Page 56 - Drumul_socialismului_1981_10
P. 56
Faq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
i T e l e
16.00 Telex
16,05 Teleşcc
LG,30 Emîsim
C I N S T I F R U N T A Ş I L O R î N M U N C Ă mană
18.25 Trager«
18,35 La /ol
După nouă luni din an, în Factorii cu care am discu pentru
trecerea socialistă pentru în I.M. Bărbăteni tat deunăzi la I.M. Bărbăteni auto
deplinirea sarcinilor de plan Bilanţul perioadei — Ovidiu Avramescu, direc 18,50 1001 do
şi a angajamentelor s-a des torul minei, Vasile Pupăzan, 10.00 Tele jur
făşurat la ¡nalte cote de hăr Reamintim că pentru re secretarul comitetului de 19.25 Actuali
nicie şi dăruire muncitoreas ianuarie — septembrie 1981 zultatele bune obţinute in partid, Mircea Suciu, şeful 19,45 Dosare
că, intr-un mare număr de u- anul 1979 I.M. Bărbăteni sectorului III, brigadierii Ion fascisnr
nităţi industriale fiind obţinu I. INDUSTRIE li'iei, subramura produse III. TRANSPORTURI a ocupat locul III in în Pintecan, Emilian Zamfir şi vechi
te rezultate deosebite in pro refractare ŞI TELECOMUNICAŢII trecerea socialistă pe ţară in Nicolae Oprea — au fost u- 20,10 IVI ier or
ducţie. Acţionind in spiritul © în activitatea de ex Locul I : „Refractara“ tre unităţile din industria nanimi in a aprecia că rezul 20.25 O amen
hotăririlor conducerii de ploatare şi preparare a Baru — 339 puncte. Locul I : I.P.LC.C.F. De tatele bune obţinute au la pacea
partid şi de stat, al indica cărbunelui e în domeniul construc va — 534,5 puncte. bază un climat fertil de mun 20.40 Film *
ţiilor şi recomandărilor tova Locul I : I.M. Bărbăteni ţiilor de maşini Locui II : l.M.M.R. Si- că — de la nivelul organu rxiui pâ
lomul
răşului Nicolae Ceauşescu — — 551,1 puncte. Locul I : I.R.I.U.M. Pe meria — 336,2 puncte. lui colectiv de conducere pi zare a
de a materializa neabătut Locul îl: I.M. Lupeni troşani — 1538, 9 puncte. Locul III : D.J.P.Tc. De nă la fiecare miner din aba de Li'
prevederile Congresului al — 318,3 puncte. © în domeniul con va — 201 puncte. taj —, angajarea, responsabi 22,20 Patriei
Xll-lea al partidului şi a în Locul III : I.P.C.V.J. — strucţiilor de maşini- litatea şi întrajutorarea mine şi anj;
român
deplini exemplar sarcinile de unelte IV. AGRICULTURA rească, o disciplină_ autoim-
281,6 puncte. ŞI INDUSTRIA 22.40 TcJeju
plan din primul an al cinci o In activitatea de ex Locul I : I.M. Orăştie ALIMENTARA pusă in fiecare sector, schimb
nalului calităţii şi eficienţei — tracţie şi preparare a mi — 2904,5 puncte. şi formaţie de lucru, promo
1
şi al măsurilor stabilite de nereurilor © în domeniul chimici, • în subramura mora varea tot mai accentuată a
Comitetul judeţean de partid, subramura prelucrarea ri t şi panificaţie tehnicii moderne in abataje.
oamenii muncii din industria Locul I : E.M. Deva — cauciucului şi maselor Locul I : I.M.P. Deva Aşa se face că după nouă BUCURE:
minieră şi a construcţiilor de 838,3 puncte. plastice — 316 puncte. luni şi o decadă din dioprogran:
maşini, din geologie, chimie IxjcuI II : I.M. Barza an toate cele trei sectoare Rad io jur na
şi energetică, din investiţii, — 665 puncte. Locul I : I.C. Orăştie — V. CIRCULAŢIA de producţie, ca şi sectorul presei; 8,11
diilor; 9,00
transporturi şi telecomunica Locul III : E.M. Cer 37l7,2 puncte. MĂRFURILOR IV investiţii se prezintă cu 9.05 Râs pu
ţii, din agricultură şi comerţ, te.! — 530 puncte. planul depăşit, că se depun rilor; 10,00
din alte domenii de activita » în ramura prospectă II. CONSTRUCŢII o în subramura între ION PINTECAN, şef de eforturi stăruitoare in conti 10.05 Aii îi
Ştiinţa şi
te, sub conducerea organe rii şi explorării geologice s> în subramura orga prinderi comerciale cu ri brigadă, sectorul III — I.M. nuare pentru majorarea spo zică uşoar
lor şi organizaţiilor de partid, Locul I : I.P.E.G. Deva nizaţii de construeţii-mon- dicata Bărbăteni : rului de producţie de pină de ştiri; j
—. Hotărîrea unanimă a
şi-au mobilizat plenar ener — 861,7 puncte. taj Locul I: I.C.R.A. Deva minerilor de Ia Bărbăteni acum* şi asigurarea unei baze dicate par
vanpremiei
giile creatoare, şi-au organi — 78 puncte. este de a extrage cărbune solide planului pe anul viitor, 12.00 Bulei
zat temeinic activitatea pro « în domeniul produce Locul I: G.S.C.F.I. De mai mult şi mai bun de pe care minerii de la Bărbă Revista rai
care ţara are mare nevoie.
