Page 59 - Drumul_socialismului_1981_10

if IN TERMEN, ECONOMICE, BE CĂUTATE

Ritmuri de lucru intense, care

trebuie continuate

Marţi (13 octombrie a.c.) cul 115. Termen de preda­ lici, inginerul şef al_şantie-
ORGAN ftt COMITETULUI JUDEŢEAN HUMEPOflBA fll P C am efectuat un raid pe re — sfîrşitul anului cu­ rului, dar nu se pot trans­
şantierul de locuinţe din rent. Aici am găsit în pli­ porta, fiindcă l.J.T.L. nu
I
S I f l l C O W S I I Ü L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N Orăştie. Ploaia rece de nă activitate trei formaţii asigură maşinile necesare.
toamnă a impus reorgani­ de muncă : dulgherii lui Mai este nevoie să comen­
zarea zilei de muncă, ceea Nogy Ştefan şi Nicolae Ra­ tăm de ce blocul este ri­
ce s-a petrecut la prima da, iar pentru curăţenie, dicat doar pe un sf ert ?
Anul XXXIII, nr. 7447 SÜMBÄTÄ 17 OCTOMBRIE 1961 4 pagini - 30 bani oră a dimineţii, după cum muncitorii necalificaţi con­ Credem c.ă nu. Ing. loan
ne-a spus Eugen Muncuş, duşi de Şuier Boca. Stadiul Galici a continuat : „Vom
şeful lotului 51 din cadrul de execuţie a lucrării este recupera cu condiţia să fim
Şantierului nr. 5 Orăştie. aprovizionaţi ritmic cu
: T „De dimineaţă am concen­ toate materialele necesare,
1
trat forţele la blocul 119
TBRj7Tn^W»lTrSlT‘itf!JTT?in^Tr^îWL nT7TlTITITnW?!TÎMTnTITf A, Şantierul nr. 5 începind de astăzi vom
cu termen de predare la lucra in schimburi prelun­
sfârşitul lunii octombrie. gite, ne vom organiza şi
Sintern în faza finisajelor Orăştie mobiliza mai bine. Echipa
interioare (zugrăveli, vop­ lui Şuier Boca se va ocu­
Front comun pentru ridicarea sitorii, mozaicuri) şi a ten­ destul de întirziat (una pa, după orele de program
ale şantierului, de aprovi­
cuielilor exterioare. Nu a-
vem probleme de nici un dintre cele trei scări are zionarea cu materiale pen­
doar fundaţia terminală).
calităţii cărlFielui ceesificaisi! fel. Cele 70 de garsoniere Ritmul de lucru — slab. tru zidari, de turnarea
diafragmelor, folosind mai
şi apartamente vor fi pre­
date conform graficului". Altă constatare : dulgherii eficient macaraua. Dar să
fac... zidărie, ceea ce nu
Continuând seria preocu­ ţionau permanent, cărbu­ na şi-a depăşit in fiecare Se lucrează intens. Zu­ este rău şi nici nou pe avem B.C.A....*'.
părilor privind creşterea nele venea de la mina lor lună din acest an conţinu­ gravii şi mozaicarii din e- şantierul din Orăştie. Se Blocul 119 B. Coordona­
producţiei de cărbune coc- cu intermitenţe, conducând tul de cenuşă — în unele ehipele lui Vasile Iancu, lucrează mai încet, dar bi­ torul punctului de lucru —
siiicabil şi, mai ales, îmbu­ la un consum inutil de e- luni depăşirile fiind foarte Florian Bica, Nicolae Po­ ne — ne-a precizat mais­ maistrul Marin Brădiştea-
nătăţirea calităţii acestuia. nergie electrică. Pe lingă mari — Eugen Mărăcine, pa, zidarii lui loan Haţeg trul 1-Ians Krestel. Deci, nu. Blocul este cu fundaţia
Comitetul orăşenesc de aceasta, conţinutul mare maistru de spălare la Pre­ şi Martin Müller, tîmplani lipsa zidarilor este supli­ terminată, iar pînă la sfîr-
