lucrat bine, zugravi-vopsitori şi zidari. resc la fundaţia blocului
' in ritm intens. De aproape Dar, „ne bizuim pe ceea 19, la care şi-au propus
o lună ei lucrează în con ce avem, pe forţele noas să termine structura de re
tul anului viitor. tre. Dacă sosesc însă aju zistenţă pînă la sfirsitul a-
Anul XXXIII, nr. 7445 JOI, 15 OCTOMBRIE 1981 4 pagini - 30 bani — Din frontul de lucru • toare, sînt binevenite". O nului. Pentru ca totul să
pentru anul 1982 — subli apreciere realistă, deoarece decurgă in acelaşi ritm,
nia Augustul Creţ, secre aproape pe toate şantierele constructorii din Călan tre
tarul organizaţiei de partid de construcţii ale judeţu buie sprijiniţi şi aprovizio
a lotului — urmează să lui se simte lipsa forţei de naţi la timp cu unele ma
predăm pînă la finele a- muncă. La Călan, spre deo teriale strict necesare : mo
MAI MULT CĂRBUNE PENTRU COCS partamente. Unele sînt a- sebire de alte părţi, s-a în deosebi b.c.a. şi panouri
nului un număr de 54 a-
zaic şi prefabricate — în
ţeles cum trebuia atest lu
flale în faze de finisaj cru. Şi, firesc, constructorii interioare. în rest, ei sînt
În centru! preocupărilor minerilor (blocul 5 A, scările A şi şi-au reorganizat activita hotărîţi să se achite ono
tea. Grosul forţelor a ata
rabil de sarcinile încredin
B), iar la blocul 17 A tre
ii v i n e v » buie să începem montarea cat cele două scări ale ţate.
pereţ ilor despăr.ţi tori. blocului 5 A. Mozaicarii LIVID BRAICA
Bilii
firea prod neţiisi şi ii 31 rea cal¡tain carbum
7 „Puncte reci“ pe magistrala termoficării
Recent, Biroul Comitetu- minte la Cîm.pu lui Neag toate schimburile şi locuri-
lui municipal de partid Pe (carieră deschisă şi aflată le de muncă, în vederea A trecut şi ultimul ter Călan. Dar, cum se ştie, fost livraţi de I.U.T. Bu
troşani a analizat modul în exploatare), 1-Iobiceni, sprijinirii brigăzilor răma men (10 octombrie a.c.) rolul termoficării nu este zău. Specialiştii consideră
in care se acţionează în îscroni, Petrila-sud, Răs se în urmă, îmbunătăţirea pentru finalizarea lucrări acela de a ţine de cald u- că se poate lucra o pe
fiecare unitate producătoa coala. Producţia totală de aprovizionării tehnieo-ma- lor la termoficarea oraşu nor... conducte. rioadă scurtă şi fără a-
re şi prelucrătoare de căr cărbune a Văii Jiului va teriale a brigăzilor, folosi lui Călan. Cu toate aces împreună cu interlocu ceştia. Iarăşi improviza
bune coesificabii pentru trebui să crească, conform rea la un grad superior a tea, agentul termic nu poa torul nostru am refăcut ţii ?... Conducta magistrală
creşterea şi îmbunătăţirea prevederilor cincinalului, complexelor mecanizate, a te ajunge, aşa cum aprecia drumul agentului termic, este finalizată. S-au făcut
calităţii acestuia. Au fost de la 10 130 000 tone, iu combinelor şi celorlalte u- inginerul Virgil Mureşan, di>n centrală pînă la blocu
stabilite, cu acel prilej, 1981, la 14 225 000 tone de tilaje şi instalaţii, creşterea decît pînă la poalele „Ora rile de locuinţe. La CET 3 DORIN CORPADt
pe baza recomandărilor şi cărbune în 1985. Economia răspunderii in întreţinerea şului Nou“, iar de acolo mai există o problemă :
măsurilor întreprinse de naţională are nevoie de şi repararea acestora, pre înapoi in CET 3 de la I.V. separatorii de nămol n-au (Continuare în pag. a 3-a)
Biroul Comitetului judeţean tot mai mult cărbune, iar cum si a căilor de trans
de partid, acţiuni de ordin colectivele de mineri din port, devansarea la toate In spiritul Legii autoaprovizionării, al principiilor echităţii
tehnic, organizatoric si po Valea Jiului sînt chemate minele a lucrărilor de des
litic. care să asigure reali să răspundă prin eforturi chideri si pregătiri in ve
zarea acestei importante susţinute pentru satisface- derea creării unor l i n i i de
sarcini. , rea acestei cerinţe majore. front active la nivel optim. ÍWÍTMEA APROVIZ OiRII POPII! AŢIN - OBLiGAllE
La o săptăminâ de la a Paralel, s-au întreprins La toate minele care ex
cea analiză ne-am adresat si continuă acţiuni de dez trag cărbune coesificabii
tovarăşului Aurel Nicola, voltare si modernizare a sînt in curs de completare A FIECĂREI LOCALITĂŢI, h EILCĂRlfi CLTĂTEAI “
secretar al Comitetului preparai iilor, astfel incit > >
7
municipal de partid, cu acestea să poată prelua şi efectivele, organizaţiile de
câteva întrebări : prelucra întreaga producţie partid acţionează ou mai
— C'e măsuri au fost sta de cărbune. mulţă hotărîre pentru în MUNICIPIUL ' Măsuri concrete pentru creşterea
bili le cu privire Ia spori într-un context mai larg tărirea răspunderii cadrelor PETROŞANI
rea producţiei de cărbune de preocupări în aceste di tehnico-inginereşti în spri
coesificabii ? recţii, recenta analiză jinirea brigăzilor, astfel in contribuţiei minerilor la autoaprovizionare
— Potrivit programelor a conturat şi detaliat o cit acestea să-şi realizeze
iniţiate de conducerea seamă do măsuri caro să ritmic sarcinile de plan.