ductivă, reuşind să-şi îndepli rii energiei electrice va — 117,1 puncte. VI. GOSPODĂRIE Vrem ca, prin munca şi teni l-au dezbătut şi aprobat lui amator
Ia 3 ; 15,0
Locui I : I.E. Deva —
nească ritmic sarcinile de 126,2 puncte. o în subramura orga COMUNALA rezultatele noastre, să ne in recenta adunare generală 10.00 Ra<
Coordonate
plan şi să se menţină lună nizaţii de construcţii- ŞI PRESTĂRI menţinem şi in acest an a oamenilor muncii. Te cin t, U
printre fruntaşii in întrece
de lună in primele rinduri ale ® în domeniul trans montaj locale, din cadrul DE SERVICII rea socialistă pc ţară. Să notăm şi numele citor- ne — pro
întrecerii socialiste. portului şi distribuirii e- Comitetului pentru pro va dintre cei mai destoinici 16,55 Sfatu
nergiei electrice blemele consiliilor popu o în subramura gospo Buletin de
Unităţile miniere Bărbăteni, Locul I : I.R.E. Deva — lare mineri de la Bărbăteni, care muri de j
Lupeni, Barza, Deva şi Certej, 52 puncte. dărie comunală carboniferă, conferindu-i-se işi depăşesc constant randa ’81; 17,50 J
I.P.E.G, întreprinderea elec- Locul I : T.C. Deva — Locul I : G.I.G.C.L. De „Ordinul Muncii" clasa a iii-a. mentele in abataje, sarcinile C 2' 18,00
trocentrale şi I.R.E. Deva, « în domeniul inetalur- 272 puncte. va — 631 puncte. Angajamentul luat atunci de de plan ce le revin: briga P u pa
I le .. nit Con
„Chimica“ si ,,Mecanica“ O- harnicii mineri de la Bărbă dierii Nicolae Roşu, Kovacs Semnale <
răstie, I.P.LC.C.F., T.C.H., dă a anului trecut, iar bene teni de a-şi amplifica efor Sigismund, Gheorghe Onofrei, Cadenţe si
&.l.P.Tc. şi I.M.P. Deva a- I.P.LC.C.F. ficiul suplimentar realizat este turile şi preocupările In mun Vasile Goghie, Szocs Dioni- îivtr-o oră
muzicale <
proape că nu au lipsit din de 5,1 milioane lei. că şi de a spori continuu sie, Androne Grumăzescu, cei 3.00 NOU H
,.topul" fruntaşilor din ultime Dintre colectivele care au producţia de cărbune pentru amintiţi mai sus — Ion Pin turn.
le luni — dovadă a unei ac Deva contribuit la obţinerea aces cocs, de care ţara are tot tecan, Emilian Zamfir şi Ni
tivităţi perseverente, bine or tor frumoase realizări se evi mai mare nevoie, se materia colae Oprea —, mulţi alţii.
