Page 55 - Drumul_socialismului_1981_10
P. 55
Tovarăşul Nicolae Geauşescu
a inaugurat ieri cea de-a Vll-a ediţte
a Tîrgului Internaţional Bucureşti
T o v a r ă ş u l Nicolae la Bucureşti, membri ai vreme pe lista manifestări
Ceauşeseu, secretar general corpului diplomatic, direc lor expoziţionale interna
al Partidului Comunist Ro torii pavilioanelor naţiona ţionale, T.I.B. şi-a cîştigat
mân, preşedintele Republi le şi reprezentanţii firme un bun renume internaţio
cii Socialiste România, a lor de peste hotare parti nal, fapt confirmat pe de
ORGAUi AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C inaugurat, joi, 15 octom cipante la tîrg. plin de numărul In conti
ÜtaiMiiFM®!ţÎilTMTPM:$TSUlii füll J U D E Ţ E A N I brie, cea de-a Vll-a ediţie T o v a r ă ş u l Nicolae nuă creştere al participan
a Tîrgului Internaţional Ceauşeseu a fost întîmpinat ţilor, de varietatea şi nive
Bucureşti, prestigioasă ma la sosire cu multă căldură, lul ridicat al exponatelor
nifestare ilustrînd potenţia cu sentimente de aleasă şi de cifra de afaceri tot
lul, în continuă creştere, al stimă de mii de bucureş- mai mare care se realizea
Anul XXXIII, nr. 7446 VINERI, 16 OQTOMBRIE 1981 4 pagini - 30 ban)
economiei noastre naţiona teni prezenţi în această ză în cadrul tranzacţiilor,
le, contribuţia ei tot mai dimineaţă de toamnă la de la o ediţie la alta. Pe
activă la schimbul mondial complexul expoziţional din aceste rodnice coordonate
TOATE FOIŢELE SATELOR MOBILIZATE ACTIV de valori. Piaţa Scânteii, gazda celei se situează Tîrgul Interna
ţional Bucureşti şi la ac
de-a Vll-a ediţii a T.I.B.
Prezenţa t o v a r ă ş u l u i
Nicolae Ceauşeseu la TIB Ceremonia deschiderii o- tuala ediţie. Cuprinderea
LĂ TERMIHAREA ÎWSÂMtlIŢĂBILOB, BECOLTĂlEA ’81 — importantă manifes ficiale a T.I.B. ’81 a fost tematică a actualei ediţii'
tare expoziţională organi
a făcut să crească nu nu
marcată de intonarea Im
zată de ţara noastră în spi nului de Stat al Republicii mai gradul de internaţio
ritul dezideratelor majore Socialiste România. nalizare, dovedit de numă
PORUMBULUI Şl CULESUL LEGUMELOR! ale 'vieţii economice con Tovarăşul Cornel Burtică, rul sporit al expozanţi
temporane : comerţ, coope vieeprim-mimstru al guver lor străini, dar şi par
rare, dezvoltare — relevă nului, ministrul comerţului ticipării acestora. Astfel,
cu.a.s.c. Brad. Cu eforturi sporite, lucrările încă o dată, in mod eloc exterior şi cooperării eco în afară de România,
vent, preocuparea consec
nomice internaţionale, a
ventă, stăruitoare a secre rostit un cuvînt de deschi participă cu pavilioane ofi
ciale 35 de ţări din Europa,
din campanie po! fi grabnic finalizate tarului general al parti dere. Africa, America de Nord,
în aplauzele celor pre
dului, preşedintele Repu
America de Sud, Asia şi
blicii Socialiste Piomânia, zenţi, tovarăşul Nicolae Australia, cele mai mari
în unităţile din C.U.A.S.C. tractoarele nu pot intra, O situaţie mai bună la a- pentru continua extindere Ceauşeseu a tăiat panglica suprafeţe de expunere fiinf
Brad a mai rămas de re iar de atelaje nu dispu ceastă lucrare se înregis şi diversificare a relaţiilor inaugurală,’ declarînd des
coltat porumbul de pe cir nem“. Este adevărat ceea trează la C.A.P. Mesteacăn, economice externe ale Ro chisă cea de-a Vll-a ediţie deţinute, după ţara-gazdă,
ca 450 ha; Trei unităţi a- ce ne spunea I. Suciu, dar Ţebea şi Vaţa de Jos, unde mâniei, lărgirea cooperării a Tîrgului Internaţional de Uniunea Sovietică, RJT.
