Page 53 - Drumul_socialismului_1981_10

Pag. 3
15 © JOI, 15 OCTOMBRIE 1981

în spiritul Legii aufoaprovizionării, al principiilor echităţii

HUNE

con : Vîn-
i“
rcrşuri pa-
tico-ideolo-
cloric

•■ală Să se pună capăt speculei cu n interesul bunăstării noastre
emaţionnl
meciurilor
iiercuri în produse agricole în pieţe! Recentul Decret al Con­ oamenii se cunosc între ei toţi cetăţenii să-şi producă
le campio­ siliului de Stat — aşteptat si îşi ştiu necesităţile, mer­ in gospodăria lor cele ne­
nii al si binevenit — se consti­ geau la oraş. unde nu-i cesare : să crească pasări
mate
Ieri, la Deva — zi de nu toţi care vin la piaţă găsită o modalitate de a ii tuie pe drept cuvânt ca o eunodea nimeni, şi cum­ şi animale, să cultive le­
economică piaţă. Produse multe, cum­ sînt producători. Unii sînt oprită şi specula ce se fa­ stavilă hotărâtă in calea lă­ părau cu sacul. Cred că gume şi zarzavaturi, ast­
ului părători — la iei. Preţu­ doar intermediari, negus­ ce in pieţe. Cred că tre- comiei, a tendinţei unora reglementările actuale vor fel nemaiiiind nevoie să
î ştiinţă şi
rile la particulari — mari. tori fără firmă ; cumpără bui_e început cu respecta­ de a stoca diferite produ­ pune ordine in această pri­ cumpere produse agroali-
nigmelor • Parcă mai mari ca de o- din sat produse de la oa­ rea mercurialului“. se, de a se supraaprovizio- vinţă. Şi nouă, celor ce mentare de la oraş, ba
¡fie bicei. Stăm de vorbă cu meni cu un preţ, apoi vin Se impune ca fiecare na fără rost. Că' asta fă­ trăim si muncim la sate chiar să poată şi contribui
ţării. dru-. ceau lacomii, hrăpăreţii ! Şi, ne revin din decret o se­ cu surplusul la fondul de
iii. Concurs eîţiva cumpărători : aici la piaţă şi le vînd cu dintre noi, cu toţii, să luăm
generală Constantin Dănăilă, pen­ preţ dublu“. o atitudine mai hotărîtâ cum de la noi nu puteau rie de obligaţii. Va trebui stat. (Adrian Costa, preşe­
sionar : „Piaţa e scumpă Kovacs Mihail, cartierul împotriva acestor negus­ cumpăra cantităţi mari de să ne preocupăm mai mult dintele Cooperativei de
astăzi. La unele produse Bejan : „E speculă curată tori particulari cu tendin­ produse, pentru că la sat pentru a asigura condiţii ca consum Dobra).
se cer nişte preţuri exa­ ceea ce fac aceşti particu­ ţe de speculă. Ce fac ei de
gerate. Eu am fost miner, lari. Este neapărat nece­ fapt ? Diminuează venitu­
ştiu cum se cîştigă banii si sar, se impune cu acuita­ rile unor familii care-şi
: ii,00 Ra- nu-mi permit să-i cheltui te, intrarea in vigoare a cîstigă o existenţă demnă,
cmneţii; 7,00 chiar aşa. De exemplu, mercurialului, respectarea
i,«0 Revista muncind cinstit. Preţurile
ierul melo- unii cer pe un kilogram de lui strictă ! Este inechi­ practicate sînt de cîteva
lin de ştiri; ardei 10 lei, cu mult peste tabil să pretinzi pe un ori mai mari decât cele în­
idio; 10,20 preţul din mercurial“. produs de 5—10 ori valoa­ scrise în mercurial. Şi le
muzică u-
naţii corale Aurica Lodroman, lucră­ rea muncii pe care ai de- pretind fără nici o ruşine.