ganizate şi conduse, a hotă- In primele nouă luni din denţiază cele de la secţia de lizează neabătut. De la înce Stăpinind tot mai bine utila €¡ÜÜ
ririi şi ¡naltei responsabilităţi acest an, colectivul de oa putul anului ei au extras su jele modeme introduse in a-
patriotice de a contribui, prin meni ai muncii de la reparaţii mecano-energetice plimentar sarcinilor de plan bataje, organizîndu-şi temei DEVA :
realizarea ritmică a planului, I.P.LC.C.F. Deva. a depus e- — cu atelierele de prelucrări nic lucrul pe formaţii şi rea Nor
la creşterea venitului naţio forturi susţinute pentru rea mase plastice, prelucrări me mai mult de 23 000 tone de schimburi, ajutindu-se reci Punga eu
nal, a bunăstării generale a lizarea şi depăşirea sarcinilor canice şi confecţii metalice. cărbune, situindu-se aproape proc, ca intr-o familie, mine HUNEDOA
(Flacăra);
întregului popor. Aceste co de plan. Comitetul de partid, Inginerul Petrişor Magda, şe iună de lună in fruntea 'între rii de la Bărbăteni sint anga riile I-JI
Piraţii sec
lective muncitoreşti fruntaşe conducerea întreprinderii şi-au ful secţiei, a ţinut să con cerii socialiste pe Valea Jiu jaţi plenar pentru a spori Fata Movţ
au datoria de a continua şi orientat preocupările spre a- semneze hărnicia şi dăruirea lui şi pe ţară intre exploa continuu producţia de cărbu rul); PET1
amplifica succesele de pină plicarea fermă a indicaţii in muncă ale lăcătuşilor Ma- tările carbonifere. ne cocsificabit. furată (
acum, ele fiind exemple dem lor tovarăşului Nicolae teş Romulus, Gheorghe V. Laudis (7
Morgana
ne de urmat de către toate Ceauşescu, secretarul gene Munteanu, Anghel Moga, Io PENI: C<
unităţile economice şi de con ral al partidului, privind cu MA1UA ŞTEFAN, opera nel Bocan, frezorilor Teodor Rajgrad <<
Barkley
strucţii din judeţ, de către prinderea in sfera de activita toare mase plastice — Banu şi Virgil Nan, sudorului way (Mu
oamenii muncii din toate do te a tuturor problemelor şi I.P.LC.C.F. Deva : Emil Mărgineanu, maistrului CAN : Se»
— Aii-am făcut întotdea
meniile de activitate. In a- măsurilor care concură la una datoria, fiind fruntaşă loan Grecu, subingineru/ui Ro lui (lai
celaşi timp, in toate compar realizarea in condiţii optime in producţie de 18 ani ta mulus Laslău. NEA : C
păţi (Min
timentele vieţii economico-so- a prevederilor de plan. rind, aproape de eînd lu Pe urmei
ciale se impune pregătirea Aşa se face că in pe crez Ia această unitate, în recenta adunare a re c' se);
împreună cu ceilalţi lucră
minuţioasă, -sub toate aspec rioada amintită întreprinderea tori din cadrul secţiei ne prezentanţilor oamenilor mun ti. "Ţ
(Muncile •'
tele a planurilor de produc şi-a realizat toţi indicatorii de străduim să ne îndeplinim cii s-au făcut numeroase pro lancu Jiar
lună de lună , planul, să
ţie pe anul 1982, astfel incit plan, la unii inregistrind de realizăm numai 'produse de puneri, s-a analizat critic şi zaţul); Bl
să i se asigure o bază te păşiri însemnate : 16,6 mi calitate. autocritic întreaga activitate flăcări
meinică de îndeplinire cinci lioane lei la producţia globa din cadrul întreprinderii, toţi ORAŞTTIC
lui (Pairi
nalului 1981 —1985 — etapă lă, 4,9 milioane lei la pro vorbitorii angajindu-se să se riile I-II
hotăritoare in edificarea mul ducţia marfă. 7 milioane lei tă şi încasată. Productivitatea mobilizeze exemplar pentru a GIU-BAI
tilaterală a României socia la producţia netă, 3 milioane muncii a crescut cu 8,5 la obţine pină la sfirşitul anu 40 de tu
(Casa de
liste. lei la producţia marfă vindu- sută faţă de aceeaşi perioa lui noi succese In producţie. Jandarmii
(Dacia);
petrolul
LAN : Ci
adus contribuţii mai însemna I-ir (Casi
T.C. Deva te la succesele din primele .C Orăştie lombo In
nouă luni ale anului ? nie) ; SII\
din drag»
Colectivul Trustului de con — Majoritatea colectivelor Dăruirea şi abnegaţia in (Mureşul)
(Lumina)
strucţii Deva a promovat cu noastre, dar mai ales cele muncă, hotărîrea fermă a co noua in :
succes examenul primelor ale şantierelor nr. 1 şi nr. 2 lectivului I.C. Orăştie de
nouă luni ale anului, depăşin- Deva şi af Secţiei de utilaje a-şl onora angajamentele a-
du-şi prevederile la majoritatea şi transport Deva. sumate in întrecerea socialis IV?