partid Lupeni a luat mă­ de steril vizibil producea paraţi-a Lupeni, făcea un lui Vasile Dostiţianu sînt nită. Din nefericire însă. situl anului trebuie preda­
te 35 de apartamente. Şi se
sura organizării periodice perturbaţii în procesul de apel minerilor de a depu­ organizaţi în funcţie de nu acelaşi lucru se poate vor preda, ne-a asigurat
a unor întâlniri între mi­ preparare. ne toate eforturile pentru succesiunea fazelor de spune despre... suplinirea maistrul Brădiştetnu.
neri si preparatori, la lo­ Următorul popas a fost a elimina sterilul vizibil execuţie. Acum de ei de­ prefabricatelor din B.C.A., LIVIU BRÂICA
cul de muncă al acestora la locul de depozitare a din cărbune. Din cauza pinde finalizarea blocului. care există In depozitele
clin urmă, pentru a vedea cantităţii mari de steril Alt punct de lucru : blo- din Deva, arăta loan Ga­ (Continuare în pag. o 2-a)
fiecare condiţiile în care preparaţia este oprită in
se produce cărbunele ne­ dese rînduri, nefăcînd faiă
cesar combinatelor siderur­ Ce măsuri au rezultat la evacuarea acestuia. Tot­ In spiritul Leg» autoaprovlzionăril, a! principiilor echităţii i
gice. O asemenea întîlnire de ia o întîlnire de odată, contribuie la uza­
a avut loc recent la Pre- rea pronunţată şi prematu­
paraţia Lupeni, între co­ lucru între mineri
lectivul de muncă de aici şi preparatori ră a utilajelor. în acest ÎMBISNATÂMA APRÖVIZIIÄRII WfSlffll -
şi şefii brigăzilor de mineri sens. el propunea să se
de la I.M. Bărbăteni. Cu caute toate mijloacele ast­
acest prilej le-a fost pre­ materialelor recuperate din fel încât sterilul să nu mai OBLIGAŢIE A FIFCAREI FOC AUT ATI, A FlfCABIIi CFTĂFFAi
zentat oaspeţilor fluxul cărbunele brut. Un adevă­
tehnologic, îndeosebi ce! rat depozit de lemn şi fier CONSTANTIN IOVĂNESCU
de alimentare a prepara- vechi, oare de fapt ar mai (Continuare în pag. a 2-a) CÎn pagina a llî-a)
ţiei cu cărbune brut do la fi puiuţ fi folosit la mină t \
mina lor, pentru a vedea — role de bandă, brăţări,
pe viu atît continuitatea scocuri de transportoare,
funcţionării, dar mai ales angrena ie, turbine, motoa­ Erau o mină de tineri,
condiţiile de calitate în ca­ re chiar, unele nefolosit-, abia ieşiţi de pe băncile
re se prezintă cărbunele. dar devenite fier vechi şcolilor. îşi făceau visuri
De aici s-au putut trage datorită neglijenţelor de la de viitor, de împlinire u-
numeroase concluzii pri­ întreprinderile miniere. mană şi materială. Erau a-
vind greutăţile cu care se Pe marginea celor văzu­ nimaţi de un înalt avint ti­
confruntă preparatorii în ta a avut loc o amplă dez­ neresc, revoluţionar. Au
activitatea lor. batere in care s-a încercat răspuns prezent ia che­
La silozul de cărbune să se vadă ce se ponte fa­ marea partidului, devenind
brut de pe fluxul de benzi, ce la I.M. Bărbăteni pen­ constructori la Bumbeşti
de exemplu, minerii au vă­ tru îmbunătăţirea calităţii — Livezeni, la Salva-Vişeu,
zut că deşi benzile func­ cărbunelui. Arălînd că mi­ la Bicaz şi Hunedoara. Au
urmat apoi alte şcoli, de­
venind in timp oameni de