Bule' 'c toare la ţesătorie : „Da, şi pus-o pentru el“. In acelaşi timp însă cum­
ce şi jocuri femeia aceea, venită de la Maria Baca, pensionară : pără de la stat diferite
».vanpremie-
2.00 Buletin Drăgăsani, vinde gogoşarii „Nu-ţi vine să crezi că mărfuri la preţuri mici. De
Jin comoa- cu 12 Ici kilogramul, deci pentru unele produse la asemenea, cind au adus
ostru; 12,20 la un preţ dublu faţă de care nu trebuie să mun­ marfa în piaţă cu mijloace­
o-ştiinţific ; cească prea mult unii cer
uncitoreşti ; cel înscris în mercurial. le de transport ale statului
la 3; 15,00 Noi câştigăm banii mun­ preţuri de-a dreptul ului­ nu li s-a cerut preţ de spe­
; 10,00 Ra- cind cinstit şi nu putem fi toare : o rădăcină de hrean culă pentru transport. Sta­
Pie.se cora- de acord cu specula“. cu 6 lei, sau un kilogram
. şi organi- tul nu le pretinde taxe exa­
ltură; 10,40 Eugen Ţintea, muncitor de nuci cu 100 lei. Nu se gerate nici pentru pămîn-
aragotului : la C.F.R. : „Vînzînd la preţ mai pot tolera asemenea tul pe eare-1 folosesc pen­
10,55 Sfatul practici !“.
Buletin de de speculă, aceşti producă­ tru a-1 cultiva, nici pentru
limbii ro- tori obţin profituri care nu Petru Popa, muncitor la că se folosesc de investi­
apăr şi te ţiile făcute în pieţe.
— program exprimă valoarea muncii I.T.S.A.I.A. : „într-adevăr,
)rele serii ; lor. Şi mai este un aspect: aşa nu mai merge ! trebuie MIA VOICU
Cin tar ea
Buletin de La depozitul C.L.F. din Orăştie a sosit un nou transport
folk; 21,35 de varză. Lucrătorii pun marfa in lăzi pentru a fi trimisă
le; 22,00 O „Be hun o aprovizionare cu produs© alimentare apoi în reţeaua de desfacere.
3.00 Simfo-
suita „Ce-
Mihail An-
' Non stop sîntem cy toţii răspunzători“ Creşterea contribuţiei minerilor
Marţi dimineaţa, înainte părături. Nu o dată ne am asigurate cele necesare. primit cu multă satisfac­
de începerea primului întrebat unde lucrează acei Astfel, nu trebuie să te mai ţie şi aprobare deplină, cu ia autoaprovizionare
A = schimb, ne aflam printre joameni care puteau să-şi gînde.şti de. unde şi cînd conştiinţa că buna aprovi­
ggBBggBSBSi lucrătoarele Ţesătoriei de facă cumpărăturile la ore să-ţi cumperi produsele de zionare este o problemă (Urmate din pag 1) prii de autoaproviziocare.
mătase din Deva. Discuţia mai calme, pentru că nu care ai nevoie, dacă le mai care depinde de noi toţi,
uri in Ma- Prin îngrăşarea a 800 porci
(Patria); propusă, avînd ca temă erau numai pensionari sau găseşti sau nu, stai liniştit în sensul că trebuie să ne cresc câte doi porci — ne in gospodării anexe proprii
ule (Arta); prevederile Decretului nr. neineadraţi în muncă, ci la lucru, dind randamentul folosim de posibilităţile pe declara ing. Ionel Arad.
Am o idee 206 al Consiliului de Stat, şi din cei plecaţi în tim­ maxim”. s-au valorificat în 9 l u n i
ana — sc- care le oferă legislaţia Am învăţat de la alţi mi­ din acest an peste 25 000
erurgistul) ; ce urmăresc îmbunătăţirea pul programului de lucru“. Otilia Andrăşescu, ţesă­ pentru a produce legume, neri, oameni gospodari, cu kg carne in cantinele mi­
XX (Arta) ; aprovizionării populaţiei cu Doina Radu, finisor : „Re­ toare : „Mai este un aspect pentru a creşte animale în spirit de iniţiativă, câte
'Constructo­ venind la tendinţa de su- ce se cere relevat. Conform gospodărie, acolo unde e- nereşti. De remarcat că şi
ri : Marfă produse agroalimentare si foloase îţi aduce creşterea unităţile comerciale, spita­
») ; Signum echitabila repartizare a a- praaprovizionare si la cei prevederilor Decretului, xistă posibilităţi. Pe de porcilor. îmi face plăcere,
ibrie); Fata cestora, a stirnit un viu in­ altă parte, sîntem conştienţi mie şi familiei, să avem o lele, cantinele şi crosele
alica) • LU- teres în rîndul participan­ că de soarta recoltei răs­ preocupare utilă. Un porc din Valea Jiului şi-au pre­
indiştî din Opâosi o l® muncii pundem cu toţii, fie că lo­ văzut .extinderea creşterii
ni) ; L- telor. Notăm, în continua­ bine îngrăşat îmi asigură porcilor, a iepurilor de ca­
in ianuarie re, câteva declaraţii: cuim la ţară sau la oraş, o bună aprovizionare cu
Secretul ca- ce şi-au creat stocuri, vă principalele produse se vor că lucrăm în agricultură să si a păsărilor pentru a-
wiiccaf&ru]); Balogh Ecaterina, urzito- povestesc cc s-a întîmplat vinde numai cetăţenilor ca­ sau în industrie. Nu vreau -carne, iar altul îmi aduce sjgurarea unei autoaprovi-
.il din Car- reasă : „Eu şi colegele mele un câştig suplimentar, fi­
PETRILA : sîntem întru totul de acord luni, 12 octombrie, la ma­ re au domiciliul în loca­ să mai repet ceea ce au indcă il contractez cu sta­ zionuri tot mai bune.