gricole — cooperativele din puteau fi folosite atelajele au mai rămas suprafeţe cu alte state în producţie, Bucureşti. Germania, R.D. Germană,
Brad, Sălişte şi Cărăstău — cetăţenilor din Rişca’, Riş- mici de însămînţat. în uni ştiinţă şi tehnologie, pe Noua ediţie a tîrgului o- Austria, Italia, Cehoslova
au încheiat culesul. Ioan culiţa, Baia de Criş şi Bal- tăţile agricole din Sălişte, principiile respectării inde feră o imagine' sintetică şi cia, Polonia şi Anglia. în
Florea, preşedintele C.A.P. dovin. în orice caz, ziua Ribiţa, Birtin, Brad, Zdrăpţi pendenţei şi suveranităţii in acelaşi timp, concluden afara firmelor ce expun în
Cărăstău, ne sţpunea : „La de miercuri n-a fost folo ş.a. mai sînt de- însămîn nâţionale, egalităţii depline tă a puterii creatoare a e- pavilioane oficiale, sînt pre
recoltat au venit toţi coo sită aproape deloc la C.A.P. ţat cu grîu suprafeţe în în drepturi, neamestecului conomiei noastre socialiste, zente, de asemenea, alte
peratorii, fără excepţie. Rişca, ceea ce este inadmi semnate. De aceea se im în treburile interne, 'avan a forţei şl dinamismului 200 firme ' cu standuri ' şi
Astfel, lucrarea a durat sibil dacă ţinem seama că pune să fie utilizate la în tajului reciproc. său. Ea relevă, totodată, pavilioane colective sau in
doar cîteva zile. în prezent terminarea recoltării po treaga capacitate tractoare La festivitate au luat voinţa tării noastre de a dividuale din diferite ţări.
muncim la eliberarea te rumbului este o lucrare de le, să fie folosită fiecare parte tovarăşul Ilie Verdeţ, participa tot mai activ la Pentru prima dată se află
renului de coceni, la trans maximă urgenţă. oră bună de lucru, în aşa alţi tovarăşi din conduce diviziunea internaţională a la T.I.B., cu un stand a-
portul în cîmp a îngrăşă Din cele 580 ha planifi fel ineît lucrarea să fie în rea de partid şi de stat, muncii, de a asigura noi şi parte, „Centrul de Comerţ
mintelor naturale". cate a fi însămînţate cu cheiată cît mai urgent. conducători ai unor insti ample dimensiuni colaboră Internaţional Unetad Gatt“
Recoltarea porumbului se grîu în C.U.A.S.C. Brad, au tuţii economice centrale. rii şi cooperării economice de la Geneva, împreună cu
desfăşoară din plin si la fost semănate doar 300 ha. TRAIAN BONDOR Erau de faţă şefii, misiu cu toate statele . lumii.
C.A.P. Mesteacăn. „Astăzi nilor diplomatice acreditaţi Deşi figurează de puţină (Continuare în pag. a 4-a)
avem la cules circa 30 de legume!©
oameni“ — ne-a spus Cor
nelia Fechete, preşedinta valorificate fără pierderi! ÎN PAGINA A II-A
unităţii. Pînă deseară vom ® JURNALUL ÎNTRE PREŞEDINTELE R.F. GERMANIA VA FACE
avea strânsă recolta de pe CEAM SOCIALISTE 6 VIZITĂ OFICIALĂ IN ROMÂNIA
20 ha. Vremea răcoroasă din ul- tone legume. Paralel cu
Se lucra la cules şi pe timele zile a impus o am recoltatul, se continuă plan ÎN PAGxNA A III-A La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceiauşescu, pre
terenurile A.E.I. Birtin. în plă mobilizare de forţe la tatul căpşunilor pe cele 5 şedintele Republicii Socialiste România, şi a tovarăşei
ziua raidului nostru — strîngerea recoltei de legu ha planificate, precum şi © îmbunătăţirea apro Elena Ceauşeseu, preşedintele Republicii Federale
miercuri 14 octombrie — me, în special a tomatelor cultivarea terenului desti vizionării populaţiei Germania, Karl Carstens, şi doamna Veronica Cars
la recoltat participau cir şi ardeiului. Ca urmare; la nat producerii de ceapă — obligaţie a fiecă tens vor efectua o vizită oficială în România în peri
ca 40 de oameni. La Brad ferma nr. 3 a Asociaţiei uscată, însumînd 7 lia. - rei localităţi, a fiecă oada 28—30 octombrie.