partidului, personal de se contribuie la completarea Organizaţiile de partid, în numeroase localităţi perioadă îndelungată. Pe a crescut mult numărul
cretarul general al partidu efectivelor tuturor brigăzi cele de sindicat şi U.T.C., ale Văii Jiului —• Petro baza acestei experienţe şi minerilor, al celorlalţi oa
lui, t o v a r ă ş u l Ni cot ac lor, în primul rînd a celor consiliile oamenilor muncii şani, Vulcan, Lupeni, Ani- aplioînd în practică indica meni ai muncii din Valea
Ceauşescu, in cincinalul din abataje, a celorlalte au obligaţia să urmăreas noasa, Petrila şi altele — ţiile date de tovarăşul Jiului care cresc animale.
1981—1985 producţia de formaţii de lucru din sub că cu maximă exigenţă în- multe familii de mineri Nicolae Ceauşescu ia Con Astfel numărul celor care
cărbune brut va spori în teran, ia stabilizarea şi ca cresc porci şi păsări, culti sfătuirea de lucru de la cresc porci in Petroşani,
primul rînd prin extinde lificarea personalului.' întă CORNEL ARMEANU vă legume asigurîndu-.şi C.C. al P.C.R. din 27—28 Petrila, Lupeni, Vulcan, A-
rea capacităţilor existente, rirea disciplinei tehnologi CONSTANTIN IOVÂNESCU astfel în mare parte car august a.c. privind necesi nincasa ajunge la câteva
iar în al doilea rînd, prin ce şi de muncă, perfecţio nea, grăsimile si legumele tatea ca şi minerii care lu mii de oameni ai muncii,
deschiderea de noi zăeă- narea asistenţei tehnice pe (Continuare In pag. a 2-a) necesare consumului pe o crează un număr mai re liste semnificativ de evi
dus de ore să crească ani denţiat faptul că unii din
male şi să muncească pă- tre aceştia nu numai că îşi
rnîntul, Comitetul munici
URGENTE PE OGOARE pal de partid şi Consiliu] acoperă consumurile pro
prii, dar creează şi posibi
popular municipal, transpu lităţi pentru a încheia
@ Ameliorarea vremii permite concentrarea tuturor forţelor şi nând în fapt măsurile stabi contracte cu statul. în a-
lite de Comitetul judeţean cest an de pildă, s-au con
mijloacelor mecanizate la încheierea grabnică a lucrărilor agricole de
B EXPOZIŢIE. Ea Liceul sezon. 0 Un loc prioritar pe agendă îl ocupă strîngerea în timpul cel de partid, au trecut la ac tractat 468 de porci, din
sanitar din Hunedoara s-a ţiuni concrete pentru a care 81 numai din cartie
deschis o expoziţie cu o- mai scurt a întregii recolte de porumb, legume, fructe şi furaje, inclusiv pune în valoare fiecare rele oraşelor. Notăm câte
biecte executate de către a culturilor duble destinate însilozării. Deoarece există pericolul căderii parcelă de teren din Va va nume : Viorel Mucenic,
elevi, ca rod al accentului
ce se pune aici pe creaţia brumelor, maximă atenţie să fie acordată recoltării legumelor perisabile, lea Jiului, astfel ca oame mecanic de extracţie la
tehnică. Reţin atenţia : ba nii care muncesc şi trăiesc I.M. Dîlja, creşte doi porci,
lanţă pentru echilibrat e- îndeosebi tomatelor şi ardeiului. întreaga cantitate de porumb va fi aici să dezvolte şi mai mult din care unul a fost . con
prubete, pătură răcitoarc. transportată direct din cîmp la bazele de recepţie. © In cel mult două, tractat cu statul ; Miron
pat basculant, hidrofor creşterea animalelor — pă
pentru cap şi altele, toate trei zile să fie însămînţat griul pe toate suprafeţele planificate, concen- sări, porci, iepuri de- casă Coeolan, mecanic în subte
avînd un pronunţat carac trînd mijloacele mecanizate în unităţile cu restanţe. © Programul de — si cultivarea legumelor. ran la I.M. Livezeni, creş
ter funcţional. (Ioan Vlart, Aşa, de exemplu, la Lu te 3 porci — unul l-a con
corespondent), ta LUCRARE însătnînţare a culturilor de toamnă, inclusiv a* cerealelor, trebuie rea
EDILITAR — GOSPODĂ peni, pe locul unui fost tractat eu statul ; ing. Io
REŞTI. Cetăţenii municipiu lizat exemplar şi în satele din zonele necooperativizate. © Pe supra cartier de locuinţe se va nel Arad, tot de la IJM.