ului (Muu- cu măsurile prevăzute de gazinul alimentar nr. 5. Un litatea respectivă. Nu vor spus tovarăşele mele, in­ Aşadar şi în Valea Jiu­
OASA : Ul- cetăţean a venit să pre­ mai putea cumpăra măr­ sist doar asupra unei idei : tul. Ca mine procedează tot
le dragoste Decret. El a venit la mo­ dea — în termenul prevă­ furi din fondul de stat cei programul actual de vîn- mai mulţi mineri.'Nu pu­ lui, datorită preocupărilor
UR1CANI : mentul oportun pentru că, organelor de partid şi con­
Hua (Rete- într-adevăr, în bunul mers zut de Decret — produse care in mod normal ar tre­ zare a unor produse, mă tem aştepta să primim to­ siliilor populare, se pun tot
Munţii în ee-i prisosesc consumului bui să-şi producă în gospo­ refer la preparate din car­ tul de la stat. Putem să
roşie); GU- al aprovizionării s-au pro­ familial pe timp de o lună. dăria lor tot ce le e nece­ ne .şi lapte, mai poate fi completăm foarte bine a- mai mult in valoare posi­
aşament cu dus unele perturbaţii. Une­ sar : şi carne, şi lapte, şi provizionarea prin creşte­ bilităţile locale de dezvol­
ala (Mine- ori, cind ieşeam din schimb, Produsele nu i-au putut li îmbunătăţit. O mai bună or­
Febra au- primite, pentru că uleiul, legume, ei locuind în me­ ganizare a lui ar fi in În­ rea de către fiecare familie tare a creşterii animalelor
,4 ini a — se­ umblam prin magazine şi vreo 20 sticle, era alterat, diul rural. Noi, de- exem­ ţelesul oamenilor şi, în a- a unor animale de casă. şi cultivării unor suprafeţe
va) ; GEOA- nu mai găseam ceea ce do­ iar orezul (tot în cantitate plu, pe loturile ce le avem celaşi timp, al comerţului. de teren cu legume, pen­
trăi şi vom ream să cumpărăm sau tre­ Intr-o convorbire cu to­
i cultură) ; mare) avea gărgăriţe, ceea la dispoziţie, producem le­ Sîntem perfect conştien­ varăşul Wilhelm Kleibel, tru a contribui la mai bu­
•'mul şi ex- buia să pierdem mult timp ce înseamnă că au fost gumele necesare familiilor te că şi de noi, de munca directorul întreprinderii de na aprovizionare a popu­
ia); BRAZI: din cauza acelor „respon­ cumpărate cu mult timp noastre. în acest sens, cred şi realizările noastre, de­ laţiei. Am remarcat, de a-
•; CÂLAN : sabili cu timpul liber”, ca­ administraţie cantine si că­
pesta (Casa înainte, pentru că în ulti­ că consiliul popular va pinde traducerea în fapt mine din Valea Jiului, a- semenea, hotărîrea munici­
>lombo la re aglomerau magazinele mele luni, prin măsurile trebui să pună mai multe a recentelor prevederi, că palităţii de a sprijini mai
ie); SIME- fără să ştie măcar ce ar luate de organele locale şi loturi la dispoziţia cetăţe­ muncind mai bine, dind cesta a subliniat şi efortu­
vrea să cumpere“.
ii 1 din dra- judeţene, au fost stopate nilor oraşului“. rile care s-au făcut pentru susţinut pe crescătorii de
I-II (Murc- produse mai multe .şi mai porci în amenajarea unor
îactus Jack Greţelia Coste, laboran­ aceste apucături de hîr- Floarea Szekely, secretar bune, contribuim la bunul asigurarea unor meniuri
EL ARI : A tă : „E limpede că acum ciog”. al comitetului de partid : mers al întregii activităţi, mai variate şi consistente adăposturi, acordarea asis­
meitoresc). prin aplicarea prevederilor Liliana Pinciuc, ajutor „în întreprinderea noastră, la prosperitatea noastră la cantincâe minereşti, prin tenţei veterinare, repartiza­
Decretului avem toate po­ maistru preparaţie : „Apli­ unde ponderea o deţin fe­ continuă”. dezvoltarea gospodăriilor rea unor terenuri pentru
sibilităţile să eliminăm carea recentului Decret ne meile, recentul Decret al anexe — o altă cale de cultivarea cartofilor, sfeclei
ÍXPRES pierderea de timp la cum­ oferă garanţia că vom avea Consiliului de Stat a fost DOINA COJOCÂRU sporire a eforturilor pro­ furajere şi a trifoiului.