Schimbul

C.A.P. Simeria. Se reeoitează ■ şi se sortcazA ultimele cantitAţi de ardei gras. nădejde la locurile lor de
Realizarea planului nu depinde muncă — la I.R.E. Deva
Sini părinţii mei şi-au alto­
dear de calitatea marmurei, ci IMPORTANT ÎN AGRICULTURA ra ca mine, care avem azi
virsta lor de atunci.
Cînd ¡ml povesteşte ta­
si de mobilizarea colectivului Tool© forţele şi mijlocie©!© — ta cum a fost, asociez în­
totdeauna amintirilor lui
întreprinderea „Marmu­ menite să ducă la creşterea concentrat© Io încheierea grabnica căldura soarelui, pentru că.
deşi nu are darul poves­
ra“ Simeria este una din calităţii şi eficienţei mun­ tirii, ştie să mă facă să
unităţile din judeţ ale că­ cii, la realizarea ritmică a o îiisămînţâriior şî recoltatului! trăiesc intimplări de de­
rei produse sînt din ce în producţiei. Astfel, a fost mult. peste care patina
ce mai solicitate la export, stimulată preocuparea mun­ vremii a lăsat urme adinei.
în acest an, de exemplu, citorilor din cariere pentru în condiţiile cînd starea Gheorghe Lavu. au trans­ să. mecanizatorii MiK ea Cum am putea exemplifica
cînd colectivului îi revin extragerea cit mai multor vremii este- schimbătoare portat peste: 70 tone ştiu- Boii/r şi Cornel Dudaş e- mai bine cele spuse decit
sarcini deosebit de mobili­ blocuri de marmură cu ga­ de la o zi la alta se impu­ leţi în contul muncilor l'eetuînd lucrări 'de calitate comparind două cifre :
zatoare la capitolul amin­ barite apropiate de cele ále ne ca în fiecare unitate a- S.M.A. în continuare se li­ corespunzătoare. S.R.E. Deva, 1953: 100
tit, au fost livraţi unor be­ utilajelor. Odată marmura gricolă să fie întreprinse vrează producţia destinată Secretarul Comitetul u i muncitori. I.R.E. Deva,
neficiari din R.F. Germa­ adusă în fabrică, este se­ măsuri excepţionale pentru fondului de stat. inclusiv comunal de partid Mărti- 1981 : I 500 muncitori.
nia. Belgia, Cehoslovacia. lecţionată cu grijă, încă de mobilizarea tuturor forţe­ cele 70 tone porumb sta­ ni'ştj, Nicolae Cînda. spu­ Vremea a trecut, timpu­
S.U.A., Arabia Saudită. la gaterisire, alegîndu-se lor si mijloacelor mecani­ bilite pentru F.N.C. Coo­ nea că si la C.A.P. Jele- rile s-au schimbat. Tinerii
Elveţia, Polonia, Libia ş.a. pentru export numai acele zate la încheierea în tim­ peratorii Romului Olaru dinţi cooperatorii partici­ de atunci sînt azi părinţi,
peste 35 000 metri pătraţi blocuri ce se pretează la pul cel mai scurt a insă- Nicolae L.ăzărcseu. Lucia pă masiv la recoltatul po­ bunici. Drumul lor s-a îm­
de placaj din marmură, a- realizarea placajelor de mînţării griului şi strînge- Avrămeseu, Ion Licescu. rumbului. astfel reuşind să plinit odată cu îmbrăţişa­
proape 40 000 mp dale calitate. Apoi, prin asimi­ rii recoltei de legume şi Aurel Lăudat. Adam Ca- strângă producţia de pe rea aceleiaşi meserii de
mozaicate, alte produse. larea şi confecţionarea în porumb, folosind cu randa­ raşca — să amintim doar 1.40 ba din 180 ha cultiva­ către fiii lor. Noi sintem
Odată cu creşterea soli­ unitatea noastră a corpuri­ ment maxim ferestrele câţiva — s-au situat ■ în te. în schimb, la C.A.P. schimbul lor.
citărilor la export au cres­ lor de lustruit s-a asigu­ dintre ploi. Aceste impera­ frunte la recoltat şi elibe­ Dineu a mai rămas de ,,Noi“, adică loan Haţe-
cut şi preocupările colecti­ rat creşterea calităţii lus­ tive îşi găsesc transpune­ rarea terenului care tre­ strins recolta de pe mai gan, Dorin Pasca, Vasile
vului în direcţia extinde­ trului, iar prin reglarea re în i'apte la C.A.P. Măr- buie cultivat cu griu. mult de 80 de hectare, Pleşcan, Gheorghe Stoica,
rii gamei de produse exe­ zilnică a morelclor se eli­ tineşti, unde sute de coo­ Deoarece starea terenu­ ceea ce necesită o organi­ Lucian Popa, Dumitru Las­
cutate, a îmbunătăţirii con­ mină abaterile la discurile peratori lucrează în cîmp. lui nu a permis ea în ul­ zare exemplară a muncii ou, Tudor Bărăitaru. eu...
tinue a calităţii acestora, a tăietoare, redueîndu-se re­ chiar in condiţii cînd pre­ timele zile să se lucreze pentru ca in timpul cel alţii. Azi lucrăm alături de
livrării lor ritmice, la ter­ buturile la tăiere. în ve­ cipitaţiile nu contenesc, la la arături, pregătirea tere­ mai scurt să ajungă în părinţii noştri, dar miine
menele planificate. derea prelungirii duratei strîngerea recoltei de po­ nului sau semănat, trac­ hambare întreaga produc­ vom prelua ştafeta. Iar
— Pentru a satisface ce­ de funcţionare a discurilor rumb. Ca urmare, la aceas­ toarele au fost trimise in ţie. De asemenea, condu­ peste ani vom povesti co­
rinţele partenerilor noştri şl lamelor diamántate şl tă unitate recolta s-a cu­ sprijinul cooperatorilor din cerile celor două unităţi piilor şi nepoţilor noştri...
externi, sporind deci bene­ pentru eliminarea stagnă­ les, pînă acum. de pe mai Turdaş, unde s-a asigurat Plecăm optimişti de la
ficiile realizate pe această rilor în producţie am în­ mult de 100 hectare. Con­ front de lucru pentru se­ au datoria să asigure ono­ ziua de azi pentru a a-
cale —- subliniază loan Bă- ceput să le recondiţionăm comitent cu recoltatul s-a mănat pe aproape întrea­ rarea integrală a obliga­ junge împliniţi la ziua de
ţălan, şeful biroului des­ în întreprindere. Acestora organizat transportul pro­ ga suprafaţă planificată ţiilor asumate faţă de fon­ miine.
facere export — am luat o li se adaugă alte măsuri ducţiei din cîmp direct la Interlocutorul aprecia că dul centralizat al statului, DAN CÎMPEAN
serie de măsuri tehnico-or- baza de recepţie. Inginerul pe o bună parte din cele electrician,
ganizatorice (după analize MÜRCEA LEPÂDATU şef al C.A.P., Petre Dumi­ 140 hectare însămînţate eu în acelaşi timp, sînt nece- I.R.E. Deva
colective făcute temeinic, tru. no spunea că şoferi- grîu, cultura a răsărit şi
la fiecare loc de muncă) {Continuare în pag. a 2-a) unităţii. Vaier Popa ş are o dezvoltare viguroa­ (Continuare in oag. a 2-a)