lui Hunedoara — siderur feţele unde culturile de lolium au ajuns într-un stadiu avansat de dez Livezeni, creşte doi porci,
gia ti, constructori, mineri, construi o seră cu o supra
lucrători din industria u- voltare, se va cosi producţia pentru furaje şi se va face fertilizarea faţă de 1 ba, iar alte 4 ha din care unul l-a contrac
şoară, comerţ şi alte dome suplimentară a terenurilor cu azotat. © Răcirea vremii necesită ca pe vor fi parcelate şi dale tat cu stalul. Şi lista poa
nii — au realizat prin mun spre folosinţă minerilor şi te continua.
că patriotică pînă în pre timpul nopţii animalele să fie adăpostite în grajduri pentru a evita — De mai mulţi ani
zent lucrări udilitar-gospo- diminuarea producţiilor. familiilor lor pentru a cul
dăreşti şi de înfrumuseţare tiva legume, verdeţuri şi SABIN CER8U
în valoare de peste 1« mi cartofi.
lioane lei. r ATELIERE DE (Continuóte în pag. a 3-a)
PRODUCŢIE ŞI PRESTA imperativul activităţii în agricultură Cu deosebire in acest an
ŢII. în cadrul comunei Te
ii ucu Inferior au fost în
fiinţate, pentru mai huna
satisfacere a cerinţelor însăminţările şi strîngerea recoltei
populaţiei, noi unităti de
producţie-preş taţii : atelie
re de confecţionat covoare
şi încălţăminte, de repara grabnic finalizate!
ţii electrice si obiecte de
uz casnic, de rolăric şi
confecţionat căruţe. $ AC a C.U.A.S.C. HAŢEG. Mobiliztnd toate forţele, Sus. Concomitent cu .strîn
ŢIUNE REUŞITA. La Brad, Acum, cînd ne aflăm la există condiţii ca in cel gerea recoltei nu se îngă
în centrul oraşului s-a or limita expirării perioadei mult una-două zile bune duie nici o tărăgănare a
ganizat. o largă acţiune de optime pentru însămînţări, de lucru să fie încheiat livrării porumbului la fon
muncă voluntar-patriotică în se impune ca în toate uni semănatul la C.A.P. Sinpe- dul centralizat al statului,
vederea eliberării amplasa tăţile cu restanţe să fie în tru, Sîntămărla-Orlea, Nuc cantităţile predate pînă
mentelor şi creării de front treprinse măsuri deosebite şoara şi Rîu Bărbat. Sînt acum la bazele de recepţie
de lucru pentru construc în vederea eliberării fără necesare, de asemenea, * e- fiind doar simbolice.
tori. Peste 100 de oameni întîrziere a tuturor supra forturi deosebite ca semă Atenţie maximă se impu
feţelor şi cultivării griului
ai muncii de La E.G.C.L. şi natul griului să fie termi ne terminării grabnice a
I.M. Barza au lucrat la pe toate suprafeţele plani nat neîntîrziat şi în cele acţiunii de însilozare a
demolări şi transportarea ficate. După precipitaţiile lalte cooperative agricole, furajelor din cultură du
molozului. căzute trebuie să se trea cum sînt cele din Sălaşu blă. în vederea evitării de
că din plin la efectuarea de Sus, Llvadia şi Silvaş. precierii acestora, formaţiile
arăturilor şi pregătirea te în ceea ce priveşte re de mecanizatori au da-
renului, folosind tractoa
SOS rele în schimburi prelun coltarea porumbului, acţiu N. TiRCOB rel Baerău — in imagine — împreună cu colegii lor Ale
C.A.P. Aurel Vlaicu. Mecanizatorii Aurel Ciuccan şi Au
nea mai trebuie realizată
gite şi noaptea la asigura
xandru Măcrişan şi Nicolae Potinteu fac arături pentru insă-
rea frontului de lucru pen pe eîte 15—40 de hectare mlnţări.
la C.A.P. Şcrel, Rîu Băr
tru însămîntarea griului. bat, H; ,eg şi Sălaşu de (Continuare în pag. a 3-a)