şi Sălişte se lucra la eli horticole Deva ieri s-a în Economista fermei nr. 1 rui cetăţean
berarea terenului, la trans cheiat strângerea produc a asociaţiei horticole, Ro-
portul cocenilor din cîmp. ţiei de pe ultimele supra dica Cristescu, ne spunea
La C.A.P. Rişca însă, la feţe. La această fermă a că eforturile sînt concen
cîmp, nu se făcea nimic, mai rămas de recoltat var trate la strîngerea ultime
deşi mai este de strins re za şi ţelina de pe 27 de lor cantităţi de ardei —
colta de porumb de pe cir hectare. Şeful fermei, Nicu circa trei tone — care mai
ca 70 ha. „Azi nu culegem Poenaru, aprecia sprijinul poate fi expus deprecierii
fiindcă este pămîntul prea deosebit acordat la recol din cauza brumei. Tot ieri,
moale /— ne spunea Ioan tări de către elevii Şcolii cu sprijinul elevilor de la Alegerea manuală a sterilului — cale sigură
Suciu, inginerul şef al coo-- generale nr. 6 Deva. stu Liceul industrial nr. 3 De
perativei agricole. Am pu denţii de la Institutul __de va s-au recoltat ultimele
tea lucra şi noi — ne-a mine Petroşani, lucrătorii cantităţi de morcovi. în de îmbunătăfire a califăfii cărbunelui
spus interlocutorul — căci de la I.C.S.A.P., U.J.C.M., săptămîna viitoare se va
oam'nii ar fi venit cu su cooperativele meşteşugă trece la valorificarea pro Sporirea producţiei şi tru îmbunătăţirea calităţii ne confruntăm vorbesc de
tele, dacă i-am fi chemat. reşti „Constructorul“ şi ducţiei de ridichi şi de îmbunătăţirea calităţii căr nu-şi arată eficienţa nu la sine. Dacă le-am elimi
Dar nu avem cu ce scoate „Mureşul“. Pînă ieri, fer bunelui pentru cocs consti mai constituie o noutate. na pe acestea abia atunci
recolta din cîmp fiindcă ma' a valorificat peste 800 (Continuare în pag. a 4-a) tuie principalele deziderate Aşadar, conţinutul de ce am putea să arătăm cu
în mineritul Văii Jiului. nuşă continuă să rămînă degetul spre preparatori.
Preocuparea majoră a co ridicat cu toate că se ac Dar atîta timp eît noi stăm
lectivelor de mineri şi pre ţionează pentru diminuarea cu separaţia cîte două ore
paratori, care au sarcini în lui. Nu însă suficient. Cel pe schimb (pierzînd deci
producţia de cărbune coc- mai bine se poate demon cîte 300 tone de cărbune),
sifica'bil este de a face to stra acest fapt pe fluxul de ce să reproşăm altora ?