gcrii din 14
„Puncte reci“ pe magistrala termoficării Insămintarile si strângerea recoltei
13, 37, 34,
17, 2, 41,
fUrmcte dir oag 1) opinia primarului oraşului, în timp,, fapt pentru care, (Urmare din pag. 1) bune de lucru. Răspunde­ Bretea Română, Boşorod şi
•Uri : 942 580 tovarăşul Florian Stanciu : eu prilejul unor controale, rea mecanizatorilor şi a Batiz mai au de strîns re­
şi probele. Nu putem spu­ — Lucrarea nu este ter­ am găsit multe lucrări exe­ toria să folosească cu ran­ cooperatorilor faţă de soar­ colta de pe mai mult de
ne acelaşi lucru despre ce­ minată şi nu este executa­ cutate superficial, cu mul­ dament maxim utilajele, a- ta recoltei viitoare trebuie jumătate din suprafeţele
le patru Staţii de termofi- tă nici în mod corespun­ te improvizaţii. sigurînd însilozarea tuturor să se regăsească în fapte destinate culturii respective.
•AS care. Două dintre ele — resurselor de nutreţuri care de muncă, in incorporarea Un decalaj mare — de or­
II şi III, la care a lucrat mai există — peste 1000 grabnică sub brazdă a griu­ dinul zecilor şi sutelor de
E.G.C.L., sînt aproape de tone — la Asociaţia econo­ lui pe toate suprafeţele tone — există intre cantită­
l)il pentru I.N VESTIT IHE
81 : finalizare —, iar alte două mică intercooperatistă Bă- planificate. Pentru modul ţile de porumb recoltat şi
ral frumoa­ — I si IV în execuţia T.C. răsti si la alte unităţi din cum au înţeles s'ă-şi înde­ cele ce s-au livrat la fon­
să îndeosebi Deva, sînt încă departe de Í8S TERMEN, ECONOMICE, RE CAUTMS plinească sarcinile ce le re­ dul de stat. Iată de ce con­
consiliu.
fi varia­ vin în actuala campanie
ţii va sufla punctul final, datorită rit­ m C.U.A.S.C. CÂLAN. E- ducerile C.A.P. şi coman­
st şi nord- mului anemic în care au zător. Vina o poartă şi per­ Deci, la cele patru staţii xistă suficient front de lu­ merită laude ’ tractoriştii damentele locale pentru a-
ira minimă lucrat instalatorii. Nici de termoficare trebuie in­ cru pentru însămînţări, în Constantin Braşoveanu, La- grieultură au obligaţia de
între —1 şi soane cu funcţii de răspun­ tensificate lucrările pentru zăr Tămăşoi, Stelian Mărgi-
ea maximă G.I.G.C.L. Deva nu a asi­ dere din cadrul consiliu­ special la C.A.P. Gînţaga, căpetenie să situeze în cen­
rade. Dimi- gurat în totalitate aparatu­ lui popular, care aveau ea începerea probelor cu a- Sîncraî. Boşorod şi Bretea neanu şi alţii. trul preocupărilor grija
va semnala ra şi instalaţiile necesare gentul termic pentru fur­ Română. Acum, decisivă Porumbul este cules de pentru onorarea integrală
sol. sarcină expresă punerea nizarea căldurii în blocu­ pe aproape toate suprafe­ a sarcinilor asumate în ve­
parele două la transformarea punctelor pentru încheierea semăna­
termice. la punct a reţelei de ter- rile de locuinţe. Starea tului este fob’s'r'a cu ma­ ţele prevăzute la C.A.P. derea constituirii fondului
iral frumoa- timpului impune această ximum dc randament a uti­ Ruşi. Nădăştie şi .Strei. In centralizat de produse agro-
riabil. în legătură cu desfăşu­ moficare, dar nu au urmă­ lajelor şi a fiecărei ore schimb, cooperatorii din alimenlare al statului.
rarea lucrărilor inserăm şi rit desfăşurarea lucrărilor intensificare.