principalilor indicatori de — Cum se acţionează in tă se concretizează, in pri ■P-: ->
plan. Citeva din sporurile de acest ultim trimestru al anu mele nouă luni ale anului, in i'
producţie obţinute ne-au fost lui, pentru îndeplinirea inte importante depăşiri de plan Timpul
prezentate de către lancu To- grală a planului pe 1981 şi la principalii Indicatori: 15 16 OC.tOlT
Vremea
doroni, şeful biroului plan. pregătirea temeinică a planu milioane lei la producţia mar Tînărul muncitor Emil Munteanu, din secţia seulărie — şor şi tr
— In cele trei trimestre în lui pe 1982 7 fă, 12 milioane lei la pro I.C. Orăştie — lucrează la o maşină complexă de rectificat. mai mul
dea ploi
registrăm o producţie netă — Ordonat şi responsabil, ducţia netă, 15,3 milioane lei El işi depăşeşte constant prevederile de plan. va sufla
suplimentară de peste 7 mi cu hotărîrea unanimă de a ne la export, 439 tone mase sificări 1
lioane lei, am depăşit pro realiza planul anual la toţi plastice expediate beneficia competent şi convingător la cum ne spunea inginerul Io de 40—5»
Tempera*
ductivitatea muncii calculată IACOB AnGJ-lTR, maistru, indicatorii, chiar de a obţine rilor din ţară şi de peste ho activitate fructuoasă ,pe tova nel Colhon, în citeva direcţii oscila în
pe baza producţiei nete cu şantierul I — T.C. Deva : unele depăşiri. Avem sarcini tare. răşii lor de muncă. De ase principale : îndeplinirea ritmi izolat mt
— Lucrez de 28 de ani
230 lei pe lucrător, am redus la T.C. Deva, dintre caro deosebit de mobilizatoare in Despre modul in care s-a menea, organul colectiv de că a planului fizic, in struc le depreî
propie c
cu 8 lei cheltuielile la 1000 17 ani ca maistru, contri ultimele trei luni ale anului, muncit şi se munceşte la conducere a întreprinderii apli tura sortimentală planificată, favoriza
lei producţie, am predat pe buind Ia multe dintre suc dar colectivul nostru de con , .Chimica“ Orăştie, despre că un stil de lucru dinamic, cu accent prioritar pe onora mă slab
ste plan 14 apartamente. cesele colectivului. Acum structori, sub îndrumarea per organizarea şi conducerea în dar şi elastic, consultă larg maxime
dăm zor la blocul „22 Cen rea in termen şi de cea mai şi 10 gi
— Ce obiective principale tru", pe care îl vom preda manentă şl competentă a co tregii activităţi, ne-a dat a- masele de oameni ai muncii bună calitate a produselor la Pentru
au fost predate in perioada beneficiarului la începutul mitetului de partid pe între mănunte tovarăşul loan Su la rezolvarea treburilor eco export, . încadrarea riguroasă 1981 :
care a trecut din acest an ? lunii decembrie a.c. prindere, şi-a analizat in mod san, secretarul comitetului de nomice şi sociale, soluţionea Procesi
— Am pus la dispoziţia be realist posibilităţile şi a luat partid pe întreprindere, pre ză operativ problemele ridi in consumurile specifice, eco vremii s
neficiarilor 1 713 apartamente ne şi staţia ,,Dacia service“ măsuri in consecinţă. Dacă şedintele consiliului oameni cate de ei cu diferite prile nomisirea pe toate căile a rul va
vor cădt
in mai multe localităţi ale ju din Deva, tipografia din Pe vom primi un sprijin mai con lor muncii. juri. materiilor prime, materialelor, La mi
deţului, două şcoli generale troşani, un mare număr de sistent şi din partea I.T.A. şi — în toate secţiile, atelie tntr-o recentă documentare combustibilului şi energiei e- Vreme
la Haţeg şi Lupeni, două ci spaţii comerciale la parterul a I.J.T.L. Deva, T.C. Deva îşi rele, laboratoarele avem or la I.C. Orăştie ne-am convins lectrice, reciclarea tuturor coperit.
nematografe la Uricani şi Ha blocurilor de locuinţe, alte o- va îndeplini înainte de termen ganizaţii de partid puternice, de realismul afirmaţiilor de resurselor materiale refolosi- taţii sul
şi lapov
ţeg, policlinica din Brad, spi biective. pianul pe anul 1981, asigu- comunişti cu vastă experien mai sus, am desprins şi alte bile, ridicarea continuă a ca- serviciu
talul şi policlinica din Haţeg, — Care dintre colectivele rind o bază temeinică pe anul ţă profesională, care, prin e- măsuri şi preocupări ale co lităţii produselor şi a eficien co).
fabrica de preparate din car- de muncă ale trustului si-au viitor. xemplul lor, ii mobilizează lectivului — orientate, după tei economice.