tul pentru îmbunătăţirea tehnologic al separaţiei în Ce putem face pentru eli
calităţii cărbunelui şi, pe cadrul I.M. Vulcan. minarea acestor neajun
această bază, asigurarea însoţiţi de ing. Rodica suri ? Este foarte simplu,
combinatelor siderurgice Cîmpeanu. responsabil cu în fiecare abataj dotat cu
cu materia primă necesa probleme de calitate, am combină poate fi redus
ră. Ce se mai poate face văzut pe etape încercările conţinutul de steril dacă
în această direcţie? de reducere a conţinutului la capătul fîşiei, unde se
Răspunsul la întreba de cenuşă. Cel mai în mă rupe din front şi piatră,
re l-am căutat la mi sură să ne informeze asu s-ar alege manual sterilul
na Vulcan, una dintre în pra neajunsurilor ce se mai şi s-ar înlătura din cărbu
treprinderile miniere care manifestă în acest sens ne. în afară de aceasta, se
furnizează cea mai mare este maistrul Farkaş Al- pune acut problema bul
parte din producţia de căr bert, şeful separaţiei de la gărilor de steril şi a . me
bune preparaţiei Coroeşti. I.M. Vulcan. „înainte de a talelor şi lemnului ce v.in
Ce am constatat aici ? vedea greşelile altora — odată cu cărbunele. Canti
Faptul că cenuşa- a fost de ne spunea interlocutorul tăţile mari de lemn. fier
Au încheiat La brigada din Geimar a păşită cu 2,7 puncte nu — este nevoie să vedem vechi, scocuri de transpor-
C.A.P. Geoagiu se lucrează
de zor la însilozarea fura este o noutate. S-a mai în- ce putem face noi. Şi la C. IOVANESCU
semănatul griului jelor. tîmplat şi în alte luni. Nici noi se mai pot face încă
faptul că măsurile pen- multe. Greutăţile' cu care (Continuare în pag. a 4-a)
_ In unităţile agricole de stat acestei lucrări se numără
şi cooperatiste unde organi cooperativele agricole de pro tate record ! n CU PARTI cădaga, s-a gindit să pună punte peste riul Galbena. Si- 1
zaţiile de partid, consiliile de ducţie din comuna llia — CIPAREA CETĂŢENILOR. la lucru apa care trece prin tuată în preajma noilor s
străbate
ce
spatele casei şi să producă
satul
conducere şi specialiştii au Sirbi, Bretea Mureşană ■ şi Şoseaua din comuna Ribiţa cu ajutorul ei curent elec blocuri de locuinţe, ea face t
Crişan
organizat şi coordonat îndea llia —, precum şi cele din este in curs de asfaltare, tric pentru nevoile gospodă legătura cu platforma in- I
riei. Folosind o roată cu pa
proape lucrările la eliberarea Unirea, Buituri, Hăşdat, Orăş- 0 ZILE RECORD LA CO- raptul i-a stimulat pe cetă letei un alternator de auto dustriaiă a oraşului, scurtînd .
ţeni şi, cum aveau nevoie de
terenului, efectuarea arături tie şi altele. ' LECTAREA BORCANELOR. un pod carosabil peste pî- mobil şi o baterie de 12 distanţa spre locurile de j
lor, pregătirea terenului şi Consiliile unice agroindus ' Două din zilele acestui oc rîul Crişan, lucrare necu volţi a realizat o instalaţie muncă cu ciţiva kilometri. *
(Nicu
semănatul, folosindu-se''lntrea- triale, consiliile populare, 1 tombrie au tost declarate de prinsă în proiectul de asfal care alimentează cu curent dent). Sbucliea, corespon
ga caoacitate a mijloacelor conducerile unităţilor agrico s pionierii şi şoimii patriei . din tare a drumului, au pus u- un număr tie cinci becuri,
un aparat de radio şi un te
judeţul nostru „Zile record“.
mărul şi au făcut podul de
mecanice şi fiecare oră bună le, specialiştii sînt chemaţi să I care aveau nevoie, ig FOLO levizor de tip sport. R PUN
acţioneze cu maximă răspun Mobilizindu-se, copiii httne- SIND ENERGIA APEI. Gheor- TE PESTE RÎUL GALBENA.
de lucru, Insăminţarea griului ' doreui au colectat şi predat
dere pentru încheierea insă- j unităţilor de valorificare ghe Marina .din satul Hăr- S-a construit şi dat in fo
s-a încheiat. Printre unităţile minţării griului în timpul cel ţăgani, mecanic la cariera losinţă, spre satisfacţia lo
cuitorilor oraşului Haţeg, o
care au raportat finalizarea mai scurt posibil. 55 000 de borcane. O cânii- de calcar Peştera a I.L. Chiş-
